Născută în Bulgaria de astăzi, dar în Cadrilaterul de ieri, în Silistra, pe malul Dunării, Ioana Citta Baciu a avut o relație specială cu acest fluviu, pe care l-a urmărit parcă dinadins de-a lungul carierei sale. După o perioadă lungă de acumulare de cunoștințe petrecută la Craiova, tinerețea petrecută la Bârlad și la Târgu Mureș, actrița se reîntoarce în proximitatea fluviului lângă care s-a născut și de care o leagă atâtea sentimente, se stabilește la Galați, oraș căruia își va dedica întreaga carieră. Scena și comunitatea gălățeană îi devin acasă pentru peste patruzeci de ani, timp în care a interpretat sute de roluri și a uimit publicul la fiecare reprezentație.
Ea însăși, într-un interviu acordat lui Octavian Saiu pentru revista Teatrul Azi[1], mătrurisește că viața nu i-a fost deloc ușoară. După cedarea sudului Dobrogei de România din timpul celui De-al Doilea Război Mondial, la patru ani de la nașterea ei, s-a refugiat cu familia la Craiova, unde urma să înceapă ciclul școlar. La finalul clasei I a avut primul rol jucat pe scena Teatrului Național din Craiova, când a intrat în trupa de actori pentru a interpreta rolurile de copii. Mama ei, jumătate austriacă și jumătate bulgăroaică, visase în tinerețe să ajungă actriță, iar această pasiune i-a insuflat-o și fiicei sale încă de mică, încurajând-o să-și petreacă copilăria în jurul teatrului. Datorită ei, la 19 ani, studentă la Conservatorul de Artă Dramatică „Cornetti” din Craiova, este acceptată prin concurs în prima generație de actori ai teatrului proaspăt înființat la Bârlad, în 1955.
Pentru Ioana Citta-Baciu, această perioadă de șase ani (1955-1961) petrecută la Bârlad a fost șansa de lansare pe scena teatrală națională. Mergând în turnee prin toată țara alături de colegii săi, ea se remarcă prin prestanța și delicatețea cu care trata fiecare rol în parte. Colaborările ulterioare cu Teatrul de Stat Brăila (1961-1965), Teatrul Național din Târgu-Mureș (1966-1967) și Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești (1967-1971) au fost numai o consecință a consecvenței sale, a grijii pentru talent și a respectului pentru teatru, moștenit de la mama sa. În fiecare dintre aceste teatre a reușit să acumuleze experiență scenică și să facă parte din echipe prolifice.
În același interviu din Teatrul Azi, Ioana Citta Baciu vorbește despre condiția ei de „actor de provincie”, văzând-o și ca pe o binecuvântare, dar și ca pe un minus al carierei sale: „Dezavantajul actorilor din provincie este că sunt mai puțin cunoscuți. Sunt știuți de specialiști și pe plan local. […] În schimb, marele avantaj pentru actorul de provincie este că joacă mult și foarte divers. […] Noi suntem obligați să jucăm comedie bufă, grotescă, drama, tragedie, de toate.”[2] Pentru ea, cel mai important era publicul, comunitatea locală, și nu criticii neapărat. După stabilirea ei la Galați în anul 1971, tot ceea ce a dat pe acea scenă a fost pentru a bucura spectatorii. Apropierea de Dunăre îi dădea senzația că este acasă, acolo unde s-a născut, în Ținutul Mării, cum era supranumit Cadrilaterul de Carol al II-lea. În cei 40 de ani din carieră pe care și i-a dedicat scenei gălățene, Ioana Citta Baciu a fost o prezență generoasă, care a dat publicului tot ceea ce teatrul i-a oferit ei de-a lungl carierei. Roluri diferite, regizori și viziuni diverse, un mediu propice evoluției și o curiozitate enormă au construit-o pe actriță în ochii celor din Galați și de pretutindeni, declarând că „Teatrul este dragoste”[3].
