Bloos, Coca
1 octombrie 1946, Rm. Vâlcea
actriță
Există actrițe și actori, puțini între puțini, care nu pot fi încadrați în nicio categorie, care nu se supun niciunui fel de typecasting și care, în pofida faptului că au interpretat, o viață, un întreg caleidoscop de personaje diferite, care de care mai seducătoare, sunt totuși mereu recognoscibili fără să se repete stilistic, ca și când ar purta în ei înșiși o anumită tușă de penel, asemeni marilor pictori. Coca Bloos e exemplul perfect pentru această categorie a irepetabilului: artiști care compun o clasă a întâlnirilor din care aproape doar ei pot face parte. Pentru ei, profesiunea le e valoare adăugată, ori, pur şi simplu, profesiunea există pentru că ei sunt valoarea de viață care se pune în ea.
Coca Bloos s-a dovedit o excepție încă de la începuturi: a copilărit la Râmnicu Vâlcea și e licențiată în filozofie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Părinții s-au opus intrării ei la Institutul de Teatru, în pofida faptului că jucase ca liceană, cu succes, în echipa de teatru condusă de regretatul profesor Dan Lotoțchi (fratele regizorului de film Ion Loteanu). Evident, la Cluj a continuat să facă teatru în echipe studențești. A fost câțiva ani ziaristă la Sibiu, până când, într-o bună zi, la 25 de ani, și-a luat lumea în cap și a dat un concurs de actriță corp-ansamblu la Teatrul de Nord din Satu-Mare – și s-a angajat aici. A lăsat un salariu consistent pentru unul de mizerie și un statut de invidiat (a lucra în presă la vremea aceea avea multe avantaje) pentru o poziție artistică dintre cele minore. A încercat chiar să intre la Institut (pregătită de Alexandru Tocilescu, care-a distribuit-o încă din prima stagiune la Satu Mare în Războiul vacii de Roger Avermette) – dar comisia de concurs n-a remarcat-o pe marea actriță minionă, subțire ca un fulg și fără chip de divă, în puzderia de candidați. În mai toate interviurile pe care le-a dat, Coca Bloos nu uită că a luptat, decenii la rând, cu frustrarea de a nu fi făcut „școală” de teatru. E foarte posibil ca tocmai această frustrare să-i fi oferit combustibilul psihic și fizic pentru o carieră atât de strălucită.
După cinci ani la teatrul din Satu Mare, în care a jucat roluri de toate felurile (poate cele mai importante sunt Olga din Trei surori de Cehov -1975, și Regele Carol Quintul în Martin Luther și Thomas Münzer de Dieter Forte – 1976, ambele în regia lui Mircea Marin), Coca Bloos se mută la Teatrul Dramatic Brașov (azi „Sică Alexandrescu”). Va realiza aici câteva roluri ce o impun deja în fața presei și publicului, ca de exemplu Ada în Maria și copiii ei de Osvaldo Dragun, în regia aceluiași Mircea Marin (1977), ori Cateluța în Interviu de Ecaterina Oproiu în regia Ancăi Ovanez-Doroșenco (1977); dar, mai ales, Dufy, eroina din A cincea lebădă, premiera pe țară a piesei lui Paul Everac (1978), în regia lui Eugen Mercus, cu care actrița obține Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul Contemporan 79. Piesa, un fel de melodramă, bine scrisă, despre amorul interzis dintre un activist de partid copt şi o balerină de corp-ansamblu – un fel de Doi pe un balansoar în context socialist – a căzut astăzi în uitare, chiar dacă pe moment a mai fost jucată și în multe alte teatre, de actrițe foarte cunoscute. Dar interpretarea excepțională a Cocăi Bloos e greu de descris:
„În primul rând, fiindcă reușea cumva să fie atât de volatilă şi de vulnerabilă totodată. Părea un fel de aripă, ori de flacără de brichetă Zippo. Parcă n-avea corp fizic, ci numai corp meta. Nu își prelucra vocea, era aceeași din conversațiile cotidiene, dar vocea căpăta, din pricina mișcării aeriene, o culoare de frunză tomnatică, alunecând pe asfalt.”[1]
După câțiva ani, actrița se mută la Piatra Neamț, unde joacă în forță roluri memorabile, acomodându-se fără nicio greutate în insula aceea de experiment şi prietenie care era Teatrul Tineretului: Electra în Muștele lui Sartre (regia Laurențiu Ulici, 1982), Arkadina în Pescărușul (regia Nicolae Scarlat, 1984), Nana în R.U.R al lui Capek (regia Alexandru Darie 1985), inegalabila Catte în miraculoasa Piațetă a lui Goldoni (regia Silviu Purcărete, 1986), spectacol de mare succes la public și la critică, cu multe turnee în țară și încununat de premii; şi, mai ales, Efimiţa cea paranoic revoluționară din legendarul Conu’ Leonida față cu reacțiunea (regia Alexandru Dabija, 1986), un spectacol chinuit de multele vizionări ale cenzurii.
Din toamna lui 1986, o regăsim la Teatrul Mic din București, în câteva roluri importante, ca Doamna în Cameristele de Jean Genet (regia Alexandru Darie, 1988), ori Dona Elvira în Don Juan de Molière, alături de Dan Condurache și Marian Râlea (regia Dragoș Galgoțiu, 1989); pe aceeași scenă, după 1990, ca interpreta multe roluri de toate calibrele, de la Mama din Jacques și stăpânul său de Milan Kundera (regia Petre Bokor, 1992) la Elena Ceaușescu în O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu de Denis Dinulescu, alături de Florin Călinescu (regia Alexandru Tocilescu, 2005). Tot în anii 90 are loc și deschiderea carierei sale către Occident, mai ales cu prilejul prelungilor turnee de răsunet ale copleșitoarei montări cu Danaidele după Eschil, în regia lui Silviu Purcărete (Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova, 1995), în care actrița îl interpreta pe bătrânul Danaos.
Numai că, foarte repede după 1990, Coca Bloos devine „un brand”, ca să folosim expresia Cristinei Rusiecki[2], iar asta se datorează cinematografiei: rolul excepțional al Carolinei Potop din Patul conjugal de Mircea Daneliuc, în compania lui Gheorghe Dinică îi deschide actriței poarta către un număr impresionat de colaborări în filme de tot felul, din mulțimea cărora le vom alege pe cele mai apreciate de public și critică: È pericoloso sporgersi (regia Nae Caranfil, 1993), Terminus paradis (regia Lucian Pintilie, 1998), Occident (regia Cristian Mungiu, 2002), Niki Ardelean, colonel în rezervă (regia Lucian Pintilie, 2003), Examen (regia Titus Muntean, 2003), A fost sau n-a fost? (regia Corneliu Porumboiu, 2006), Visul lui Adalbert (regia Gabriel Achim, 2011), Sunt o babă comunistă (regia Stere Gulea, 2013) ș.a.
