Cuibus, Miriam
16 decembrie 1955
Actriță, Profesor univ. dr.habil. de Arta Actorului la Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca
”Inspirația nu vine decât pe un teren foarte muncit al căutărilor autentice”[1]
Despre Miriam Cuibus s-a scris prea puțin, nu există un portret complet al acestei personalități complexe care intră în teatru ca într-o catedrală și iese mântuită, de fiecare dată, ducând mai departe harul cu care a fost înzestrată și împărțindu-l cu generozitate cu sutele de studenți pe care i-a format pentru ca aceștia să se întoarcă în aceeași catedrală, cu aceeași smerenie.
S-a născut în 16 decembrie 1955 la Cluj Napoca și a intrat într-o relație indestructibilă cu teatrul în 1974, încă dinainte de a fi studentă a Institutului „Szentgyörgy István” Târgu Mureș, la Turda, cu rolul Anei din Tache, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, în regia lui Constantin Leoveanu. A absolvit liceul de Coregrafie și Artă Dramatică din Cluj Napoca și a terminat Institutul de la Târgu Mureș în 1980, la clasa prof. Ileana Burlacu. Se angajează imediat la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, unde va sta 4 stagiuni și va juca în regia lui Ioan Ieremia, Dan Radu Ionescu, Emil Reus. Rolul despre care vorbește cu cea mai mare dragoste din acea perioadă este Michael din Mary Poppins, în regia lui Ion Lucian (1982). În aceeași perioadă (1983) câștigă Marele Premiu la Gala Tânărului Actor de la Costinești:
În sfârșit, Miriam Cuibus, actriță a Teatrului Național din Timișoara (încununată ex-aequo, cu actorul băimărean[2], cu marele premiu), s-a impus prin apariția ei expresivă, prin rafinata stăpânire a cîtorva registre ale rostirii, prin mobilitatea gesturilor, prin incandescența jocului ei modern, nervos. Cu asemenea calități ea a reușit să țină, timp de o oră, cu respirația tăiată, ca sub o vrajă de un amfiteatru înțesat de lume. Ea a transfigurat, invitînd la o retrăire artistică comună, poezii de A.E. Bakonski,
scrie Natalia Stancu, în Scânteia[3], povestind despre ceea ce se preconiza a fi puterea fantastică asupra publicului a lui Miriam Cuibus, putere care se întrezărea încă de la început. De altfel, preocuparea constantă pentru relația actorului cu propriul corp va deveni o marcă a lui Miriam Cuibus.
Urmează, din 1984, un lung șir de întâlniri, după cum povestește chiar ea, care începe cu lectura volumului Un zeu aproape muritor a lui Mihai Măniuțiu, lucru ce o face să își dorească să lucreze cu acest regizor. O va face în nu mai puțin de douăsprezece spectacole, începând cu Ana în Omul cu mârțoaga (1985) și Alice în Arden din Kent de anonim din secolul XVI, (1987) trecând prin Catarina în Îmblânzirea Scorpiei (1986) și până la Femeia Nebună din Exact în același timp (2002) sau Corifeea din Alcesta (2003). Primii ani la Naționalul Clujean o impun ca pe o actriță de forță, cu o extraordinară stăpânire a vocii și corpului.
În cheie stilizată, inspirată din commedia dell’arte (realizînd în acest sens un veritabil cuplu stilistic cu Marius Bodochi), Miriam Cuibus, profesionistă de factură superioară, izbutește performanța de a realiza din elemente sumare de gestică și costumație travestiurile (vreo șapte) Căpitanului însărcinat să-l urmărească și să-l aresteze pe patronul tripoului, don Pandolfo (…) Miriam Cuibus își distribuie prezența scenică cu har și un spor comic de certă finețe, benefic deopotrivă pentru evoluția ei interpretativă și pentru nivelul spectacolului în care joacă. (…) Miriam Cuibus schițează ușor desenul delicat al unei omniprezențe bufe, mereu variate, mereu interesante, cu haz neostentativ și participare discretă (cu atît mai eficientă)[4] scrie Doina Modola despre spectacolul Cafeneaua în regia Soranei Coroamă Stanca.
Dintre multiplele identități ale lui Miriam Cuibus le amintim aici și pe cele ale lui : Charlotte Corday în Persecutarea și asasinarea lui Jean-Paul Marat, în regia lui Victor Ioan Frunză, (1991) sau Demonul în Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, în regia lui Mihai Măniuțiu, (1994).
O altă întâlnire importantă o reprezintă cea cu Mona Marian (Chirilă). S-au potrivit în gând și simțire, s-au întâlnit în principii pedagogice și s-au înțeles reciproc în înfăptuiri scenice care au marcat atât Teatrul Național din Cluj Napoca, cât și școala de teatru de la Cluj. Realizează, alături de Mona Marian, scenarii de spectacole, regizează și joacă, construind trei dintre cele mai importante roluri ale sale, importante prin faptul că sunt realizări de maturitate, care o definesc estetic, care o prezintă publicului în deplinătatea credințelor și capacităților ei, la întâlnirea dintre metaforă, realism magic și perfecțiune a gestului teatral susținut, până în cele mai mici de detalii, de semnificație.