Cronicarii vremii au remarcat-o pe Ioana Citta Baciu încă de la primele sale apariții pe scenă[4], urmărind-o apoi cu interes în evoluția carierei sale și scriind despre ea în revista Teatrul sau în alte publicații culturale. Cu toate a fost conștientă de poziția ei de „actriță de provincie”, criticii ce i-au complimentat jocul scenic au adus-o în atenția publicului național ca fiind o artistă ce stăpânește arta moderației și a eleganței. Sebastian-Vlad Popa sesizează în Celestina, personajul principal pe care îl interpretează Ioana Citta Baciu, „căldură și compasiune, ardența – totuși, salvată de sentimentalism – a unei transfigurări”[5]. Și Ileana Berlogea îi apreciază felul specific de a se juca cu emoțiile, „trecând cu nedumeriri naiv-viclene de la indignare în fața minciunilor fiului la dorința maternă de a-l ajuta cu orice preț”[6] în momentul interpretării rolului Glafira din spectacolul Lupul și oile, de Ostrovski. Doina Papp îi caracteriează jocul ca fiind unul „păstos, franc” și „lipsit de scrupule”[7] din Mătrăguna, în regia lui Mihai Lungeanu.
Dincolo de talentul său artistic, Ioana Citta Baciu a fost implicată și în viața din spatele scenei, ca lider de sindicat, luptându-se constant pentru dreptate în interiorul breslei din care făcea parte. În interviul acordat Doinei Papp în anul 1994[8], Citta-Baciu își expimă îngrijorarea cu privire la tinerii viitori absolvenți de la Galați în relație cu fondurile reduse pentru cultură din anii `90: „În Galați, sau în orice oraș de provincie, rămâi necunoscut. Nu putem face turnee în capitală, și nici măcar la Bacău sau la Iași”[9]. Era vizibil contrariată de situația culturii din acea perioadă, atât din perspectiva actorului, cât și din rolul liderului de sindicat, tratând problemele totuși cu o delicatețe specifică maturității vârstei și experienței: „Există un sindicat care nu face nimic. Eu sunt lider la Galați. Am apelat de nenumărate ori la ajutor, dar degeaba. Iar ce s-ntâmplă la minister este nu numai dureros, ci revoltător.”[10]. Ceea ce își dorea cel mai tare era „Să avem un ministru al culturii care să iubească într-adevăr teatrul, să încercăm să fim altfel și să scăpăm de comuniști”[11]. Ioana Citta Baciu a reușit, prin spiritul ei combativ și prin jocul ei blând și neliniștit, să fie într-adevăr altfel. Viziunile despre teatrul ale actorilor de la Galați au fost unite și oferite publicului într-o formă unitară a compasiunii și a luptei necontenite pentru ceea ce este valoros, urmărind să ridice un semnal de alarmă la nivel național. Cu toate că interviul se dorea a fi despre construcția rolului principal, Claire Zachanassian, din textul lui Durrenmatt, Vizita bătrânei doamne, răspunsurile Ioanei Citta Baciu conțineau în ele frământări reale, sub formă de manifest pentru dreptate.
Vârsta nu atinge talentul și dăruirea actriței, astfel că:
„Într-o formă excelentă, începând cu aspectul fizic performant, realmente atrăgătoare şi foarte nostimă – Ioana Citta Baciu imprimă Rozei Aleksandrovna o vitalitate pe măsura idealismului ei disperat, lat-o pe Roza, făcându-şi apariția în fustă mini, despicată îndrăzneț, cu ciorapi cu model fantezist, cu bluză şi geantă cu sclipici, cu o perucă blondă numai cârlionți…iat-o bând doar șampanie, mâncând doar icre negre, trăgând voluptuos din țigară, iat-o cu reflexe şi poze de distincție şi prețiozitate, cu vechi afectări de femeie cu mulți adoratori… Ioana Citta Baciu reușește să sugereze, dincolo de aparențe, dincolo de doza de inconștiență – drama femeii fără familie, fără sprijin, tristețea vieţii într-o cămăruța ce dă spre un zid, şi având drept unic tovarăș un câine. Şi, arată cu finețe Ioana Citta Baciu – dacă Roza trăiește mai ales în trecut şi într-un univers fantasmatic, o face mai ales pentru a fugi din realitatea greu de suportat.”[12]
În anul 2015, cu un an înainte de moartea sa, municipalitatea gălățeană și-a arătat recunoștința pentru întreaga sa carieră prin acordarea titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Galați”. Și UNITER a apreciat prezența Ioanei Citta-Baciu pe scena teatrală românească, nominalizând-o pentru cei peste patruzeci de ani în care a scris istoria Teatrului „Fani Tardini” din Galați la categoria de premii pentru întreaga activitate. Cu toate că nu a luat premiul de la Uniunea Teatrală, actrița a fost decorată cu o mulțime de premii locale și naționale, cea mai importantă dintre ele fiind Medalia „Meritul cultural” primită în anul 1983.