În ultimele decenii, personalitatea artistică a Cocăi Bloos a înflorit parcă cu și mai multă energie prin colaborarea generoasă cu o nouă promoție de regizori, indiferent dacă proiectele lor s-au materializat în teatre de stat sau independente. Și din acest punct de vedere, actrița are un traseu neobișnuit, care dovedește însă un acut simț de orientare în raport cu noile direcții în estetica teatrală, dar și cu un nou etos al comunicării dintre scenă și public. O montare a monodramei Ich bin Ofelia, după o nuvelă de Gertrud Fussenegger, în regia tânărului Sorin Militaru, la Clubul Prometheus, se bucură, de exemplu, de un mare succes de public și critică și circulă, ani la rând, prin festivaluri și în turnee dint toată țara:
„Coca Bloos propune în Ich bin Ofelia un construct scenic exploziv. O actriță de excepție care-și sondează până la cele mai fine resorturi rolurile, lucrând în filigran partiturile, față în față cu un personaj. Ofelia trăiește permanent în proximitatea lui Hamlet, evoluează ca personaj în această tensionata și, în același timp, fascinantă relație, care revine constant în prim-plan. Monologul este extrem de dens și profund ca scriitură, conceput într-o cheie postmodernă, amalgamând inserturi din Hamlet, interpretări deopotrivă literare și psihologice ale celorlalte voci din piesă, ipoteze provocatoare despre gândurile și faptele lor, despre viața unor figuri istorice din epoca – regina Elisabeta – și, nu mai puțin, spectrul lui Shakespeare, bântuind-și personajele prin vârtejul de gânduri, de amintiri, de incitări. Spectacolul probează asumarea exemplară a unui rol, lipit asemeni măștii transparente, ca un al doilea chip, și tranșat în multiple particule. Fiecare dintre acestea devine un punct de plecare, coagulând în jurul său alte și alte sensuri. S-ar putea spune că este o mostră de teorie teatrală, făcută însă cu maxima implicare și sensibilitate, menită să descompună pârghiile unui text clasic pentru a le reasambla.”[3]
Cu același Sorin Militaru colaborează, în 2004, în rolul umilei Mariedl, la construcția unui spectacol de la Teatrul ACT cu Șefele de Werner Schwab, avându-le alături pe Dorina Lazăr și Emilia Dobrin. Spectacolul e atât de bine primit de public și critică încât migrează din mediul independent în teatrul subvenționat și e reluat câțiva ani mai târziu pe scena Teatrului Odeon.
„Ființă simplă, de o bunătate structurală, incapabilă să supere pe cineva, sau chiar să refuze o rugăminte, indiferent cât de greu i-ar fi să o îndeplinească, ea trece prin viață cu mai mult folos decât „șefele”, fiindcă e capabilă să vadă şi partea luminoasă a acesteia. Dacă cele două sunt roase de dorința măririi, o mărire derizorie şi stupidă, pe care nici n-o merită şi nici n-o vor avea, Mariedl aduce în scenă unica rază de speranță. Ieșind din haznalele pe care trebuie să le curețe (la propriu, fiindcă asta este ocupația ei), ea are ochi să vadă cerul şi-şi simte inima ușoară fiindcă nu şi-a pierdut credința în Dumnezeu. Coca Bloos își interpretează rolul cu simplitate cuceritoare, cu o seninătate autentică, ceea ce te face să o privești înduioșat de la un capăt la celălalt al spectacolului, rănit tu însuți de tratamentul nemilos la care e supusă de «șefe», tratament pe care ea parcă nici nu-l observă, grăbită cum e să ierte orice şi pe oricine.”[4]
Tot în 2003 și tot la Teatrul ACT, actrița face parte, alături de Luminița Gheorghiu, Maria Obretin și Rolando Matzangos din distribuția unuia dintre primele spectacole de răsunet ale Gianinei Cărbunariu, cu Norocul îi ajută pe cei îndrăzneți de Franz Xaver Kroetz, iar ecourile interpretării sale sunt impresionante, semn al unei confluențe sănătoase între noua generație de regizori și o tânără generații de critici:
„Fără să rostească nici un cuvânt, rolul Cocăi Bloos e unul de minuțioasă și rafinată compoziție gestuală, care vine tocmai din firescul atitudinii. Ritualul unei zile obișnuite, ca multe altele (poate prea multe!), este concentrat pe gesturi aparent insignifiante care, puse sub lupă însă, dau imaginea perfecta a platitudinii cotidiene. Orice detaliu devine astfel relevant, iar Coca Bloos (care merita o nominalizare la Premiile UNITER si pentru cele roluri excelente din Șefele și Ich bin Ophelia, ambele în regia lui Sorin Militaru) imaginează un autentic repertoriu al amănuntelor, cu un umor extrem de fin, ce decantează dramatismul situației. Felul în care spală cu buretele farfuria sau atenția cu care își aranjează hainele după ce se dezbracă, rigoarea cu care pune la locul lui fiecare obiect sunt punctate de un joc degajat, natural. Cel mai tulburător gest devine potrivirea ceasului deșteptător, în contextul în care, după toată aceasta inventariere (în fundal se văd ca într-un spot publicitar diverse obiecte și alimente) aproape robotică, personajul se va sinucide. Sinuciderea e pregătită cu o rigurozitate bulversantă, ca și cum nu se poate să mori fără să lași totul într-o ordine desăvârșită.”[5]
Roluri antologice sunt și cele din Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele de Petr Zelenka, montat în 2007 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț de Radu Afrim („Tanti Hanek, interpretată de minunata Coca Bloos, dă tuturor sfaturi pe care nimeni nu i le cere, e interesată de soarta cecenilor și donează sânge până ce acesta i se subțiază și nu mai coincide cu noile „norme” de recoltare”[6]), ori rolul mut din seducătorul spectacol de teatru dans Block Bach, în regia lui Alexandru Dabija și coregrafia lui Răzvan Mazilu și Amir Kolben, de la Teatrul Odeon („ …o actriță de excepție, Coca Bloos, demonstrează prin prezența sa scenică faptul că lumea teatrului poate oferi dansului statut de generator de semnificații”[7]).
Ca semne de recunoaștere a unei cariere excepționale, Coca Bloos a primit în 2011 Premiul pentru întreaga activitate la Gala UNITER, iar în 2015 un premiu similar, de această dată pentru creațiile sale din cinema, la Gala Premiilor GOPO.
Trebuie însă spus că, dincolo de un talent dintre cele mai rare, cariera și prestigiul actriței s-au întemeiat constant și pe o discretă formă de slujire (devoțiune i se mai zice uneori); care e o atitudine-calitate omenească educată, crescută cu atenție şi în tăcere. Mixtura dintre intelectualul mereu curios, travaliul împins până la sacrificiu şi omenia activă, bucuroasă, oferită cu generozitate şi fără efort ori emfază, se răspândește din această actriță ca o poțiune magică. Care îl face, cumva, pe spectator, mai sănătos spiritual decât era când a intrat la teatru.
Miruna Runcan
1 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.45
Bibliografie
[1] Miruna Runcan, Actori care ard fără rest, Teatrul azi și Fundația Camil Petrescu, 2011.
[2] Cristina Rusiecki „Coca Bloos. Marcă înregistrată” B-Critic, 21.10.2020 https://www.b-critic.ro/spectacol/teatru/coca-bloos-marca-inregistrata/
[3] Mihaela Michailov „Metamorfozele personajului”, Observator cultural nr. 163, 08.04.2003.
[4] Cristina Modreanu „Șefele de pe Calea Victoriei”, Teatrul azi, nr. 1-2, 2004, pp 90-92
[5] Mihaela Michailov „Never say never”, Observator cultural nr. 204, 20.01.2004.
[6] Gabriela Lupu, „Elogiul nebuniei”, Cotidianul, 05.10.2007.
