Dobre-Kóthay, Judit
17 iunie 1952, Sibiu
Scenografă
Judit Dobre-Kóthay (n.Fekete—Kóthay) s-a născut la Sibiu, la 17 iunie 1952, a absolvit Liceul ”Nicolae Tonitza”, București și Universitatea de Arte, București, secția Scenografie și din 1975 semnează scenografii importante peste tot în țară, dar și în străinătate. JDK este ceea ce se poate numi un scenograf de finețe. În creația ei elementele nu sunt niciodată întâmplătoare, culorile au semnificație, povestea este incompletă fără atingerea ei. Universurile construite de ea sunt, de cele mai multe ori, rezultatul unor lungi conversații purtate cu regizorii spectacolelor, pe teme filosofice, ideologice, pe semnificații ale textelor propuse, toate acestea regăsindu-se ulterior în spațiul scenic sub forma unui obiect, a unui material de costum sau a unei lumini, așa cum rochia Cordeliei din dublul Lear a lui Bocsárdi László[1] ajunge să susțină o relație scenică:
„Am ajuns, după un timp destul de lung de gândire, de vreo două zile, la concluzi că eu am s-o îmbrac în galben. Mai ales că am verificat că în locul în care ea se află în momentul în care îl descoperă pe tatăl ei, este lumină caldă. (…) Momentul acela conta. (…) Culmea e că există cei de sus care te ajută când trebuie. M-am dus în magazia teatrului și, după cinci minute, a apărut o rochie care a avea exact nuanța de care aveam nevoie. Nuanța aceea galbenă pe care o are o lămâie uitată pe raft, uscată. (…) Actrița (n.n. Vass Teréz – Teatrul Național din Budapesta) a repetat în rochia aceea. Pentru ea, a fost benefic acest gest, din punct de vedere psihologic. Faptul că ești atent la un coleg, că încerci să îl ajuți, îl face să se simtă ocrotit. Pe de cealaltă parte, faptul că ea nu trebuia să joace costumul a fost foarte bine și se putea concentra pe ce are de făcut, oprindu-se în acel punct al scenei, când își descoperă tatăl, lumina fiind așa cum era, parcă era de miere. Ea fiind și blondă, emana o căldură extraordinară. Era atât de caldă prezența ei, încât, în momentul următor, când începea dialogul, chiar și părțile mai puțin izbutite dintre ei doi erau atenuate de primul efect.”[2]
A debutat la Sibiu, unde a fost angajată după terminarea studiilor, cu un spectacol în regia lui Avram Besoiu, în 1975. Rămâne la Sibiu în primii ani de carieră și semnează scenografii complexe (decoruri și costume) pentru spectacolele realizate de Dan Alecsandrescu, Tömöry Péter, Christian Maurer, Ludmila Szekely-Anton și Mircea Marin, printre alții.
De-a lungul carierei ei a colaborat, și continuă să o facă, cu cei mai importanți regizori maghiari și români, semnând peste 100 de scenografii, având în portofoliu spectacole la care s-a ocupat de costume, de decoruri – spații cum îi place să le numească – sau, de cele mai multe ori, de ambele. Slujește cu egală fidelitate spectacolele „de casă” din teatrele unde este angajată sau spectacolele realizată în țară și străinătate în calitate de colaborator, compromisul este evitat de cele mai multe ori, dacă un obiect nu face parte din lumea creată pe scenă, nu apare. Transpare, din interviuri și discuții, crezul în echipă, imposibilitatea lucrului în afara compatibilităților artistice, nevoia de a transforma actorul în „portavocea” celorlalte arte, afirmând în nenumărate rânduri că „munca mea nu are niciun rost în momentul în care nu pentru, sau în folosul, actorului creezi costumul acela”[3] Acest crez face ca în munca ei, scenografa să fie atentă la întregul proces de lucru cu actorii, de construcție a spațiilor și ideilor regizorale, modificându-și în timp real propunerile, beneficiind de o trăsătură rară, aceea a disponibilității spre adaptare în beneficiul spectacolului. Prezența ei permanentă la repetiții duce înspre o organicitate a construcției care face ca fiecare element să întregească și să împlinească actul teatral.
Ținând cont de această nevoie a compatibilității, cu regizorii mai ales, în relație cu felul în care sunt percepute fenomenele sociale, ideologii, semnificații ale textului, se pot distinge trei etape mari în creația lui Judit Dobre-Kóthay, etape care nu exclud colaborarea cu alți regizori, dar care marchează teatrul românesc și maghiar deopotrivă: etapa Tompa Gábor, etapa Bocsárdi László și etapa – încă în desfășurare – Sardar Tagirovsky. Realizează, alături de acești regizori, spectacole importante care dau noi direcții în spectacologia contemporană, aflându-se, ea însăși ca artist, în etape diferite de creație.