Ioana Citta-Baciu o fost o figură feminină marcantă în peisajul cultural românesc, atât prin cantitatea de roluri interpretate în anii de activitate, cât și prin calitate metodei actoricești. Chiar dacă a fost numai un actor de provincie, cum se identifică, aceasta a avut și multiple colaborări în cinematografie, care au făcut-o prezentă în toată țara și în sufletul unui public național. Ea s-a remarcat până în ultimul moment al urcării sale pe scenă prin prospețime și prestanță, fiind, poate, influențată de fluviul care i-a ghidat pașii prin viață și prin carieră: Dunărea.
[1] Saiu, Octavian, „Teatrul este dragoste” – interviu cu Ioana Citta-Baciu, Teatrul Azi, nr. 1-2, 2000, pg. 36-37
[2] Ibid.
[3] Ibid.
[4] Potra, Florian., „Fără balanță de precizie”, Revista Teatrul, 1956, pg. 78-80.
[5] Popa, Sebastian-Vlad, „Blândețea Celestinei”, Teatrul Azi, 1997, pg. 29-30.
[6] Berlogea, Ileana, „Un contemporan printre clasici: Ostrovski!”, Revista Teatrul Azi, 1992, pg. 23.
[7] Papp, Doina, „Sentimente contradictorii”, Revista Teatrul Azi, pg. 28-29, 1992.
[8] Papp, Doina, „Ioana Citta Baciu: Publicul – atât ne-a mai rămas”, Teatrul Azi, 1994, pg. 11.
[9] Ibid.
[10] Ibid.
[11] Ibid.
[12] Natalia Stancu, „O altfel de mobilă și o altfel de durere”, Teatrul azi, nr. 3-4, 2007, p 190.
Elvira în Tăblia de la marginea patului, de Mimi Brănescu, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 26.06.2015
Simone în Pana de automobil, de Friederich Dürrenmatt, în regia lui Radu Nichifor. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 18.01.2014
Agnes în Echilibru instabil, de Edward Franklin Albee, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 28.01.2012
Tanti Hilda în Cutia Pandorei, de Katalin Thuroczy, în regia lui Eugen Făț. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 12.02.2010
? în Labirintul Irinei – alb, de Eugen Făț, în regia lui Eugen Făț. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 07.03.2009
Roza Aleksandrovna în Retro, de Aleksandr Galin, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 14.01.2007
Simina în Duelistul, de Petre Barbu, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 26.02.2006
Doamna Clackett în Scandal în culise, de Michael Frayn, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.01.2005
Ioana în A șaptea kafana, de Dumitru Crudu, Nicoleta Esinescu și Mihai Fusu, în regia lui Alexandru Berceanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.05.2004
Maria Josefa, mama Bernardei, 80 de ani în Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 06.12.2003
Mama în Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon, în regia llui Mircea Cornișteanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 13.09.2003
Domnișoara Cucu în Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, în regia lui George Motoi. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 28.06.2003
Mag în Frumoasa din Leenane, de Martin McDonagh, în regia Emei Nicola. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 30.05.2003
Doamna de Sotenville în Soțul păcălit, de Jean-Baptiste Poquelin Moliere, în regia Emei Nicola. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 15.06.2002
Alienor de Aquitania în Leul în iarnă, de James Goldman, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27. 04.2002
Bunica în Copacii mor în picioare, de Alejandro Casona, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 10.03.2001
Mătușa Anghelina în Tărâmul celălalt, de Dusan Kovacevic, în regial lui Claudiu Goga. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 15.12.2000
Fouquier-Tinville în Eșafodul, de George Astaloș, în regia lui Cătălin Vasiliu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.06.2000
Prima babă în Norocul, de Ion Valjan, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 11.03.2000
Aneta Duduleanu în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 19.09.1999
Întâia bătrână în Adunarea femeilor, de Aristofan, în regia lui Ion Dobre. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 15.04.1999
Miza General Stamatescu în …escu, de Tudor Mușatescu, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 09.05.1998
Celestina în Celestina, de Fernando de Rojas, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27.09.1997
Crăcănel în D`ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Vasile Nedelcu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.11.1996
Donna Sgualda, negustoare de obiecte vechi în Flecărelile femeilor, de Carlo Goldoni, în regia lui Vasile Nedelcu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 01.06.1996