[7] Gina Șerbănescu, „Block Bach – O metafizică a cotidianului”, Observator cultural nr, 373, 24.05.2007.
Teatrografie
Roluri în teatru
- Voce în The Walks, de Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel, în regia lui Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel, Rimini Apparat, 2021.
- Bunica, în Minunea Minunilor, de Alexandru Ivănoiu, în regia Andreei Lucaci. Teatrul Improbabil, București, 20.12.2020.
- Soția, în Quartet, de Gyorgy Spiro, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul Național de Televiziune, București, 3.03.2014.
- Liza în Cabina artistelor, de Arnost Goldflam, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, ArCub, 2012.
- Gropar, în Hamlet, de Eilliam Shakespeare, în regia lui Laszlo Bocsardi. Teatrul Metropolis, București, 14.01.2009.
- Acotador în Hamelin, de Juan Mayorga, în regia Iuliei Buttu. Teatrul Mic București, 9.04.2008.
- Tanti Hanek în Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele, de Petr Zelenka, în regia lui Radu Afrim. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 22.09.2007.
- În Block Bach, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 5.05.2007.
- Gertrude în Hamlet – Album de familie, de Vladimir Maiakovski, Heiner Muller, Rainer Maria Rilke, William Shakespeare, în regia lui Claudio Collova. Teatrul Mic București, 6.10.2006.
- Mama, Femeia Comisar în Richard al III-lea se interzice, de Matei Vișniec, în regia Cătălinei Buzoianu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 15.06.2006.
- Doamna Suțțu, în Alegerea, de Alexandru Suțțo, în regia lui Dominic Dembinski. Teatrul Național de Televiziune, București, 11.01.2006.
- Mariedl, în Șefele, de Werner Schwab, în regia lui Sorin Militaru. Teatrul Odeon, București, 12.10.2005.
- Elena Ceaușescu în O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu, de Theodor Denis Dinulescu, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul Mic București, 16.02.2005.
- Actrița, mama în 8PT N9UA, 89… FIERBINTE DUPĂ ’89, de Petre Barbu, Călin Blaga, Ștefan Caraman, Paul Cilian, Ștefan Peca, în regia Anei Mărgineanu. Teatrul Foarte Mic, București, 15.10.2004.
- Omul care trăiește pe trotuar în Paparazzi sau Cronica unui răsărit de soare avortat, de Matei Vișniec, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Foarte Mic, București, 13.02.2004.
- Domnișoara Rasch în, Norocul îi ajută pe cei îndrăzneți, de Franz Xaver Kroetz, în regia Gianinei Cărbunariu. Teatrul Act, București, 2003.
- Ofelia, în Ich bin Ofelia, de Gertrud Fussenegger, în regia lui Sorin Militaru. Club Promotheus, București, 2003.
- Doamna Grolfeur în Genocid sau ficatul meu e fără rost, de Werner Schwab, în regia lui Sorin Militaru. Teatrul „Odeon”, București, 15.12.2001.
- Danica Cvorovic în Spionul balcanic, de Dusan Kovacevic, în regia lui Octavian Nedelcu. Teatrul Mic București, 18.05.2001.
- Azi mă… Ubu, de Alfred Jarry. Green Hours, București, 1999.
- Georgette în Școala femeilor, de Jean-Baptiste Moliere, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Mic București, 1.11.1999.
- Mumia în Sonata fantomelor, de Johan August Strindberg, în regia lui Valeriu Munteanu. Teatrul Mic București, 17.10.1999.
- Doamna Frola în Așa este (dacă vi se pare), de Luigi Pirandello, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 16.10.1999.
- Doamna Ricardo în Căsătorie în stil olandez, de Carlo Goldoni, în regia lui Alice Barb. Teatrul de Comedie București, 18.11.1998.
- Vocile din Balcani în Despre sexul femeii ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia, de Matei Vișniec, în regia lui Răzvan Ionescu. Teatrul Foarte Mic, București, 23.10.1998.
- Doamna Hardcastle în Noaptea încurcăturilor, de Oliver Goldsmith, în regia lui Petru Vutcărău. Teatrul Mic București, 10.12.1997.
- Ricardito, Pitana în Moartea mănâncă banane, de Alfonso Zurro, în regia lui Jean Dusaussoy. Teatrul Mic București, 29.03.1996.
- Danaos în Danaidele, de Silviu Purcărete, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.12.1995.
- Sostrata, în Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli, în regia Domniței Munteanu, Dan Micu. Teatrul Național de Televiziune, București, 1994.
- Loulou, în Monștrii sacri, de Jean Cocteau, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune, București, 29.11.1994.
- Macaria în Sfârșitul Troiei, de Walter Jens, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul Mic București, 11.06.1994.
- Psihiatrul, în Portretul, de Slawomir Mrozek, în regia lui Dominic Dembinski. Teatrul Național de Televiziune, București, 28.03.1994.
- Zamfira, în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Nae Cosmescu. Teatrul Național de Televiziune, București, 1993.
- Persoana cu roaba în Dacă dă Dumnezeu și plouă, de Theodor Denis Dinulescu, în regia lui Dan Micu. Teatrul Mic București, 07.1993.
- Mama în Jacques și stăpânul său, de Milan Kundera, în regia lui Petre Bokor. Teatrul Mic București, 1.06.1992.
- Madame Pinchard în Fazanul, de Georges Feydeau, în regia lui Emil Mandric. Teatrul Mic București, 10.02.1992.
- Loulou în Monștii sacri, de Jean Cocteau, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Mic București, 29.11.1991.
- Marta în Elisabeta din întâmplare o femeie, de Dario Fo, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Mic București, 7.06.1991.
- Sostrata în Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli, în regia lui Dan Micu. Teatrul Mic București, 8.05.1991.
- Japonezul, Nell în Mlaștina, de Caryl Churchill, în regia Andreei Vulpe. Teatrul Mic București, 10.01.1991.
- Madam Panchiana în Piațeta, de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Mic București, 25.03.1990.
- Elvira în Don Juan, de Jean-Baptiste Moliere, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Mic București, 11.02.1990.
- Vecina în Maidanul cu dragoste, de George Mihail Zamfirescu, în regia lui Grigore Gonța. Teatrul Mic București, 24.04.1989.
- Doamna în Cameristele, de Jean Genet, în regia lui Alexandru Darie. Teatrul Mic București, 20.09.1988.
- Flavia în Amurgul burghez, de Romulus Guga, în regia lui Dan Pița. Teatrul Mic București, 21.06.1986.
- Efimița în Conul Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 30.04.1986.
- Catte în Piațeta, de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 29.03.1986.
- Hangița, Madge în Îndrăgostiții din Tesalia, de George Peele, în regia lui Dan Pero Mănescu. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 28.11.1985.
- Nana în U.R, de Karel Capek, în regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 9.05.1985.
- Julieta în Fluturi de noapte, de Dinu Georgescu, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 28.12.1984.
- Arkadina în Pescărușul, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 19.10.1984.
- Tita în Milionarul sărac, de Tudor Popescu, în regia lui Valeriu Paraschiv. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 12.04.1984.
- Sevastița în Piticul din grădina de vară, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 2.02.1984.
- Mama Ioana în Pragul albastru, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 21.05.1983.
- Directoarea liceului în Zît, moarte zît, de Saltenis Saulius, în regia lui Irena Buciene. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 5.12.1982.