După prestațiile din Așteptându-l pe Godot de acum câțiva ani, echipa Miriam Cuibus-Dragoș Pop (al său tânăr discipol) strălucește din nou, de această dată într-un poem-revoltă ce aduce în actualitate scrieri reamintind de incompatibilitatea radicală a făuritorilor lor cu vremurile care i-au făcut să fie „primejdioși” și invulnerabili. Minuție, rafinament, eleganță, măsură, ritm, umor, concretețe, contemporaneitate… toate în tablouri secvențiale, în decoruri schimbătoare, într-un univers al metamorfozelor, deopotrivă expresie a vitalității și a fragilității.[5]
Spectacolul Memo este, de altfel, unul dintre cele mai longevive spectacole ale Teatrului Național din Cluj Napoca, având o viață de peste 20 de ani, transformat din spectacol live în spectacol online în perioada pandemiei și utilizat ca material de bază pentru discuțiile dintre public și actori în cadrul diferitelor manifestări organizate de teatru. O adevărată lecție de actorie, un colaj poetic care „își atrage irezistibil spectatorii în universul sugestiei”[6], spectacolul rămâne un reper pentru actrița Miriam Cuibus și pentru arta ei. Spectacolul a câștigat Premiul special al juriului în cadrul Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea din 2001. Alături de Mona Marian (Chirilă) construiește și alte personaje care au rămas în mintea publicului clujean, ca Akaki Akakievici (Mantaua – după o idee de N.V.Gogol și M. Bulgakov, premiera în 21 octombrie 2000) sau Arkadina (Pescărușul de A.P.Cehov cu premiera în 26 septembrie 2004).
Captivă în imobilismul personajului, Miriam Cuibus străluceşte şi acoperă cu nuanţări pline de culoare spaţialitatea subjugată de moviliţa simbolică. (…) Voluntarismul nativ pus în evidenţă de Miriam Cuibus iluminează în mod miraculos, din interior, substanţa tipologică a personajului. Miriam Cuibus reuşeşte o superbă performanţă actoricească. O performanţă la care se înghesuiesc pe bună dreptate superlativele. Şi ele nu sunt puţine.[7]
Miriam Cuibus joacă mult, în fiecare stagiune, construiește cu atenție fiecare personaj, întâmpină repetițiile pentru fiecare spectacol ca pe un laborator și își păstrează întâlnirile cu regizorii, corporalizându-le și ducându-le cu ea în experiențe viitoare. Poate unul dintre cei mai atenți construiți gropari hamletieni din spectacologia românească contemporană rămâne groparul lui Miriam Cuibus din emblematicul spectacol Hamlet a lui Vlad Mugur de la naționalul clujean. În același timp, coalizează în jurul ei tineri actori, foști studenți, dintre care unii întregesc trupa de la Cluj, dar care umplu și teatrele din țară cu dăruirea și respectul pentru scenă învățat de la profesoara lor.
De altfel, nu știu cum, dar Miriam îi strânge în jurul ei pe toți mai tinerii ei colegi, cărora, prin ton și joc, le insuflă parcă felul în care trebuie să se raporteze ei la ciudatele personaje. O fac atât de bine cu toții, încât nu aici și acum vom sublinia talentul, inteligența și devotamentul lor.[8]
Joacă Eleanor în Rock’N’Roll de Tom Stoppard, în regia lui Andrei Șerban și a Danielei Dima, (2007), Hilda în Cutia Pandorei de Katalin Thuróczy, în regia lui Andrei Măjeri, (2014), Solange în Cameristele de Jean Genet, în regia lui István Albu, (2015), Valerie von Kant în Lacrimile amare ale Petrei von Kant de Rainer Werner Fassbinder, în regia lui Eugen Jebeleanu, (2022).
Ce e important de subliniat la Miriam Cuibus este preocuparea constantă pentru reînnoirea tehnicilor de lucru, pentru înțelegerea, în diferite moduri, a relației cu propriul corp, fiind unul dintre puținii actori care caută și participă activ la ateliere de antrenament, de diferite tipuri, și după vârsta maturității. Participă, astfel, la atelierele conduse de Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Simon McBurney sau David Esrig, căutând în permanență noi metode de lucru și antrenament psiho-fizic. Actriță grotowskiană, după cum mărturisește ea însăși în interviul dat în 2022 la TVR Cluj, face pasul către Eugenio Barba, pentru ca ulterior să îl descopere pe Philip Zarilli și să îmbrățișeze cu entuziasm binomul minte-corp ca bază a devenirii actorului.
În 1991, profesorul Ion Vartic o invită pe Miriam Cuibus să construiască, alături de el și de alți oameni importanți de cultură, o școală de teatru la Cluj Napoca. Existența lui Miriam Cuibus va fi marcată de această invitație pe care o numește „deschidere de destin” și numele ei va rămâne pentru totdeauna legat de construcția Facultății de Teatru și Film, nu doar datorită prezenței ei active în rândul cadrelor didactice ci, mai ales, pentru filosofia instituțională pe care a impus-o și pe care o lasă moștenire. Școala de actorie de la Cluj este apropiată, ca metodologie, de teatrul fizic, având în centru această preocupare constantă a relației actorului cu propriul corp. Miriam Cuibus își construiește curricula plecând de la teatrul non-verbal și punând un accent deosebit pe studiul commediei dell’arte, spectacolele – examen construite la clasa coordonată de ea ajungând, în ani, repere importante în istoria spectacologiei școlilor de teatru din România.