O nevastă de judecător, o mamă grijulie, o funcționară în Credință, dragoste, speranță, de Ödön von Horváth, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 30.03.1996
Martha Boll în Fizicienii, de Friederich Dürrenmatt, în regia Dianei Manolescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.12.1995
Mama lui Emilian în Proștii sub clar de lună, de Teodor Mazilu, în regia lui Vasile Nedelcu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 20.05.1995
Nevasta în Farse în carnaval, de Arcadie Marinescu-Nour, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 25.03.1995
Eugenia în Tango, de Slawomir Mrozek, în regia lui Attila Vizauer. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 28.01.1995
Ofițereasa Podtocina în Nasul, de Nikolai Vasilievici Gogol, în regial lui Adrian Roman. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 21.05.1994
Preoteasă în Cina, de Jakovos Kambanellis, în regia lui Yannis Veakis. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 19.03.1994
Claire Zachanassian în Vizita bătrânei doamne, de Friederich Dürrenmatt, ăn regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 08.01.1994
Doamna Martin în Cântăreața cheală, de Eugene Ionesco, în regia lui Moshe Yassur. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.08.1993
Martine în Doctor cu de-a sila, de Jean-Baptiste Poquelin Moleire, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 10.05.1993
Regina în Oamenii cavernei, de William Saroyan, în regia lui Mihai Lungescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 28.11.1992
Flaminia în Dubla nestatornicie, de Pierre Carlet de Chamblain de Marivaux, în regia luii Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 17.10.1992
Alice în Play Strindberg, de Friederich Dürrenmatt, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 30.05.1992
Mama în Libertate la Bremen, de Rainer Werner Fassbinder, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 21.03.1992
Sostrata în Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 07.12.1991
Glafira în Jurnalul unui ticălos, de Aleksandr Ostrovski, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 10.11.1991
Doamna Shutterworth în Care-i soțul meu?, de William Somerset, în regia lui Constantin Codrescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 30.06.1991
Irodiana în Salomeea, de Oscar Wilde, în regia lui Gheorghe Jora. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 09.03.1991
O fată bătrână, Regina Rozamunda în Ubu Rege, de Alfred Jarry, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27.10.1990
Șefa de cabinet în În căutarea sensului pierdut, de Ion Băieșu, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 19.05.1990
Schirina în Turandot, de Carlo Gozzi, în regia lui Victor Ioan Frunză. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 23.10.1988
Flavia în Ex, de Aldo Nicolaj, în regia lui Carmen Veștemeanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 14.06.1987
Femeia în Hanul de la răscruce, de Horia Lovinescu, în regia lui Carmen Veștemeanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 25.11.1986
Florica în Dulcile, amare bucurii, de Dina Cocea, în regia lui Valeriu Paraschiv. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 04.07.1986
Amalia Coardă în Morișca, de Ion Luca, în regia lui Valeriu Paraschiv. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.03.1986
Lidia Feodorovna în Cetățeanul invizibil, de Ilia Arnoldovici Feinzilberg și Evghenii Petrovici Kataev, dramatizare de Dumitru Solomon, în regia lui Victor Ioan Frunză. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 20.10.1985
Antonia în O cassă onorabilă, de Horia Lovinescu, în regia lui Petre Popescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 12.05.1984
Chiriachița în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Andrei Brădeanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.12.1983
Sofia Alexandrovna în Unchiul Vanea, de A.P. Cehov, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 16.10.1983
Pelaghia în Rezervația de pelicani, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Dan Stoica. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 19.04.1983
Soția în Fata morgana (enigma de la Hotel Minerva), de Dumitru Solomon, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.11.1982
Cumnata în Ciudatul rol al întâmplării, de Ion Băieșu, în regia Margaretei Klein. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 16.10.1982
Soția în Micul infern, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Dan Stoica. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 20.06.1982