- Constanța Mateescu în Florile – Anotimpurile Teatrale, de Eduard Covali, în regia lui Eduard Covali. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 16.09.1982.
- Doamna Jourdain în Burghezul gentilom, de Jean-Baptiste Moliere, în regia lui Iulian Ursulescu. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 17.06.1982.
- Electra în Muștele, de Jean-Paul Sartre, în regia lui Laurențiu Ulici. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 18.02.1982.
- Eupraxia în Beția sfîntă, de Paul Everac, în regia lui Mihai Manolescu. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 23.10.1981.
- Recitator în Anotimpurile mele, de Autor Colectiv, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 9.06.1981.
- Ziarista în Nebunul se întoarce, de Dario Fo, în regia lui Olimpia Arghir. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 4.06.1981.
- Vasilica în Proștii sub clar de lună, de Teodor Mazilu, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 17.01.1981.
- Mustăcioară în Pufușor și mustăcioară, de Victor Ion Popa, în regia lui Radu Popovici. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.08.1980.
- Norica în Ultima minune a lumii – Dănilă divorțează, de Alexandru Pop, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 13.10.1979.
- Luminița Moraru în Fluturii cenușii, de Emil Poenaru, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.09.1979.
- Ziarista în Noul Adam, de Sorin Lepa, Ivan Martinov, în regia lui Paul Lavric. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 16.06.1979.
- Caterina în Citadela sfărîmată, de Horia Lovinescu, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 31.03.1979.
- Dufy în A cincea lebădă, de Paul Everac, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 10.11.1978.
- Celia în Mofturile Belisei, de Lope Felix de Vega Caprio, în regia lui Andrei Brădeanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.06.1978.
- Mariana în Nota zero la purtare, de Octavian Sava, în regia lui Eufrosin Mihăilă Brașoveau. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.01.1978.
- Cateluța în Interviu, de Ecaterina Oproiu, în regia lui Anca Ovanez-Doroșenco. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.10.1977.
- Angelica în Nuntă cu dar, de Bogdan B. Bogdan, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 9.06.1977.
- Ada în Maria și copiii ei, de Osvaldo Dragun, în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Sică Alexandrescu”, 2.04.1977.
- Eva Muller în Adam și Eva, de Rudy Strahl, în regia lui Florian Tudor. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.06.1976.
- Aglaia în Capul de rățoi, de George Ciprian, în regia lui Mircea Marin. Teatrul de Nord, Satu Mare, 15.06.1976.
- Carol al V-lea, Ziarist în Martin Luther și Thomas Munzer sau introducerea contabilității, de Dieter Forte, în regia lui Mircea Marin, 18.03.1976.
- Ioana în Acești îngeri triști, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 9.10.1975.
- Olga în Trei Surori, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Mircea Marin. Teatrul de Nord, Satu Mare, 24.04.1975.
- Bianca de Spania în Regele Ioan, de William Shakespeare, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 27.02.1975.
- Tuța Roșculeț în Între noi doi n-a fost decît tăcere, de Lia Crișan, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 3.01.1975.
- În Cei treizeci se trad in două mii, de Autor Colectiv, în regia lui Mircea Marin. Teatrul de Nord, Satu Mare, 16.08.1974.
- Sora în Eu sînt tatăl copiiilor, de Angela Bocancea, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 23.05.1974.
- Sonia în Mitică Popescu, de Camil Petrescu, în regia lui Ion Deloreanu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 25.04.1974.
- Miss Prism în Bună seara, domnule Wilde, de Eugen Mirea, în regia lui Mircea Marin. Teatrul de Nord, Satu Mare, 27.12.1973.
- Gretchen în Inimă rece, de Wilhelm Hauff, în regia lui Zoe Anghel Stanca. Teatrul de Nord, Satu Mare, 14.10.1973.
- Victorița în O fată imposibilă, de Virgil Stoenescu, în regia lui Ion Deloreanu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 23.04.1973.
- Femeia în Războiul vacii, de Roger Avermaete, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 8.02.1973.
- Maria în Oțelul, de Constantin Chiriță, în regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 26.12.1972.
Filmografie
Roluri în film
- În #dogpoopgirl, în regia lui Andrei Huțuleac. DaKino, Diud, 2022.
- Bunica Paguro (voce) în Luca, în regia lui Enrico Casarosa. Pixar Animation Studios, 2021.
- Maria în Dacă ne deșteptăm, în regia Larisei Faber. Luna Film, 2020.
- Mama Tia în Zavera, în regia lui Andrei Gruszniczki. Saga Film Productions cu sprijinul CNC, 2019.
- Doamna Leca în Fals tratat de mântuire a sufletului, în regia lui Nicoale Mărgineanu. Ager Film, 2018.
- Doamna Bobeica în Aniversarea, în regia lui Dan Chișu. DaKino Production cu sprijinul CNC, 2017.
- În Humans in Frame, în regia lui Tudor Botezatu. Luna Film, Substratum, 2017.
- Asaftei în Minte-mă frumos în centrul vechi, în regia lui Iura Luncașu. Fundația Teatru Contemporan, 2015.
- Tanti Gina în America, venim!, în regia lui Răzvan Săvescu. Libra Film și Hai-hui Entertainment, 2014.
- În Crud și gătit, în regia lui Gabriel de Achim. Green Film, 2014.
- Maricica în Sunt o babă comunistă, în regia lui Stere Gulea. MediaPro Pictures, 2013.
- Buni (voce) în Epoca de gheață 4: Continente în derivă, în regia lui Steve Martino, Mike Thurmier. Blue Sky Studios, 2012.
- Soacra în Pui, cartofi prăjiți și-o Cola, în regia lui Emanuel Pârvu. Media Factory, 2012.
- Doamna Tocitu în Și caii sunt verzi pe pereți, în regia lui Dan Chișu. DaKino Production, 2012.
- Ramona în Loverboy, în egia lui Cătălin Mitulescu. Strada Film, 2011.
- Doamna Tocmagiu în Visul lui Adalbert, în regia lui Gabriel de Achim. Green Film/4Proof Film, 2011.
- În 15 iulie, în regia lui Cristi Iftime. UNATC, 2010.
- Milena în Martor și acuzator, în regia Larysei Kondracki. Samuel Goldwyn Films, 2010.
- Moașa în Eva – Povestea unui secol, în regia lui Adrian Popovici. Artis Film, 2009.
- În O zi obișnuită, în regia lui Baba Radu Iulian. UNATC, 2009.
- Emilia Dumitrescu în Palmele, în regia lui George Chiper. UNATC, 2008.
- Soacra în Schimb valutar, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Ager Film, 2008.
- Doamna Lipowitz în Adam Resurrected, în regia lui Paul Schrader. July August Productions, 3L Filmproduktion, Adam Productions, Bleiberg Entertainment, 2008.
- O tuberculoasă în Dolina, în regia lui Zoltan Kamondi. Honeymood Films și Media Pro Pictures, 2007.
- Tina în A fost sau n-a fost?, în regia lui Corneliu Porumboiu. 42KM Film, 2006.
- Femeie în vârstă în Lovitură de maestru, în regia lui Michael Keusch. Castel Film România, 2006.
- Doamna Rege (voce) în Mașini, în regia lui John Lasseter. Pixar Animations Studios, Walt Disney Pictures, 2006.
- Olive în Mamutul, în regia lui Tim Cox. Castel Film România, 2006.