Această condiție simultană de a fi actriță și a preda arta actorului mi-a marcat existența în lume și mă regăsesc din plin în această postură. A fost un rol la început, a devenit un statut asumat și mă reprezintă.[9]
Urmărind în decursul anilor principiile pedagogice ale lui Miriam Cuibus și coroborând observațiile cu discuții informale cu absolvenții ei, rezultă o metodă de lucru foarte bine structurată care țintește înspre oferirea autonomiei artistice a viitorului actor, prin lucrul cu instrumente diverse, care pleacă în elaborarea personajului de la exterior înspre interior pentru a ajunge la a conține exteriorul. Bazată în mare parte pe principiile pedagogice ale lui Eugenio Barba, metoda lui Miriam Cuibus perfecționează tehnica improvizației în care căutările fiecăruia sunt ghidate spre conceptualizare și, ulterior, spre valențe estetice diferite, în funcție de personalitatea artistică a fiecărui student în parte. Miriam Cuibus crede în cultura exercițiului în practică, adaugă tehnica view-points ca bază de abordare a construcției personajului teatral, lucrează foarte mult cu binomul spațiu-timp și cu ceea ce ea denumește „corpul dilatat” al actorului pentru a-i oferi viitorului profesionist propriul sistem de funcționare. Ceea ce rezultă din interviurile de documentare realizate pentru acest articol cu unii dintre absolvenții lui Miriam Cuibus este că profesoara lor le-a creat o bază suficient de solidă de antrenament constant, de la care să poată pleca înspre diferite metodologii de lucru, înțelegând universul estetic de la care se revendică sau spre care tind fiecare dintre ei.
Ceea ce a reușit Miriam Cuibus în școala de la Cluj nu se rezumă însă doar la metodele de lucru. A identificat cu tenacitate valențele pedagogice ale studenților ei, pregătindu-i, cu generozitate, să preia ștafeta. O parte dintre aceștia sunt, la rândul lor, conducători ai claselor de actorie, cadrele didactice în școala de la Cluj conduc în acest moment clase de arta actorului, fundamentându-și tehnicile de lucru cu studenții pe metoda învățată de la maestra lor, îmbogățind-o și perfecționând-o constant.
Dintre spectacolele importante construite cu studenții care au rămas în memoria celor care le-au văzut– intenționat nu utilizăm aici termenul examen, pentru că aceste creații artistice depășesc cu mult această condiție – merită menționate: Arlecchino în oglindă, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, (1996); D’ale carnavalului după I.L. Caragiale, scenariu Miriam Cuibus, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2000, Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Cristian Grosu, Patricia Boaru (2008); Maşinăria Cehov de Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Cristian Grosu, Patricia Boaru (2009), alături de toate producțiile de commedia dell’arte la care am asistat în douăzeci de ani, adevărate lecții de măestrie a improvizației, a construcției de canava și a îmbinării estetice a scenelor.
Miriam Cuibus face parte din rara specie a actorilor intelectuali, mereu preocupată de gândirea critică și analitică a propriei arte, gânduri împlinite nu doar în roluri sau în regii, în zona pedagogică sau în conferințe, ci așternute cu măiestrie pe foaie. Citirea printre rânduri a lucrărilor ei (cărți și articole) relevă o adevărată metodă nu doar de arta actorului, ci și de supraviețuire și respirație a ființei umane.
Corpul şi valenţele lui expresive au fost mereu în centrul preocupărilor mele artistice şi didactice. Partea teoretică a cursului evidenţiază valenţele comunicaţionale şi semiotice ale corpului uman şi ale corpului actorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, care include ştiinţele comunicării, semiotica, antropologia şi sociologia, precum şi unele poetici teatrale. Sunt înregistrate raporturile socio-culturale ale limbajului non-verbal exprimate în teoriile kinezicii, proxemicii, hapticii, legătura dintre tehnicile teatrului şi tehnicile comunicării, teorii ale comunicării, contribuţii ale unor şcoli (în special şcoala de la Palo Alto şi paradigma ei relaţională), precum şi ale semioticii teatrale. Corpul a ajuns, în ultimele decenii, protagonistul discursului intelectual, hermeneutica corporalităţii a explodat în bogate şi variate studii odată cu post-modernismul. Interesul exaltat faţă de corporalitate indică bucuria redescoperirii corpului ca ceva ignorat, uitat şi neglijat vreme îndelungată. Elogiul corpului în actualitate nu este altceva decât o revendicare a unui statut cândva refuzat. Printr-o investigaţie diacronică, am urmărit cum s-a ajuns la viziunea unitară asupra fiinţei umane, respectiv la conceptul de corp-minte (body-mind), atâta vreme cât modelul dualist a fost cu preponderenţă caracteristic gândirii occidentale.[10]
Fiecare întâlnire cu actrița-profesoară Miriam Cuibus se transformă într-o lecție transmisă cu energie pozitivă, căldură și curiozitate uneori. Din feriricre, ea continuă să joace pe scena Teatrului Național din Cluj Napoca.
Raluca Sas-Marinescu
Iulie 2023
Identificator obiect digital: https://doi.org/10.47383/DMTR.04.11
Note:
[1] Interviu realizat de Vasile Hotea Fernezan pentru TVR Cluj în cadrul documentarului Teatru 30, la sărbătorirea a 30 de ani de la înființarea Facultății de Teatru și Film din Cluj Napoca, 2022. https://www.youtube.com/watch?v=nYmrb7yVZBA
[2] Premiul a fost acordat ex-equo cu actorul Valentin Voicilă de la Teatrul Dramatic din Baia Mare.
[3] Natalia Stancu, „ACTORUL TÎNĂR și cel mai exigent examinator – PUBLICUL”, Scînteia, nr.12737, 5 august 1983, pagina 4.
[4] Doina Modola, „Cafeneaua”, Steaua, nr.8/1988, pagina 58
[5] Gabriela Riegler, „Dramaturgia românească la Timișoara”, Observator cultural, nr. 33, 10 octombrie 2000.