„La Cluj, Cântăreața cheală a fost un spectacol foarte important. Felul în care Tompa Gábor a găsit forma cea mai apropiată de spiritul acestui spectacol, cel care s-a realizat într-un final. De fapt, felul în care am găsit noi soluțiile. Nu neapărat legate de piesă. A fost un moment de comunicare extraordinară pentru că am ajuns la o soluție, mă refer acum la acea cutie, discutând de fapt niște probleme ale vieților noastre. Întrebările pe care ți le pui vis-a-vis de viață sau alți oameni apropiați. Noi discutam despre aceste probleme ale noastre. În momentul în care ne-am pus reciproc întrebarea «în fond, de ce încetează comunicarea?», amândoi am dat același răspuns și am știut despre ce e vorba. De acolo a venit povestea cu păpușile, completată de propunerea lui Gabor de a inventa acel personaj care nu există.”[4]
Cântăreața cheală este, de altfel, spectacolul etalon al creației lui Tompa Gábor, construit în două versiuni – la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Napoca (1992) și la Teatrul Național Cluj Napoca (2009), la distanță de 17 ani, cu două echipe de actori diferite, în două limbi diferite, păstrând-o însă pe Judit Dobre-Kóthay ca partener în actul de creație. Lucrează alături de Tompa peste 13 producții teatrale, după care devine scenograful fetiș a lui Bocsárdi László alături de care semnează proiecte complexe, dificile, texte antice și shakespeariene, coproducții româno-maghiare, spectacole premiate și recunoscute național și internațional, lucrează împreună peste 22 de spectacole. Șapte dintre producțiile pentru care regizorul Bocsárdi László este nominalizat la premiile Uniter o includ pe Judit Dobre-Kóthay în echipa de creație: Antigona (Teatrul „Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe.2003), Othello (Teatrul „Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 2004), Don Juan (Teatrul „Toma Caragiu”. Ploiești. 2007), Ivona, Principesa Burguniei. (Teatrul „Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe.2008), Neguțătorul din Veneția (Teatrul „Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 2010), Caligula (Teatrul Național „Marin Sorescu”. Craiova.2011) și Hamlet (Producție comună a Teatrului „Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe și Teatrul din Gyula. 2013).
„…cred că Bocsárdi e altceva. Poate e vorba și de stația respectivă, dar m-a cucerit felul în care construiește fiecare spectacol. Structural, este un fanatic al teatrului. Dar m-a cucerit și din alt motiv. Sigur că el are o canava al spectacolului de la bun început, dar construirea pe rând a scenelor, în majoritatea situațiilor, se face în funcție de temperatura la care se află cei implicați. Astfel, el are posibilitatea să lucreze foarte multe variante ale aceleiași scene. Un fel de atelier.”[5]
Acest tip de muncă i se potrivește ca o mănușă, căutările în timp real, creația la scenă, discuțiile lungi, libertatea schimbării, provocarea de a ajuta actorul în construcția rolului sau a sistemului de relații scenice prin intermediul recuzitei sau a costumului, sunt adevăratele provocări cărora Judit Dobre-Kóthay le răspunde.
Alături de Sardar Tagirovsky a realizat deja 5 spectacole printre care O zi nebună sau Nunta lui Figaro (2017) sau 6 adaptare după Salonul nr.6 de A.P.Cehov. (2016), ambele la Teatrul Național din Budapesta, colaborarea dintre cei doi plecând din perioada de facultate a lui Tagirovsky, cei doi creatori având puncte comune modul în care abordează și privesc creația teatrală contemporană. Scenografa își numește toate aceste întâlniri ca „stații” în creație și alege să rămână alături de un regizor sau altul până în momentul în care se termină provocările la nivelul construcției de semnificație prin spații sau costume.
Lucrează în paralel cu regizori importanți, răspunzându-le căutărilor uneori prin decoruri, alteori prin costume sau prin amândouă mijloacele de exprimare scenografică ajungând să adune în panoplia numelor un număr impresionant de colaborări: Parászka Miklós,
Claudiu Goga, Alexandru Colpacci, David Zinder, Kövesdy István, Anca Bradu, Kincses Elemér, Alexander Hausvater și alții.