- Femeia în vârstă în Omul din umbră, în regia lui Michael Keusch. Castel Film România, Screen Gems Inc, 2006.
- Pacientă psihiarie în Magnatul, în regia lui Șerban Marinescu. MDV Film, Total Professional Records, MDV Audio Studio cu sprijinul CNC, 2004.
- Mama lui Burtica în Visul lui Liviu, în regia lui Corneliu Porumboiu. MDV Film cu sprijinul CNC, 2004.
- Pușa Ardelean în Niki Ardelean, colonez în rezervă, în regia lui Lucian Pintilie. Filmex România, Movimento Production, cu participarea Studioului de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii și Cultelor și Centre Naional de la Cinematographie Franța, 2004.
- Doamna de la minister în Ambasadori, căutam Patrie, în regia lui Mircea Daneliuc. Ro de Film, Rofilm cu sprijinul CNC, 2003.
- Mama lui Ruznici în Examen, în regia lui Titus Muntean. ICON Production, Fundația Arte Vizuale, Filmex România, Initiative Media România, Optimedia, MindShare Media cu sprijinul CNC, 2003.
- În Zbor deasupra unui cuib de cuci, în regia lui Ovidiu Georgescu. Ager Film, 2003.
- Mama Mihaelei în Occident, în regia lui Cristian Mungiu. Temple Film cu sprijinul CNC, the Hubert Bals Fund of International Film Festival Rotterdam BV McCann Advertising România, 2002.
- Oarba în După-amiaza unui torționar, în regia lui Lucian Pintilie. Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, Filmex cu sprijinul CNC, 2002.
- Aline în Vertiges – Une femme piegee, în regia lui Laurent Carceles. Alize Films, M6, 2001.
- În Dincolo, în regia lui Hanno Hofer. Ager Film, 2000.
- Matilda în Față în față, în regia lui Marius Barna. Fundatia Artis, RoFilm, 1999.
- Mama lui Mițu în Terminus Paradise, în regia lui Lucian Pintilie. MK2 Productions, Filmex România, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, Canal+, Centrul Național al Cinematografiei Francez, Fundația Montecinema Verita Locarno (Veneția), La Doc, Departamentul Federal al Afacerilor Externe, 1998.
- Tanti Elvira în Terente – Regele bălților, în regia lui Andrei Blaier. Studioul de Creație Solaris Filrm – R.A. Cinerom, TEC România cu sprijinul CNC, 1995.
- Class Master în E pericoloso sporgersi, în regia lui Nae Caranfil. Filmex, Companie des Images cu sprijinul CNC, 1995.
- Asistenta medicală în Această lehamite, în regia lui Mircea Daneliuc. Studioul de Creație Aplha Films International, Filmex România, 1994.
- Foamea neagră în Crucea de piatră, în regia lui Andrei Blaier. Studioul de Creație nr. 4 Cinerom, Trustul de presă „Expres”, 1994.
- Carolina în Patul conjugal, în regia lui Mircea Daneliuc. Studioul de Creație Alpha Films International, 1993.
- În Casa din Vis, în regia lui Ion Cărmăzan. Studioul cinematografic „București”, 1992.
- Judecătoarea în Divorț… din dragoste, în regia lui Andrei Blaier. Studioul de Creație ProFilm, 1992.
- În Vinovatul, în regia lui Alexa Visarion. Studioul de Creație Solaris Film, 1992.
- Guvernanta în Secretul armei… secrete, în regia lui Alexandru Tatos. Casa de Filme Patru, 1989.
-
- Repetitiile spectacolului Bolck Bach, Teatrul Odeon, 2007. foto: Egyed Ufo Zoltan
-
- Repetitiile spectacolului Bolck Bach, Teatrul Odeon, 2007. foto: Egyed Ufo Zoltan
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.)
- Coca Bloos în cadrul podcast-ului Boomer-ul & Milenialu’ cu Petcu și Zob, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=7qifv9sm_Xo
- Coca Bloos în Interviul săptămânii cu Coca Bloos, realizatoare Cristina Corciovescu, disponibil online, http://aarc.ro/en/articol/interviul-saptamanii-cu-coca-bloos
- Coca Bloos în cadrul emisiunii Nocturne, relizatoare Marina Constantinescu, arhiva TVR1, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=6ENXkn8kMhM
- Coca Bloos discurs de acceptare a premiului pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Gopo, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=ZQr7Bab6aCc
- Coca Bloos în rolul Carolinei în Patul conjugal, în regia lui Mircea Daneliuc. Studioul de Creație Alpha Films International, 1993, film disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=0mmAZbZGvZA
- Coca Bloss în sceneta Lacheul și Alteța Sa, fragment din ediția Best of Horațiu Mălăele de 5 stele, TVR1, fragment disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=qnQkaZhbRwY
- Coca Bloos în rolul Danaos în Danaidele, de Silviu Purcărete, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.12.1995, spectacol disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=3Xi3EbjIBcM&t=583s
- Coca Bloos în rolul Judecătoarei în Divorț… din dragoste, în regia lui Andrei Blaier. Studioul de Creație ProFilm, 1992, film disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=DGRpMoTx19o
- Coca Bloos în rolul Doamnei Tocmagiu în Visul lui Adalbert, în regia lui Gabriel de Achim. Green Film/4Proof Film, 2011, film disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=UMVBjdjl3CA
- Coca Bloos invitată în cadrul dezbaterii Teatrul unei nopți de vară: Silviu Purcărete și Magia Unicornului, de la „Danaidele” la „Faust”, realizator Octavian Saiu, Teatrelli, dezbatere disponibilă online, http://teatrelli.com/event/anotimpurile-dialogului-despre-teatru-cu-octavian-saiu/
Caietul program al spectacolului U.R, de Karel Capek, în regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Tineretului”, Piatra Neamț, 9.05.1985 @Arhiva Teatrului „Tineretului” Piatra Neamt
Descarcă PDFAfișe spectacole
Afișe filme
Cărți dedicate personalității
- Miruna Runcan, Actori care ard fără rest, Cheiron/Fundația Camil Petrescu, București, 2011.
Autobiografii
- Coca Bloos, Autoportret, Teatrul de Nord Satu Mare, 1975, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
Interviuri
Marilena Tutilă, Coca Bloos: „Ne invadează urâtul…”, în „Femeia”, nr. 10, octombrie 1998
Descarcă PDFAdina Bardaș, Coca Bloos: „În altă lume e nevoie de actori”, în „Scena”, nr. 4, aprilie 1998
Descarcă PDFDelia Voicu, Coca Bloos: „O plutire, un salt, un vis. Cred că așa e când zbori”, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4-5, martie 2002
Descarcă PDFMonica Andronescu, Coca Bloos: Nu știu care a fost mai puternic, teatrul sau Dumnezeu…, în „Yorick.ro”, nr. 197, decembrie 2013
Descarcă PDFInes Hristea, COCA BLOOS – „Draga mea, teatrul este un templu. Poartă-te ca atare”, în „Formula As”, nr. 1252, 2017
Descarcă PDFCristina Rusiecki, „Cred că soția lui Socrate arată ca mine”. Interviu cu Coca Bloos, în „Revista Cultura”, mai 2020
Descarcă PDFCristina Rusiecki, Interviu cu Coca Bloos: „Nu trebuie să fii mai deștept decât personajul”, în „B-Critic”, 2020
Descarcă PDFCronici care tratează opera personalității:
- Cristina Rusiecki, Coca Bloos, marcă înregistrată, în „B-Critic”, 2020, articol disponibil online, https://www.b-critic.ro/spectacol/teatru/coca-bloos-marca-inregistrata/
- Marina Constantinescu, Amintiri cu Coca Bloos, în „România Literară”, nr.43, octombrie 2020, articol disponibil online, https://romanialiterara.com/2020/10/amintiri-cu-coca-bloos/
- Doina Modola, „Danaidele” cu neașteptate valențe premonitorii, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, octombrie 2020.