[6] Ștefana Pop-Curșeu – prezentarea spectacolului Memo pe site-ul Teatrului Național din Cluj Napoca, Teatrul National Cluj-Napoca
[7] Adrian Țion, „O performanță actoricească în O, ce zile frumoase!”, Agenda Liternet, mai 2004 https://agenda.liternet.ro/articol/15006/Adrian-Tion/O-performanta-actoriceasca-in-O-ce-zile-frumoase.html
[8] Elisabeta Pop, „Trilogia Aureliu Manea sau fanatismul vieții necheltuite”, Teatrul azi, nr.11-12, 2013, pagina 36.
[9] Interviu realizat de Vasile Hotea Fernezan pentru TVR Cluj în cadrul documentarului Teatru 30, la sărbătorirea a 30 de ani de la înființarea Facultății de Teatru și Film din Cluj Napoca, 2022, episodul 1.
[10] Miriam Cuibus, Teză de abilitare susținută la Școala Doctorală de Teatru și Film, decembrie 2019.
Valerie von Kant în Lacrimile amare ale Petrei von Kant de Rainer Werner Fassbinder, în regia lui Eugen Jebeleanu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 9.07.2022.
Sycorax (proiecție video) în Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Tompa Gabor, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 11.10.2019.
Amfitrion Spectacol și Doamna lui Vodă în Meșterul Manole de Lucian Blaga, în regia lui Andrei Măjeri. Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 09.06.2018
Colecționara care întârzie întotdeauna, Artistul, Detectiva, Enoriaș și Asistenta TV în Call it Art! de Alexa Băcanu, în regia Letei Popescu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 27.04.2016
Mama/Soția în Agamemnon de Rodrigo Garcia, în regia lui Andrei Măjeri. Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 16.09.2015
Solange în Cameristele de Jean Genet, în regia lui István Albu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 25.04.2015
Sora Miriam Ruth, Sora Superioară a Mănăstirii în Agnus Dei de John Pielmeier, în regia lui Cătălin Bocârnea, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 20.02.2015
Hilda în Cutia Pandorei de Katalin Thuróczy, în regia lui Andrei Măjeri, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 20.05.2014
Parce în Cum vă place de W.Shakespeare, în regia lui Péter Uray, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 11.03.2014
Baba Rada, Zâna Lacului în Sânziana și Pepelea, în regia lui Alexandru Dabija, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 06.10.2013
Circe, Actrița și Mama în Trilogia Aureliu Manea (Penelopa rămâne îngândurată, Repetiția de teatru, Zâna de la Răsărit) de Aureliu Manea, în regia lui Tompa Gábor, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 05.10.2013
Generăleasa Epancina în Idiotul de Feodor Mihailovici Dostoievski, în regia Annei Stigsgaard, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 04.10. 2012
Winnie în O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, în regia lui István Albu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 19.05.2012
Olive în Un cuplu ciudat de Neil Simon, în regia lui Cristian Hadji-Culea, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 27.02.2011
Femeia în Alb în Don Giovanni de W.A.Mozart, în regia lui Tompa Gábor, Opera Națională Română, Cluj Napoca, 24.10.2010
Sagesse în Bosch. Grădina plăcerilor lumești, în regia lui Marc Bogaerts, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 08.10.2010
Sylvia în Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în fosta Uniune Sovietică de David Greig, în regia lui Radu Afrim, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 02.10.2010
Titania în Visul unei nopți de vară de W, Shakespeare, în regia lui Sorin Militaru, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca,06.03.2010
O femeie bolnavă în Un caz clinic de Dino Buzzati, în regia lui Claudiu Goga, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 18.10.2008
Eleanor în Rock’N’Roll de Tom Stoppard, în regia lui Andrei Șerban și a Danielei Dima, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 28.06.2007
Carabossa în Frumoasa din pădurea adormită, scenariul, regia și coregrafia lui Marc Bogaerts, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 02.04.2005
Doamna Eynsford Hill în Pygmalion de George Bernard Shaw, în regia lui Alexandru Dabija, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 23.01.2005
Irina Nikolaevna Arkadina în Pescărușul de A.P.Cehov, în regia Monei Chirilă și a lui Miriam Cuibus, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 27.09.2004
Corifeea în Alcesta de Euripide, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 11.10.2003
Femeia Nebună în Exact în același timp de Gellu Naum, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 04.04.2002
Un gropar, un clovn, Actor-Regină în Hamlet de W. Shakespeare, în regia lui Vlad Mugur (asistent regie Miriam Cuibus), Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 02.10.2001
00-15 în Penitenciar de C.C. Buricea-Mlinarcic, în regia lui Gelu Badea, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 15.03.2001
Valerie în Povestiri din pădurea vieneză de Ödön von Horváth, în regia Ancăi Bradu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 27.01.2001
Akaki Akakievici, conțopist în Mantaua după o idee de N.V.Gogol și M. Bulgakov, în regia Monei Chirilă, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 21.10.2000
Ea în Memo, scenariu de Miriam Cuibus și Mona Chirilă după texte din avangarda literară românească, în regia Monei Chirilă, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 06.07.2000
Dina în Abatorul roșu, galben, verde și albastru de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Alexa Visarion, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 20.11.1999
Vladimir în Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, în regia lui Gelu Badea, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 16.12.1997
Nuntaș în Nunta, scenariul și regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 30.09.1997
Hannah în Ultimul Act de Bernard Renan, în regia Olimpiei Arghir, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 27.02.1997
Corifeea în Omor în catedrală de Thomas Eliot Stearns, în regia lui Mihai Măniuțiu, coproducție Fundația Art Inter Odeon și Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 01.10.1995
Femeia în Verde în 17 acte cu Piet Mondrian după Ovidiu Pecican, în regia lui Horațiu Mihaiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 15.04.1995
Kathelina în Thyl Ulenspiegel de Charles Theodore Henri de Coster, în regia Ancăi Bradu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 09.04.1995