Despina în Taina zidarului, de Dan Tărchilă, în rega lui Dan Stoica. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 29.12.1981
D-ra Katy în Soldatul Svejk, de Jaroslav Hašek, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 10.11.1981
Directoarea, Ea, Ospătara, Tanti în Fetița mea, de Tadeusz Rozewicz, în regia Ioanei Sava. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27.03.1981
Ilinca în Hoțul de vulturi, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 26.10.1980
Vecina în Domnișoara Nastasia, de George Mihail Zamfirescu, în regia lui Adrian Lupu, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27.09.1980
Zanni în Trei frați gemeni venețieni, de Antonio Collalto-Mattiuzzi, în regia Magdalenei Klein. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 23.03.1980
Ottile în Frank al cincilea, de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Adrian Lupu și a Magdalenei Klein. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 01.12.1979
Muntarita în Avram Iancu, de Lucian Blaga, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 20.05.1979
Doamna Tana în Viforul, de Barbu Devalvrancea, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 25.05.1977
Amanta în Acum și în cele din urmă (un proces închis), de Theodor Mănescu, în regia lui George Rada. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 27.12.1975
Soția, Martha, Catherine în Povestiri vesele dintr-o noapte de carnaval, de Valentin Silvestru, în regia Arianei Kunner Stoica. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 25.10.1975
Soarca în Gimnastică sentimentală, de Vasile Voiculescu, în regia lui Petre Popescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 22.03.1975
Iris în Inscripție pe o fereastră, de Lorraine Hansberry, în regia Dianei Crivăț. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 11.05.1974
Mina în Misterioasa convorbire telefonică, de Virgil Stoenescu, în regia lui Petre Popescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 23.02.1974
Elise în Avarul, de Jean-Baptiste Poquelin Moliere, în regia Letiției Popa. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 21.10.1973
Prințesa Cocuța Vogoride în Cuza Vodă, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Petre Popescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.10.1973
Gica în Preșul, de Ion Băieșu, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 18.02.1972
Delicata Clarisa în A doua față a medaliei, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia Nicoletei Toia. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 14.01.1973
Vidra în Răzvan și vidra, de Bogdan Petriceicu Hașdeu, în regia lui Petre Sava Băleanu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 12.10.1972
Inge în Prima zi de libertate, de Leon Kruczkowski, în regia lui Kazimierz Braun. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 19.12.1971
Domnica Rotaru în Secunda 58, de Dorel Dorian, în regia lui Ovidiu Georgescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 02.10.1971
Ela Rovan în Pisica sălbatică, de Ștefan Berciu, în regia lui Ovidiu Georgescu. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 05.06.1971
Autoarea în Are pe cineva, de Angela Bocancea, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 04.05.1971
Cătălina în Miorița, de Valeriu Anania, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 29.05.1970
Veta în Căruța cu paiațe, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 27.05.1970
Doamna Clara în Vlaicu Vodă, de Alexandru Davila, în regial lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 27.12.1969
Elena în Noaptea șoferilor, de Corneliu Marcu, în regia lui Radu Boroianu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 28.11.1969
Maria Procopiu în Un scurt program de bossanove, de Radu Coșaru, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 28.03.1969
Ana Ipătescu în Bălcescu, de Camil Ptrescu, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 13.12.1968
Yerma în Yerma, de Federico Garcia Lorca, în regia Lidiei Ionescu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 18.07.1968
Soția în Micul infern, de Mircea Șterfănescu, în regia lui Radu Sorin Grigorescu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 10.03.1968
Mariana Vardari în Arborele genealogic, de Lucia Demetrius, în regia lui Petre Sava Băleanu. Teatrul „Alexandru Davila”, Pitești, 06.03.1968