- Eugenia Sarvari, La ceas aniversar, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, mai 2019.
- Alina Epingeac, Coca Bloos. Declarație de iubire, în „Yorick.ro”, nr. 417, august 2018, articol disponibil online, https://yorick.ro/coca-bloos-declaratie-de-iubire/
- Constantin Paraschivescu, Textul lui Cehov să fie viu, nu un muzeu, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, iulie 2017.
- Constantin Paraschivescu, .. în trei, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2017.
- Doru Mareș, Jocuri de vară la Bacău, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, octombrie 2014.
- Natalia Stancu, Album aniversar, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, martie 2014.
- Alina Epingeac, Două viori, un violoncel și o violă – Quartet în regia lui Gelu Colceag, în „Yorick”, nr. 456, martie 2014, cronică disponibilă online, https://yorick.ro/doua-viori-un-violoncel-si-o-viola-quartet-in-regia-lui-gelu-colceag/
- Andreea Dumitru, Lansare-Eveniment, în „Teatrul Azi”, nr. 6-8, iunie 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61803-lansare-eveniment–teatrul-azi–6-7-8-2010
- Ion Jurca Rovina, Eurothalia, la prima ediție, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2010.
- Beatrice Lăpădat, E bine la bloc – Block Bach, „LiterNet”, ianuarie 2010, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Adrian Mihalache, Un Hamlet de provincie, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, martie 2009, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61174-un-hamlet-de-provincie-hamlet-de-william-shakespeare-teatrul-metropolis–teatrul-azi–3-4-2009
- Cristina Dosuleanu, O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu, martie 2008, articol disponibil online, https://obiectivbr.ro/content/o-zi-din-viata-lui-nicolae-ceausescu
- Ștefan Oprea, Dramaturgia românească are valoare, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2008 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60614-timisoara-dramaturgia-romaneasca-are-valoare–teatrul-azi–1-2-2008
- Libuse Valentova, Prezențe românești în Slovacia și în Cehia, în „România Literară”, nr. 3, ianuarie 2008.
- Oana Stoica, Breakfast with God – Block Bach la Odeon, „LiterNet”, septembrie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București, https://agenda.liternet.ro/articol/5560/Oana-Stoica/Breakfast-with-God-Block-Bach-la-Odeon.html
- Gina Șerbănescu, Block Bach și paradoxul sălășluirii, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, august 2007, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60473-block-bach-si-paradoxul-salasluirii-block-bach-teatrul-odeon–teatrul-azi–8-9-2007
- Marina Constantinescu, Vă place Bach?, în „România Literară”, nr. 21, iunie 2007.
- Gabriela Ciubuc, Concert din muzică de bloc – Block Bach, „LiterNet”, iunie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București, https://agenda.liternet.ro/articol/4927/Gabriela-Ciubuc/Concert-din-muzica-de-bloc-Block-Bach.html
- Alice Georgescu, Excepțional, în „Ziarul Financiar”, iunie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Cristina Rusiecki, Bach în tot cartierul, în „Adevărul”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Dragoș Bucurenci, BUCURENCI: Bach la tot cartierul, în „Evenimentul Zilei”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Liana Tugearu, O lume închegată din fărâme, în „România Literară”, nr. 20, mai 2007.
- Gina Șerbănescu, Block Bach, o metafizică a cotidianului, în „Observator Cultural”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București, https://www.observatorcultural.ro/articol/block-bach-o-metafizica-a-cotidianului-2/
- Mircea Ghițulescu, Povești pentru copii și oameni mari, în „Teatrul Azi”, nr. 12, decembrie 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60121-alba-iulia-povesti-pentru-copii-si-oameni-mari–teatrul-azi–12-2006
- Doina Papp, Despre Coca Bloos în rolul Mama/Femeia Comisar din spectacolul Richard al III-lea se interzice, de Matei Vișniec, în regia Cătălinei Buzoianu, în „Revista 22”, nr. 855/25-31, iulie 2006, arhiva Teatrului „Bulandra”.
- Alice Georgescu, Excepțional, în „Ziarul Financiar”, iunie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Liviu Ornea, Să dăm Bach la tot cartierul, în „Observatorul Cultural”, iunie 2006, arhiva Teatrului Odeon.
- Ivana Vlad, Despre Coca Bloos în rolul Mama/Femeia Comisar din spectacolul Richard al III-lea se interzice, de Matei Vișniec, în regia Cătălinei Buzoianu, în „Realitatea Românească”, iunie 2006, arhiva Teatrului „Bulandra”.
- Doina Papp, Julietele lui Visky Andras, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, noiembrie 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59689-julietele-lui-visky-andras–teatrul-azi–11-12-2005
- Nicolae Prelipceanu, Tov Ubu, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5, aprilie 2005 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59427-tov-ubu-o-zi-din-viata-lui-nicolae-ceausescu-de-theodor-denis-dinulescu-teatrul-mic–teatrul-azi–4-5-2005
- Marina Constantinescu, 89 89… TRIST ȘI DUPĂ 89, în „România Literară”, nr. 46, noiembrie 2004.
- , Moț, Să dai tot ce e mai bun din sufletul tău celor care se uită la tine, omuleților din sala de spectacol, în „Tribuna”, nr. 4021, mai 2004.
- Florica Ichim, La Clubul Prometheus/ Ich bin Ofelia, Ich bin Coca Bloos, în „România Liberă”, februarie 2004, cronică disponibilă online, https://agenda.liternet.ro/articol/746/Florica-Ichim/La-Clubul-Prometheus-Ich-bin-Ofelia-Ich-bin-Coca-Bloos.html
- Andrei Ileni, „Am învățat cum se face un ziar”, în „Tribuna”, nr. 3963, martie 2004.
- Eugenia Vodă, Viața în șapte zile, în „România Literară”, nr. 4, februarie.
- Cristina Modreanu, Șefele de pe Calea Victoriei, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55388-sefele-de-pe-calea-victoriei-sefele-de-werner-schwab-teatrul-act–teatrul-azi–1-2-2004
- Voicu Dragomir, Film rupt, cadre albe, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2004 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55396-film-rupt-cadre-albe-norocul-ii-ajuta-pe-cei-indrazneti-de-franz-xaver-kroetz-teatrul-act–teatrul-azi–1-2-2004
- Ioana Florea, Bilnațul celor mai bune actrițe ale anului, în „Cuvântul Liber”, nr. 245, decembrie 2003.
- Ioana Florea, Final fericit, în „Cuvântul Liber”, nr. 196, octombrie 2003.
- Marina Constantinescu, Să punem pe picioare iubirea aproapelui…”, în „România Literară”, nr. 20, mai 2003.