Femeia în roșu în Sam de G.M.Zamfirescu, în regia lui Tudor Chirilă, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 16.09.1993
Actrița în Hora Dragostei de Arthur Schnitzler, în regia lui Günter Czernetzky, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 29.04.1993
Isabella de Castilia în Cristofor Columb de Nikos Kazantzakis, în regia lui Marius Șoptereanu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 19.05. 1992
Cor în Adunarea Femeilor de Aristofan, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 17.12.1991
Charlotte Corday în Persecutarea și asasinarea lui Jean-Paul Marat, în regia lui Victor Ioan Frunză, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 8.10.1991
Cati și Sandu Napoilă în Iașii în carnaval de Vasile Alecsandri, în regia lui Victor Ioan Frunză, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 1.12.1989
Magda în Moara de pulbere de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Ioan Ieremia, Teatrul ”Regina Maria” – Trupa ”Iosif Vulcan”, Oradea, 09.05.1989
Charmiona în Antoniu și Cleopatra de W. Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 26.11.1988
Căpitanul în Cafeneaua de Carlo Goldoni, în regia Soranei Coroamă-Stanca, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 26.04.1988
Profesorul de dans în Burghezul gentilom de J.B.Moliére, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 25.02.1988
Alice în Arden din Kent de anonim din secolul XVI, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 22.06.1987
Catarina în Îmblânzirea Scorpiei de W.Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 30.10.1986
Gabi în Anunț la mica publicitate de Alexandru Sever, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 08.05.1986
Victoria în Plicul de Liviu Rebreanu, în regia lui Victor Tudor Popa, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 17.04.1986
Ana în Omul cu Mîrțoaga de George Ciprian, în regia lui Mihai Măniuțiu, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Cluj Napoca, 21.03.1985
Gica în Preșul de Ion Băieșu, în regia lui Ion Raicu, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 30.07.1984
Didona în Cartea lui Ioviță de Paul Everac, în regia lui Mihai Manolescu, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 02.12.1983
O’Casey în Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertold Brecht, în regia lui Emil Reus, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 20.09.1983
Michael, Câinele Andrew și Capra Albă în Mary Poppins de Pamela Travers, în regia lui Ion Lucian, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 22.10.1982
Actrița în Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu, în regia lui Dan Radu Ionescu, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 10.06.1982
Regina Maria Ana în Velasquez de Antonio Buero Vallejo, în regia lui Ioan Ieremia, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 11.05.1982
Marta în Studiul Osteologic al unui schelet de cal dintr-un mormînt avar din Transilvania de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Ioan Ieremia, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 30.06.1981
Marina în Scenă de vînătoare întreruptă de Mircea Săndulescu, în regia lui Emil Reus, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 14.04.1981
Cynthia în Totul în grădină de Edward Franklin Albee, în regia lui Emil Reus, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 26.10 1980
Lizica în Mobilă și Durere de Teodor Mazilu, în regia lui Ioan Ieremia, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara, 16.10.1980
Veta în O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Ileana Burlacu, Institutul de Teatru ,,Szentgyörgyi István”, Târgu Mureș 1980
Freda Caplan în Viraj periculos de J.B. Priestley, regia Ileana Burlacu, Institutul de Teatru ,,Szentgyörgyi István”, Târgu Mureș 1980
Femeia cu baloane în A opta zi dis-de-dimineață de Radu Dumitru, regia Ileana Burlacu și Constantin Codrescu, Institutul de Teatru ,,Szentgyörgyi István”, Târgu Mureș, 1979.
XXX în Balada lui Pintea de Dominic Stanca, în regia Ilenei Burlacu și a lui Constantin Codrescu, Institutul de Teatru ,,Szentgyörgyi István”, Târgu Mureș, 26.09.1979
Doctorița în Ce-aveți cu Bibicu? de Ștefan Berciu, în regia lui Dan Ioan, Teatrul Municipal, Turda, 06.11.1975
Alice în Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, în regia lui Constantin Leoveanu, Teatrul Municipal, Turda, 15.05.1975
Ana în Tache, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, în regia lui Constantin Leoveanu, Teatrul Municipal, Turda, 21.11.1974
Spectacole regizate în cadrul programelor universitare:
Bang de Marius von Mayenburg, regia Miriam Cuibus, asistenți Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Film, UBB, Cluj-Napoca, 2021.
Cheek to cheek de Jonas Gardell, regia Miriam Cuibus, asistenți Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Film, UBB, Cluj-Napoca, 2021.
Perplex de Marius von Mayenburg, regia Miriam Cuibus, asistenți Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Film, UBB, Cluj-Napoca, 2021.
Accademia della follia, scenariu de commedia dellʼarte, regia Miriam Cuibus, asistenți Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Film, UBB, Cluj-Napoca, 2020.
Praguri, spectacol non-verbal, regia Miriam Cuibus, asistenți Raluca Lupan, Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Facultatea de Teatru și Film, 2019.
Shopping and f***ing de Mark Ravenhill, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Raluca Lupan, Cătălin Codreanu, Facultatea de Teatru și Film, 2018.
Nişte fete de Neil LaBute, regie Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Raluca Lupan, Cătălin Codreanu, Facultatea de Teatru și Film , 2018.
Livada de vişini de A.P. Cehov, regie Miriam Cuibus, asistenţi Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Film , 2018.
Insula Shakespeare. Studii shakespeariene, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Raluca Lupan, Cătălin Codreanu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2017.
Careta veneţiană, scenariu de commedia dell’arte, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Cristian Grosu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2016.
Rondul de noapte, spectacol non-verbal, scenariu şi regia Miriam Cuibus, asistenţi Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Cristian Grosu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2016.