Din 1991 este cadru didactic colaborator al Universității de Arte din Târgu Mureș, departamentul de Teatru și Arte Vizuale. Construiește, pentru studenții de la regie, o curriculă și o direcție a studiilor scenografice care să fie aproape de scenă, utilizând relația cu obiectul ca o complementare a ceea ce se învață la specializările de regie: „Dar el (n.n.studentul) trebuie să cunoască obiectul. Când el cunoaște obiectul, face cunoștință și cu amplasarea obiectului într-un anumit spațiu. El trebuie să simtă spațiul cu corpul său și, în plus, să-i dea și semnificațiile pe care să le aibă. (…)”[6] Se folosește de instalații ca de un mijloc de predare, nu ca un mijloc de exprimare. Ajunge să semneze spectacole alături de foști studenți, introducându-i cu generozitate în lumea teatrală și este, în continuare, un important membru al departamentului de scenografie.
„Scenograful nu reproduce un loc de acţiune. Ar fi o greşeală foarte mare. De mult, scenografia nu mai înseamnă decor, ci înseamnă spaţiu de joc. Care nu trebuie confundat cu termenul de «loc de acţiune». Pentru că, în acest caz, spaţiul de joc nu ar fi altceva decât concretizarea din punct de vedere vizual, prin structură şi textura, a locului acțiunii. Dar el înseamnă şi mişcarea actorilor. Până la urmă, spaţiul de joc reprezintă transpunerea a ceea ce înseamnă spirit în limbajul specific al materialului. Și atunci scenograful, prin mijloacele pe care le deţine, poate aduce, prin limbajul materialului ceea ce fac ceilalţi prin mijloacele lor: regizorul prin mizanscenă, sound designer-ul prin exploatarea materialului sonor, ajutându-se de ceea ce vede de-a lungul repetiţiilor. Iar actorii… evident, fără actori nu există teatru. Fiecare are un limbaj propriu. În opinia mea, este foarte important să nu încercăm cu toţii, în acelaşi timp, să exprimăm acelaşi lucru. E bine să evităm tautologiile, ele nu fac parte din perimetrul limbajului teatral. Acesta se caracterizează, dimpotrivă, prin alternanţa ideilor, exprimate prin limbajul specific fiecăruia. Vorbesc de regie, actorie, scenografie etc.”[7]
În 1992 primește premiul pentru cele mai bune costume pentru spectacolul Cîntăreața cheală la Szolnok, în cadrul Festivalului Național de Teatru din Ungaria, 1996 premiul pentru cea mai bună scenografie pentru spectacolul Cabala bigoților la Festivalul Național de Teatru. Este deținătoarea premiului Uniter – 2012 – pentru întreaga activitate, premiu obținut și la Kisvárda (Ungaria) în 2015. Primește, de-a lungul carierei, multe alte premii în țară și străinătate. Semnează scenografiile a două filme realizate pentru televiziune, în Ungaria.
Își continuă munca de scenograf, are trei nepoți și colaborează în continuare cu Universitatea de Artă din Târgu Mureș. În același timp conduce ateliere de specialitate în festivaluri de teatru, ține conferințe despre scenografie și realizează workshopuri
Având în vedere lipsa cronicilor de scenografie din publicațiile românești, Judit Dobre-Kóthay acordă un număr de interviuri în care încearcă să-și motiveze opțiunile scenografice, să își contureze un mod de lucru și să-și dezvăluie, cu delicatețe și întotdeauna cu umor, secretele meseriei. Își explică cu exemple din spectacole universul, lăsând spectatorii să reconstruiască, asemenea unui puzzle, lumea unui scenograf dinamic, curios, care caută legături și semnificații în gestul actorilor, în timpul repetițiilor, păstrând și reiterând o constantă admirație pentru actor, intrând în dialog permanent cu ideile regizorale pe care le susține scenografic.