- Mihaela Michailov, Metamorfozele personajului, în „Observator Cultural”, nr. 163, aprilie 2003, cronică disponibilă online, https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-metamorfozele-personajului/
- Andreea Dumitru, Cerul deșertat deasupra noastră, în „Teatrul Azi”, nr. 3-5, martie 2003 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55153-cerul-desertat-deasupra-noastra-sefele-de-werner-schwab-teatrul-act–teatrul-azi–3-4-5-2003
- Eugenia Vodă, Spectatorule, fratele meu”, în „România Literară”, nr. 40, octombrie 2002.
- Marina Costantinescu, Fenomenul „Piatra-Neamț”, în „România Literară”, nr. 31, august 2002.
- Eugenia Vodă, Cum se înmulțesc bananele, în „România Literară”, nr. 26, iulie 2002.
- Claudiu Lipan, Sonata lui Kroetz, în „Teatrul Azi”, nr. 6-9, iunie 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54956-sonata-lui-kroetz-la-noroc-dupa-franz-xaver-kroetz-teatrul-act–teatrul-azi–6-7-8-9-2002
- Magdalena Boiangiu, Un loc curat, în „România Literară”, nr. 17, mai 2002.
- Constantin Paraschivescu, O parodie a trivialității, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2002 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54115-o-parodie-a-trivialitatii-genocid-sau-ficatul-meu-e-fara-rost-de-werner-schwab-teatrul-odeon–teatrul-azi–1-2-2002
- Marina Constantinescu, în Comedie claustrofobă, în „România Literară”, nr. 28, iulie 2001.
- Ioana Florea, Înainte și după eclipsă, în „Cuvântul Liber”, nr. 164, august 1999.
- , C., Danaos încornorat, în „România Literară”, nr. 39-52, octombrie-decembrie, 1997.
- Marina Constantinescu, De dragul bilanțului, în „România Literară”, nr. 1, ianuarie 1997.
- Marina Constantinescu, Portret al teatrului de tinerețe, în „România Literară”, 48, decembrie 1996.
- Ion Parhon, Danaidele – epopeea unui spectacol care a sfidat tranziția, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, august 1996, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52603-danaidele-epopeea-unui-spectacol-care-a-sfidat-tranzitia–teatrul-azi–8-9-1996
- Marina Constantinescu, Tentative de regie, în „România Literară”, nr. 16, aprilie 1996.
- Valentin Silvestru, Butoiul Danaidelor ca imemorială poveste mitologică și actuală capodoperă scenică, în „Teatrul Azi”, nr. 3, martie 1996, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52480-butoiul-danaidelor-ca-imemoriala-poveste-mitologica-si-actuala-capodopera-scenica-danaidele-text-bazat-pe-scrierile-lui-eschil-teatrul-national-din-craiova-si-fundatia-pentru-teatru-si-film-tofan–teatrul-azi–3-1996
- Marina Constantinescu, Fuga din Egipt, în „România Literară”, nr. 51-52, decembrie 1995.
- Eugenia Vodă, Închis pentru inventar, în „România Literară”, nr. 50, decembrie 1993.
- Marina Constantinescu, Lenin la „Actualități”, în „România Literară”, nr. 24, iunie 1993.
- Eugenia Vodă, Cronica filmului, în „România Literară”, nr. 14, aprilie 1993.
- , F., Divorț din… dragoste, în „Femeia”, nr. 7, iulie 1992.
- Valentin Silvestru, Ondulațiile artei teatrale, în „România Literară”, nr. 15, aprilie 1990.
- Valentin Dumitrescu, „Cameristele” sau dincolo de oglindă, în „Viața Românească”, nr. 2, 1989.
- Maria Marin, Nume noi pe afișele unor spectacole longevive, în „Teatrul”, nr. 6, iunie 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50001-nume-noi-pe-afisele-unor-spectacole-longevive–teatrul–6-1988
- Corina Șuteu, Cronica tinerei generații – Misterul „cameristelor”, în „Teatrul”, nr. 11, noiembrie 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49800-cronica-tinerei-generatii-misterul-cameristelor-cameristele-de-jean-genet-la-teatrul-mic–teatrul–11-1988
- Valentin Silvestru, Un ceremonial scenic, în „România Literară”, nr. 41, octombrie 1988.
- Mihai Crișan, Premiile A.T.M. pe anul 1986, în „Teatrul”, nr. 3, martie 1987, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49483-premiile-a-t-m-pe-anul-1986–teatrul–3-1987
- Victor Parihon, Turnee, în „Teatrul”, nr. 9, septembrie 1986, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48972-turnee-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt-la-bucuresti–teatrul–10-1986
- Natalia Stancu, Tinerețea Teatrului, în „Scânteia”, nr. 13731, octombrie 1986.
- Florica Ichim, Căutări creatoare, repertoriu de calitate, în „România Liberă”, nr. 13038, octombrie 1986.
- Ludmila Patanjoglu, Turneul Teatrului Tineretului, în „România literară”, nr. 38, 18 septembrie 1986.
- Emil Rădulescu, „Piațeta”, în „România Literară”, nr. 32, august 1986.
- Paul Cornel Chitic, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț – Il Campiello (Piațeta) de Carlo Goldoni, în „Teatrul”, nr. 5, mai 1986, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49157-cronica-dramatica-il-campiello-piateta-de-carlo-goldoni-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–5-1986
- Dumitru Chioaru, Colocviile de poezie de la Târgu-Neamț, în „Transilvania”, nr. 8, august 1985.
- Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, în „România Literară”, nr. 24, iunie 1985.
- Alice Georgescu, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț – Pescărușul de A. P. Cehov, în „Teatrul”, nr. 2, februarie 1985 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48630-cronica-dramatica-pescarusul-de-a-p-cehov-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–2-1985
- Dinu Kivu, Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu, în „Teatrul”, nr. 4, aprilie 1984, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1984/Nr.4.anul.XXIX.aprilie.1984/imagepages/18110.1984.04.pag012-pag013.html
- Valentin Silvestru, Teatrul – focar de cultură, în „România Literară”, nr. 29, iulie 1983.
- Irina Coroiu, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț – Anotimpuri teatrale de Edward Covali, în „Teatrul”, nr. 10, octombrie 1982, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1982/Nr.10.anul.XXVII.octombrie.1982/imagepages/17172.1982.10.pag036-pag037.html
- Cristina Dumitrescu, Nebunul se întoarce, în „Teatrul”, nr. 7-8, iulie 1981, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46957-cronica-dramatica-nebunul-se-intoarce-de-dario-fo-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–7-8-1981
- Ion Moisescu, Competiția teatrelor dramatice – faza finală, în „Steaua Roșie”, nr. 136, iunie 1981.
- Valentin Silvestru, Experimente variabile, în „Teatrul”, nr. 26, iunie 1981.
- Maria Marin, Viitorul rol: Coca Bloos, în „Teatrul”, nr. 4, aprilie 1980, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46272-viitorul-rol-coca-bloos–teatrul–4-1980
- Bogdan Ulmu, Teatrul din Brașov „Fluturii cenușii”, în „România Literară”, nr. 43, octombrie 1979.
- Radu Anton Roman, „A cincea lebădă” de Paul Everac, în „România Literară”, nr. 50, decembrie 1978.
- Anca Sîrghie, Carnet Teatral, în „Transilvania”, nr. 3, martie 1978.