Tarara-bumbia sau Valeriană, chinină, bicarbonat, scenariu după A.P. Cehov de Miriam Cuibus, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2015.
Anatomia sufletului, spectacol de commedia dell’arte, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cătălin Codreanu, Cristian Grosu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2015.
Cercul de aur. Studii shakespeariene, regia Miriam Cuibus, asistenţi Raluca Lupan, Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2015.
Cabaretul cuvintelor de Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2013.
Hotel Europa după Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asistent Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2013.
Moara de apă, spectacol non-verbal, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2013.
Noaptea bufonilor. Studii shakespeareiene, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2012.
Eu sunt Ofelia de Gertrud Fussenegger, regia Miriam Cuibus, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2012.
Donna Emilia de Aldo Nicolaj, regia Miriam Cuibus, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2012
Dawn Way de Oleg Bogaev, regia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Raluca Lupan, proiecţii Cristian Pascariu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2012.
Apocalipsa după Pulcinella, scenariu colectiv de commedia dell’arte, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asistenţi Cristian Grosu, Cătălin Codreanu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2011.
Strada Mare, spectacol non-verbal, scenariu şi regia Miriam Cuibus, asist. Cristian Grosu, Catalin Codreanu, Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2010.
Cu uşile închise de Jean-Paul Sartre, regia şi scenografia Miriam Cuibus, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2010.
Maşinăria Cehov de Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Cristian Grosu, Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2009.
Sufleurul fricii de Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist, Cristian Grosu şi Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2009.
Nota de plată mecanică de Matei Vişniec, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2009.
Nor de Christian Palustran, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Cristian Grosu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2009.
Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Cristian Grosu, Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2008.
Elogiul Macabrellei cea descheiată la toţi nasturii, scenariu colectiv de commedia dell’arte, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Cristian Grosu, Patricia Boaru, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2008.
Cirque de la Lune, spectacol non-verbal, scenariul şi regia Miriam Cuibus, asistent Filip Odangiu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2006.
A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia şi scenografia Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2006.
Angajare de clovn de Matei Vişniec, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2006.
Atrizii, scenariu după Euripude, Eschil, Homer, Seneca şi imnuri orfice, regie şi scenariu Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2005.
Viţelul de aur, scenariu după Ilf şi Petrov, regia şi scenariul Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB, Cluj Napoca, 2005.
Mumia din Levant, scenariu de commedia dell’arte, regia şi scenariul Miriam Cuibus, asist. Filip Odangiu, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2004.
Metamorfozele lui Proteu, spectacol non-verbal, scenariul şi regia Miriam Cuibus, asistent Filip Odangiu, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2002.
Mercier şi Camier, scenariu după Samuel Beckett, regia Miriam Cuibus, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2002.
Livada de vişini de A.P. Cehov, regia şi scenografia Miriam Cuibus, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2002.
D’ale carnavalului după I.L. Caragiale, scenariu Miriam Cuibus, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2000.
Arlecchino la Accademia venetă, spectacol de commedia dell’arte, scenariul şi regia Miriam Cuibus, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 2000.
De-a nunta, spectacol non-verbal, regia Miriam Cuibus, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 1999.
Pescăruşul după A.P. Cehov, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 1998.
Arlecchino în oglindă, regia Miriam Cuibus şi Mona Chirilă, Catedra de Teatru, Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca, 1996.
Margareta Straja în Straja, în regia lui Rareș H.Stoica, Persona Media Production, 2021
Doamna Elena, film documentar pentru combaterea suicidului, produs de Alianţa Anti Suicid şi Asociaţia Persona, scenariul şi regia Rareş Stoica, 2012.
Singurătatea în Somnul Insulei, în regia lui Mircea Veroiu. Solaris Film, 1994
Cărți
Dagherotip cu Emma la fereastră. Bovarismul. Jocurile ficțiunii bovarice, Casa Cărții de Știință, 2011
Efectul de culise. Teatralitatea ambiguității și ambiguitatea teatralității, Cluj Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011
Articole
Comediantul concetto, în ,,Symbolon”, Editura Universităţii de Arte din Târgu-Mureş, Anul X, nr. 16, 2009/1, pp. 3-21.
Comediantul din sala de biliard, în ,,Studia Dramatica”, nr. 1, Cluj University Press, Anul LIII, nr. 1, 2008, pp. 63-85.
Model şi mimesis. Doamna Bovary: Doamna palidei figuri (2) în ,,Studia Dramatica”, Cluj University Press, Anul LI, nr. 2, 2006, pp. 13-33.
Model şi mimesis. Doamna Bovary: Doamna palidei figuri (1) în ,,Studia Dramatica”, Cluj University Press, Anul LI, nr. 1, 2006, pp. 41-57.
Recenzii la cărți
Ovidiu Pecican, Corabia lui Dionysos în Revista ,,Apostrof”, Anul XXIV, nr. 12 (283), 2013, p. 6.
Bogdan Ulmu, File dintr-un jurnal teatral. Jocurile ficțiunii bovarice, în „Dacia Literară”, Nr. 2 (89) anul XXI (serie nouă), martie 2010, pp. 50-51.
Referințe în cărți:
Liviu Malița, capitolele: William Shakespeare, Visul unei nopți de vară și Memo în Spațiul teatral: o privire sintetică, Cluj-Napoca, Eikon, 2013, pp. 277-284 și pp. 385-390.
Eugenia Sarvari, Scena Peer-Călătorul, Cătălin Codreanu – Miriam Cuibus, în Andrei Șerban. Mereu spre un nou început. Atelier teatral ținut la Teatrul Național Cluj, Tractus Arte, 2013, pp. 329-331.