Mama în Șase personaje în căutarea unui autor, de Luigi Pirandello, în regia lui Ion Sava. Compania „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureș Compania „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureș, 24.04.1967
Electra în Electra, de Sofocle, în regia lui Constantin Sîrbu. Compania „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureș, 27.01.1967
Ana în Mitică Popescu, de Camil Petrescu, în regial lui Mihai Dimiu. Compania „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureș, 07.10.1966
Nadia în Sora cea mare, de Alexandr Volodin, în regia lui Constantin Sîrbu. Compania „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureș, 26.02.1966
Pilar în Arco Iris, de Dimităr Dimov, în regia lui Dumitru Pîslaru. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 15.07.1965
Ioana Oprescu în Hipnoza, de Ștefan Berciu, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 03.04.1965
Ana în Stăpânul alpelor, de Constantin Pastor, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 17.12.1964
Ioana în Este vinovată Corina?, de Laurențiu Fulga, în regia lui Dumitru Dinulescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 20.06.1964
Ioana în Sfânta Ioana, de George Bernard Shaw, în regia lui Mircea Alexandrescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 25.04.1964
Ioana Boiu în Suflete tari, de Camil Petrescu, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 04.02.1964
Anca în Febre, de Horia Lovinescu, în regia lui Ion Dinescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 05.10.1963
Anthula în Toiegele orbilor, de Jannis Ristos, în regia lui Jannis Veakis. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 18.05.1963
Anecika în Oceanul, de Alexandr Stein, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 28.04.1963
Jana Mincu în De n-ar fi iubirile…, de Dorel Dorian, în regia lui Dumitru Dinulescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 25.10.1962
Suzanne în Nunta lui Figaro, de Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, în regia lui Dumitru Dinulescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 30.06.1962
Lola Caliopi în Oameni și umbre, de Ștefan Berciu, în regia lui Ion Dinescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 07.04.1962
Irina, o rudă mai îndepărtată a familiei în Citadela sfărâmată, de Horia Lovinescu, în regia lui Ion Dinescu. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 04.11.1961
David Copperfield în David Copperfield, de Charles Dickens, în regia lui Max Maurey. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 03.03.1961
Diana în Celebrul 702, de Alexandru Mirodan, în regia lui Cristian Nacu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 29.12.1960
Lida în Platon Krecet, de Alexandr Korneiciuk, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 05.11.1960
Petric în Ecoul îndepărtat, de Sava Golovanivskii, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 15.10.1960
Tincuța în Scrisori de dragoste, de Virgil Stoenescu, în regia lui Eugen Dovides. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 18.06.1960
Nila Snijko în Toboșara, de Afanasi Salinski, în regia lui Eugen Dovides. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 07.11.1959
Ileana Gheorghiu în Ediție specială, de Mariana Pîrvulescu, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 22.08.19596
Decebal în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 10.07.1958
Kathleen în Kathleen (un drac de fată), de Michael Sayers, în regia lui Cristian Nacu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 28.04.1958
Dara în Doamna ministru, de Branislav Nusici, în regia lui Aurel Cerbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 04.03.1958
Ilonca în Nopțile tăcerii, de Teofil Busecan, în regia lui Cristian Nacu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 23.11.1957
Uliana GromovaI în Tânăra gardă, de Alexandr Fadeev, în regia lui Constantin Sîrbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 07.11.1957
Genevre Langton în Albi și negri, de Arnaud D`Usseau și James Gow, în regia lui Cristian Nacu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 30.03.1957
Mașa în Mașenca, de Alexandr N. Afinoghenov, în regia lui Radu Miron. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 08.11.1956
Interpret în Pe trei lungimi de undă, de S. Horovitz și Radu Miron, în regia lui Radu Miron. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 13.10.1956
Katea în Într-un ceas bun, de Victor Rozov, în regia lui Aurel Cerbu. Teatrul de Stat „Victor Ion Popa”, Bârlad, 14.03.1956
Roluri în film:
Doamna în Cafe Journal, în regia lui Ciprian Brașoveanu. Vintage Lab Division, 25.05.2013.