- , M., Teatrul Dramatic din Brașov – Nuntă cu dar de Bogdan B. Bogdan, în „Teatrul”, nr. 7, iulie 1977, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44785-cronica-dramatica-nunta-cu-dar-de-bogdan-b-bogdan-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–7-1977
- Valeria Ducea, Teatrul Dramatic din Brașov – Maria și copiii ei de Osvaldo Dragun, în „Teatrul”, nr. 5, mai 1977, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44704-cronica-dramatica-maria-si-copiii-ei-de-osvaldo-dragun-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–5-1977
- Radu Anton Roman, Teatrul Dramatic Brașov „,Maria și copiii ei”, în „România Literară”, nr. 15, aprilie 1977.
- Ion Cocora, Marin Luther și Thomas Munzer, în „Tribuna”, mai 1976, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
- , Chirilă, Acești îngeri triști, în „Familia”, Arad, octombrie 1975, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
- Mihai Nadin, Teatrul de Nord din Satu Mare – Trei surori de A.P.Cehov, în „Teatrul”, nr. 6, iunie 1975, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1975/Nr.6.anul.XX.iunie.1975/imagepages/12510.1975.06.pag044-pag045.html
- Stelian Vasilescu, Între noi doi n-a fost decât tăcere…”, Cronici teatrale, ianuarie 1975, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
- Stelian Vasilescu, Trei Surori, în „Familia”, nr. 5, 1975, arhiva Teatrului de Nord, Saru Mare.
- Dumitru Chirila, Războiul Vacii, în „Familia”, nr. 3, 1973, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
- Natalia Stancu, Orizonturi teatrale la Satu-Mare, în „Scânteia”, februarie 1973, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
Cronici din arhivele teatrelor:
- Liviu Ornea, Să dăm Bach la tot cartierul, în „Observatorul Cultural”, iunie 2006, arhiva Teatrului Odeon.
- Alice Georgescu, Excepțional, în „Ziarul Financiar”, iunie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București
- Cristina Rusiecki, Bach în tot cartierul, în „Adevărul”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Dragoș Bucurenci, BUCURENCI: Bach la tot cartierul, în „Evenimentul Zilei”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București
- Gabriela Ciubuc, Concert din muzică de bloc – Block Bach, „LiterNet”, iunie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Gina Șerbănescu, Block Bach, o metafizică a cotidianului, în „Observator Cultural”, mai 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Oana Stoica, Breakfast with God – Block Bach la Odeon, „LiterNet”, septembrie 2007, arhiva Teatrului Odeon, București.
- Beatrice Lăpădat, E bine la bloc – Block Bach, „LiterNet”, ianuarie 2010, arhiva Teatrului Odeon, București.
Alte cronici și articole:
Mihai Nadin, Teatrul de Nord din Satu Mare – Trei surori de A.P.Cehov, în „Teatrul”, nr. 6, iunie 1975
Descarcă PDFV., M., Teatrul Dramatic din Brașov – Nuntă cu dar de Bogdan B. Bogdan, nr. 7, iulie 1977
Descarcă PDFValentin Silvestru, Experimente variabile, în „Teatrul”, nr. 26, iunie 1981
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Fuga din Egipt, în „România Literară”, nr. 51-52, decembrie 1995
Descarcă PDFValentin Silvestru, Butoiul Danaidelor ca imemorială poveste mitologică și actuală capodoperă scenică, în „Teatrul Azi”, nr. 3, martie 1996
Descarcă PDFIon Parhon, Danaidele – epopeea unui spectacol care a sfidat tranziția, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, august 1996
Descarcă PDFCristina Modreanu, Șefele de pe Calea Victoriei, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, ianuarie 2004
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Vă place Bach?, în „România Literară”, nr. 21, iunie 2007
Descarcă PDFAlina Epingeac, Coca Bloos. Declarație de iubire, în „Yorick.ro”, nr. 417, august 2018,
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Amintiri cu Coca Bloos, în „România Literară”, nr.43, octombrie 2020
Descarcă PDFCristina Rusiecki, Coca Bloos, marcă înregistrată, în „B-Critic”, 2020
Descarcă PDFSelectie de Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității (site personal etc.)
- Pagina Wikipedia dedicată actriței Coca Bloos: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coca_Bloos
- Profilul actriței Coca Bloos pe portalul cinemagia.ro: https://www.cinemagia.ro/actori/coca-bloos-5267/
- Profilul actriței Coca Bloos pe portalul imdb.com: https://www.imdb.com/name/nm0089306/
- Profilul actriței Coca Bloos pe portalul All About Romanina Cinema: http://aarc.ro/en/cineasti/cineast/coca-bloos
Pagina de prezentare a actriței pe site-ul Premiilor Gopo: https://premiilegopo.ro/actori/coca-bloos
Alte referințe în presă
- Cristina Rusiecki, Interviu cu Coca Bloos: „Nu trebuie să fii mai deștept decât personajul”, în „B-Critic”, 2020, interviu disponibil online, https://www.b-critic.ro/spectacol/teatru/nu-trebuie-sa-fii-mai-destept-decat-personajul/
- Cristina Rusiecki, „Cred că soția lui Socrate arată ca mine”. Interviu cu Coca Bloos, în „Revista Cultura”, mai 2020, interviu disponibil online, https://revistacultura.ro/cred-ca-sotia-lui-socrate-arata-ca-mine-interviu-cu-actrita-coca-bloos/
- Ines Hristea, COCA BLOOS – „Draga mea, teatrul este un templu. Poartă-te ca atare”, în „Formula As”, nr. 1252, 2017, interviu disponibil online, http://arhiva.formula-as.ro/2017/1252/lumea-romaneasca-24/coca-bloos-draga-mea-teatrul-este-un-templu-poarta-te-ca-atare-21860
- Monica Andronescu, Coca Bloos: Nu știu care a fost mai puternic, teatrul sau Dumnezeu…, în „Yorick.ro”, nr. 197, decembrie 2013, interviu disponibil online, https://yorick.ro/coca-bloos-nu-stiu-care-a-fost-mai-puternic-teatrul-sau-dumnezeu/
- Laura Iancu, Coca Bloos: „Nu regret anii petrecuți la Facultatea de Filosofie și nici cei trei ani de jurnalism”, în „Ziarul Metropolis”, iulie 2013, interviu disponibil online, https://www.ziarulmetropolis.ro/actrita-coca-bloos-nu-regret-anii-petrecuti-in-facultatea-de-filosofie-si-nici-cei-trei-ani-de-jurnalism/
- Delia Voicu, Coca Bloos: „O plutire, un salt, un vis. Cred că așa e când zbori”, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4-5, martie 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54148-coca-bloos-o-plutire-un-salt-un-vis-cred-ca-asa-e-cand-zbori–teatrul-azi–3-4-5-2002
- Adina Bardaș, Coca Bloos: „În altă lume e nevoie de actori”, în „Scena”, nr. 4, aprilie 1998, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62537-coca-bloos-in-alta-lume-e-nevoie-de-actori–scena–gust-4-1998
- Marilena Tutilă, Coca Bloos: „Ne invadează urâtul…”, în „Femeia”, nr. 10, octombrie 1998, https://adt.arcanum.com/ro/view/Femeia_1998/?query=Coca%20Bloos&pg=435&layout=l
- Vasile Savinescu, Coca Bloos: Mereu câte un început, în „Revista Culise”, nr.2, 1989, arhiva Teatrului de Nord, Satu Mare.