Diana Tihu-Suciu și Doina Modola, Capitolele Stagiunea a LXVII-a 1985/1986, Stagiunea LXVIII-a, Stagiunea LXIX-a, Stagiunea LXXI-a, SXIII-a, în Teatrul Național Cluj-Napoca. Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani. Studiu monografic, volum editat de Teatrul Național Cluj-Napoca, 1994, p. 228, p. 237, p. 243, p. 257.
Alexandru Jurcan, Fassbinder și Eugen Jebeleanu, în revista Tribuna nr.479, 16-31 august, 2022.
Ştefana Pop-Curşeu, La poésie des jeux de la mémoire în ,,Studia Dramatica”, LXI, 1, 2016, pp. 167-171 (cronică a spectacolului Memo, scenariu de Miriam Cuibus și Mona Chirilă după texte din avangarda literară românească, regia Mona Chirilă)
Nicolae Prelipceanu, Întâlnirile Internaționale ale Teatrului Național din Cluj, în ,,Teatrul azi”, nr. 12, 2016 (cronică a spectacolului Call It Art!, concept de Alexa Băcanu și Leta Popescu, regia Leta Popescu)
Dana Țabrea, Agamemnon, „Nașterea tragediei, moartea speranței”, în „Ziarul de Iași”, 30.07. 2016
Cătălin Bogdan, Gastrofobia sinelui, în ,,Revista 22ˮ, 5,01, 2016
Radu Constantinescu, ,,Cameristeleˮ sau patologia crimei, în ,,Ziarul Finaciarˮ (Ziarul de duminică), 7 mai 2015 https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cameristele-sau-patologiacrimei-de-radu-constantinescu-14224554
Mircea Morariu, Spectacolul șlagăr, în ,,Teatrul aziˮ, nr. 10-11-12 2014
Anca Chiorean, Cerul înstelat deasupra mea, Over The Rainbow și doi metri sub pământ, revista Echinox, iunie, 2014, Cerul înstelat deasupra mea, Over The Rainbow şi doi metri sub pământ – Echinox (revistaechinox.ro)
Mircea Morariu, Spectacolul șlagăr, în ,,Teatrul aziˮ, nr. 10-11-12 2014
Doina Papp, Întâlnirile Internaționale de la Cluj, în ,,Revista 22ˮ, 5, 11 2013
Claudiu Groza, Rică știe să le zică sau descoperirea unu dramaturg, în ,,Tribunaˮ, nr. 265, Anul XII, 16-30 sept. 2013
Radu Țuculescu, Miriam Cuibus și absolvenții, în „Tribuna”, nr. 237, 16-13 iulie 2012, p. 32
Mircea Morariu Comica nefericre a lui Winnie, , Teatrul azi, (Anul 13, nr.1-2)/2012-08-01/nr. 8-9, pagina 204, 2012
Adrian Țion, O performanță actoricească în O, ce zile frumoase!, Agenda LiterNet, mai 2012, Agenda LiterNet / Adrian Țion: O performanţă actoricească în O, ce zile frumoase!
Irina Petraș Bovaricul și comediantul, , România literară, octombrie-decembrie 2011 (anul 43, nr.40-52)/2011-12-16/nr.50
Adrian Mihalache, What next? În „Teatrul azi”, nr. 7-8, 2007
Miruna Runcan, Bloody Mary și Trotil Nea Iancu, în ,,Observatorul Culturalˮ, nr. 111, aprilie 2002
Radu Țuculescu, La sânul gol al Republicii din Ploiești, în ,,Observatorul Culturalˮ, nr. 67, iunie 2001
Miruna Runcan, Hamlet in progress, „Observatorul cultural”, 16-10-2001, Nr. 86 https://www.observatorcultural.ro/articol/hamlet-in-progress/
Monica Gheț Din eprubeta memoriei, , România literară, iulie-septembrie 2000 (anul 33, nr.26-38/2000-08-16/nr.32
Radu Țuculescu, MEMO, întâi la New York, apoi la Cluj. Poate în curând la București…, în Observatorul Cultural, Nr. 4, 21.03-27.03. 2000, p. 21
Gabriela Riegler, Dramaturgia românească la Timișoara, în „Observatorul Cultural”, nr. 33, 10-16 octombrie, 2000. (despre Memo)
M.Chris. Nedea, Post-scriptum la moartea avangardei, în „Tribuna”, Nr. 21-22, iunie 2000, p. 32. (despre Memo)
Saviana Stănescu, Școala de teatru de la Cluj. Pescărușul klimtian și naufragiații beckettieni, în ,,Adevărul literar și artistic”, 3 febr. 1998.
Miruna Runcan, Catedrala liturghiei negre, în Revista „Litere Arte, Idei”, nr. 1, 8 ianuarie 1996, supliment al ziarului „Cotidianul”.
Justin Ceuca, „Omorul în catedrală”, în „Apostrof”, anul VI, nr. 10 (65), 1995, p. 22.
Marina Constantinescu, Scamatorul din Lublin, în „România Literară), 18-24 octombrie, 1995, p. 13. (cronică la Omor în catedrală)
Adrian Mihalache, Fervoare pentru Mondrian, în „Dilema”, Anul III, nr. 153, 15-21 decembrie 1995, p. 12.
Anca Rotescu, Au fost șaptesprezece, în „Dreptatea Culturală”, nr. 78, iulie 1995, p. 12. (despre 17 acte cu Piet Mondrian)
Michael Coveney, Up, up and away… please, ,,The Observer Reviewˮ, London, 4 august 1996,
Cristina Dumitrescu, Patetismul ne-ornamental, în „Teatrul azi”, nr. 12, 1991, pagina 16-17.