„Muşcatele” (scenariu: Marius Dumitru Şopterean; regia: Radu Muntean), realizat la Studioul de Film TV (1997);
Serialul pentru televiziune „Spitalul de urgenţă” (2007)
Anton, Ruxandra, „Pe aripile instinctului – Cutia Pandorei”, Teatrul Azi/agenda.liternet.ro, august 2010(https://agenda.liternet.ro/articol/11984/Ruxandra-Anton/Pe-aripile-instinctului-Cutia-Pandorei.html)
Anton, Ruxandra, „Insectarul de vise – Labirintul Irinei – alb”, agenda.liternet.ro, noiembrie 2009 (https://agenda.liternet.ro/articol/10158/Ruxandra-Anton/Insectarul-de-vise-Labirintul-Irinei-alb.html)
Ribinciuc, Angela, „Norocul”, Revista Viața Liberă, 2000, pg.6
Ribinciuc, Angela, „Adunarea femeilor”, Revista Viața Liberă, 1999, pg. 6
Popa, Sebastian-Vlad, „Blândețea Celestinei”, Revista Teatrul Azi, 1997, pg. 29-30
Ion, Remus Andrei, „Celestina”, Revista Luceafărul, 1997, pg. 18
Duma, Dana, „6 filme, 5 debuturi la Studioul de film TVR”, Noul cinema, 1997, pg.3 (http://aarc.ro/articol/6-filme-5-debuturi-la-studioul-de-film-tvr)
Nanu, Katia, „Cină”, Revista Viața Liberă, 1994, pg. 5
Papp, Doina, „Înalta conjunctură”, Revista Teatrul azi, 1994, 15-16
Constantinescu, Marina, „Ce curios! Ce coincidență!”, România literară, 1993, pg. 16
Coroiu, Irina, „Aberația- reflex al constrîngerii”, Revista Teatrul Azi, 1992, pg. 25-26
Berlogea, Ileana, „Un contemporan printre clasici: Ostrovski!”, Revista Teatrul Azi, 1992, pg. 23
Berlogea, Ileana, „Zorzoane sau simboluri”, Revista Teatrul Azi, 1991, pg. 20-21
Runcan, Miruna, „Veselul joc al contrariilor și opțiunea obligatorie”, Revista Teatrul, 1988, pg.82-83
Macovei, Radu, „Turandot”, Revista Viața Nouă, 1988, pg.2
Vălidraga, Stelian, „Ioana Citta-Baciu: medalion”, Revista Supliment literar-artistic, 1987, pg.4
Radu-Maria, Constantin, „Hanul de l răscruce”, Revista Teatrul, 1987, pg. 32-34
Macovei, Radu, „Cetățeanul invizibil”, Revista Viața Nouă, 1985, pg. 2
Coroiu, Irina, „O casă onorabilă”, Revista Teatrul, 1985, pg. 53-54
Țigănuș, Virgil, „Un succes al scenei gălățene: Avarul”, Revista Vața Nouă, 1973, pg. 5
Rugină, Lică, „Cuza Vodă”, Revista Viața Nouă, 1973, pg. 3
Costin, Sebastian, „Prima zi de libertate”, Revista Teatrul, 1972, pg. 46-47
Paraschivescu, Constantin, „Prin teatrele din țară. Galați”, Revista Teatrul, 1971, pg. 59
Cazaban, Ion, „Prin teatrele din țară. Brăila”, Revista Teatrul, 1965, pg. 70-74
Potra, Florian, „Fără balanță de precizie”, Revista Teatrul, 1956, pg, 78-80
Al. P. (??), „Pondere și discreție”, Revista Teatrul, 1958, pg. 119-120
Saiu, Octavian, „Teatrul este dragoste” – interviu cu Ioana Citta-Baciu, Revista Teatrul Azi, 2000, pg. 36-37
Hodoș, Simona, „De vorbă cu actrița Ioana Citta-Baciu”, România liberă, 1994, pg.2
Acest sit utilizează cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență de navigare.
Află mai multe sau ajustează-ți setările.
Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest sit va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