Victor Parhon, Principiul ordonator al orchestrației regizorale, în „Revista Teatrul”, nr. 2, februarie 1989, pp. 47-50. (cronică la Antoniu și Cleopatra)
Valentin Tașcu, Premieră absolută, în „Flacăra”, anul XXXVIII, nr. 36 (1787), 22 septembrie, 1989, p. 14. (cronică la Moara de pulbere)
Doina Modola, Cafeneaua, , Steaua, 1988 (anul 39, nr 1-12)/ 1988-08-01/ nr.8, pg 58
Ion Vlad, Spectacole Shakespeare, în „Tribuna”, Anul XXXI, nr. 22, 28 mai 1987, 6.
Valentin Tașcu, Fantezia controlată, în „Flacăra”, Anul XXXVI, nr. 3 (1648), 16 ianuarie 1987, p. 11.
Corina Șuteu, Un teatru… o stagiune. Teatrul Național din Cluj-Napoca, 1987-1988, în Revista „Teatrul”, nr. 12, Anul XXXII, decembrie 1987, pp. 27-28.
Doina Modola, Anunț la mica publicitate de Alexandru Sever, în Revista ,,Steauaˮ, Anul XXXVII, iulie 1986, p. 61.
Ilie Călian, „Anunț la mica publicitate” de Al. Sever, în „Făclia”, Anul XLII, nr. 12.279, sâmbătă 31 mai 1986, p. 2.
Valentin Tașcu, „Omul cu mârțoaga”, în „Contemporanul”, Nr. 23 (2012), 7 iunie 1985, p. 11.
Doina Modola, Teatrul Național Cluj-Napoca. Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, în Revista „Steaua”, Anul XXXVI, mai 1985.
Mircea Em. Moraru, Omul cu mârțoaga de Gheorghe Ciprian, în „Familia”, seria a V-a, octombrie 1985, Anul 21 (121), nr. 10 (242), p. 12.
Ilie Călian, O nouă premieră la Teatrul Național, în „Făclia”, Anul XLI, nr. 11.909, miercuri 20 martie 1985, p. 2.
Vlad Andrei-Orheanu, „Cartea lui Ioviță”, în „Contemporanul”, Nr. 9 (1946), 24 februarie 1984, p. 10.
Marian Popescu, „Ca frunza dudului din rai” de D.R. Popescu, în „România Literară”, Anul XVII, nr. 8, joi 23 februarie 1984, p. 16.
Valentin Silvestru, Competiția valorilor tinere, în ,,România Literară”, Anul XVI, nr. 30, joi 28 iulie, 1983, p. 6.
Radu Dinulescu: Miriam Cuibus, Marele premiu la Costinești, în „Orizont”, nr. 35 (804), 2 septembrie 1983, Serie Nouă, Anul XXXIV, p. 6.
Ion Arieșanu, În premieră la Naționalul timișorean „Mary Poppins” de Pamela Trawers, în „Orizont”, Nr. 38 (760), 24 septembrie 1982, Serie Nouă, Anul XXXIII, p. 11.
Constantin Radu-Maria, „Mary Poppins”, în Revista ,,Teatrulˮ, nr. 6, 6 iunie 1983, p. 7.
Ion Cocora, Gala tinerilor actori, în „Tribuna”, Anul XXVII, 28 iulie 1983, p. 7.
Nicolae Ulieriu, Gala tinerilor actori, Ediția I – Costinești 14-18 iulie, în „Săptămâna”, Serie Nouă, nr. 30 (659), vineri 29 iulie 1983, p. 6.
Natalia Stancu, „Actorul tânăr și cel mai exigent examinator – publicul”, în Scânteia, vineri 5 august 1983, pagina 4.
Valentin Silvestru, „Competiția valorilor tinere”, în România Literară, Anul XVI, nr. 30, joi 28 iulie 1983, pagina 16.
Ion Chereji, ”Învățământul teatral: Institutul de Teatru ,,Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș. Prima promoție a secției române”, în Revista Teatrul, nr. 7-8, anul XXV, iulie-august, 1980, pagina 70-71.
Eva Talian, „Noua stagiune studențească”, în Vatra, Serie Nouă (1971), Anul IX, nr. 104, 20 noiembrie 1979, pagina 14.
Eugenia Șarvari, Conversații cu… Miriam Cuibus, revista Apostrof, nr. 8/2020, https://www.revista-apostrof.ro/arhiva/an2020/n8/a18/
Gina Șerbănescu: Interviu cu Miriam Cuibus ,,Teatrul ca și viața începe cu respirația”, din19 ian. 2016. http://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/teatrul-casi-viata-incepe-cu-respiratia-interviu-cu-miriam-cuibus.
Interviu ,,… o boierie care impunea…”, realizat de Eugenia Sarvari, cuprins în Vlad Mugur, spectacolul morții, dosar gândit și alcătuit de Marta Petreu și Ion Vartic, Biblioteca Apostrof și Teatrul Național Cluj, 2001, pp. 227-230.
Florentina Codrea, Fac teatru din nevoia mea de ficțiune. Miriam Cuibus, în spatele luminilor scenei, în „Explicatorul”, Nr. 0, Anul I, 9-15 octombrie 2004, p. 16
Ioana Sauciuc, Miriam Cuibus, regina Teatrului clujean: „Aș vrea să fiu lăptăreasă…”, în „Jurnalul de Cluj, Anul I, nr. 152, miercuri 4 octombrie 2000, p. 6
Lucian Moldovan, Laura Maftei, Între ficțiune și realitate. Interviu cu Miriam Cuibus, în „Știrea”, Cotidian de Cluj editat de SC „Mesagerul Transilvan”, marți 9 februarie 1999, anul III, nr. 511, p. 4