Raluca Sas-Marinescu
22 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.27
Bibliografie:
[1] Trimitere la cele două spectacole Regele Lear montate de Bocsárdi László, unul la Teatrul ” Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, 2006 și unul la Teatrul Național din Budapesta în 2007
[2] Judit Dobre-Kóthay în ”Fiecare trebuie să-și știe foarte bine meseria, dar să nu se separe de restul!” interviu de Raluca Sas-Marinescu pentru revista Studia Dramatica, LIII, 2, 2008 , pagina 124 http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/412.pdf
[3] Idem, pagina 122
[4] Judit Dobre-Kóthay în ”Nu cred în teatrul care vorbește la modul general”, dialog cu Cristina Rusiecki, 10 septembrie 2012, http://cristinarusiecki.blogspot.com/2012/09/nu-cred-in-teatrul-care-vorbeste-la.html
[5] Judit Dobre-Kóthay în ”Fiecare trebuie să-și știe foarte bine meseria, dar să nu se separe de restul!” interviu de Raluca Sas-Marinescu pentru revista Studia Dramatica, LIII, 2, 2008 , pagina 119 http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/412.pdf
[6] Judit Dobre-Kóthay în ”Fiecare trebuie să-și știe foarte bine meseria, dar să nu se separe de restul!” interviu de Raluca Sas-Marinescu pentru revista Studia Dramatica, LIII, 2, 2008 , pagina 121 http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/412.pdf
[7] Judit Dobre-Kóthay în ”Nu cred în teatrul care vorbește la modul general”, dialog cu Cristina Rusiecki, 10 septembrie 2012, http://cristinarusiecki.blogspot.com/2012/09/nu-cred-in-teatrul-care-vorbeste-la.html
Decor și Costume
- Chirița în Iași de Vasile Alecsandri. În regia lui Beczásy Balázs Áron. Teatrul pentru copii și Tineret ”Colibri”. Constanța. 19.04. 2019
- Pietre în buzunar de Marie Jones. În regia lui Balogh Atilla. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 01.06.2016
- Sfârșit de partidă de Samuel Beckett. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 13.05.2016
- 6 adaptare după Salonul nr.6 de A.P.Cehov. În regia lui Sardar Tagirovsky. Teatrul Național. Budapesta. 05.03.2016
- Năzdrăvanul occidentului de John Millington Synge. În regia lui Balogh Atilla. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 22.03.2013
- Prah (6 din 49) de Spiró György. În regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 19.02.2012
- Ivanov de A.P.Cehov. În regia Ancăi Bradu. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 17.02.2012
- Femeile Savante de J.B. Molière.În regia lui Dorka Porogi. Teatrul Municipal ”Csiki Játékszin”. Miercurea Ciuc. 11.11.2011
- Un cuplu de români amărâți vorbitori de polonă de Dorota Maslowska. În regia lui Theodor Cristian Popescu. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 30.03.2011
- Yerma de Federico Garcia Lorca. În regia lui Béres László. Teatrul ”Tineretului”. Piatra Neamț. 25.09.2010
- Repetiție de seară de Kiss Csaba. În regia lui Dorka Porogi. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 16.01.2010
- Cântăreața Cheală de Eugène Ionesco. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Național ”Lucian Blaga” – Cluj Napoca. 27.06.2009
- Kasimir și Karolina de Ödön von Horváth. În regia Ancăi Bradu. Teatrul Szigligeti. Oradea. 22.02.2009
- Evantaiul de Carlo Goldoni. În regia lui Kiss Csaba. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 04.05.2008
- Locțiitorul lui Caligula de Székely János. În regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 27.03.2008
- Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz. În regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 04.02.2007
- Evadarea de Visky András. În regia lui Éva Patkó. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 29.09.2005
- Clinica Amanților de John Chapman. În regia lui Claudiu Goga.Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 22.01.2005
- Pescărușul de A.P.Cehov. În regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 29.11.2004
- Othello, Maurul venețian de W. Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 26.11.2004
- Resner, țicnitul de Hatházi András. În regia lui Parászka Miklós. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 29.02.2004
- Școala Nevestelor de J.B. Molière. În regia lui Kövesdy István. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 19.12.2003
- Inspectorul Hound după Magritte de Tom Stoppard. În regia lui David Zinder. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 03.10.2003
- Comedia Teatrului de Carlo Goldoni. În regia lui Rusznyák Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 04.12.2002
- Julieta de Visky András. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 08.11.2002
- Jocuri la castel de Molnár Ferenc. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 29.06.2002
- Traduceri de Brian Friel. În regia lui David Grant. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 06.10.2001
- Peripețiile unui șoricel brav de Bajor Andor. În regia lui Hatházi András. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca.08.04.2001
- Legământ de sânge de Inclán Valle, Mária Ramón. În regia lui Béres László. Teatrul Municipal ”Csiki Játékszin”. Miercurea Ciuc. 17.03.2001
- Mizantropul de J.B. Molière. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 05.05.2000
- Misterele Voalului de Gőrgey Gábor, Vörösmarthy Mihály. În regia lui Keresztes Atilla. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 29.12.1999
- Sfârșit de partidă de Samuel Beckett. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 03.12.1999
- Pasărea Rúk de Láng Zsolt. În regia lui Hatházi András. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca.23.05.1999
- Avarul de J.B. Molière. În regia lui Parászka Miklós. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 30.10.1998
- Puricele în ureche de Georges Feydeau. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 10.10.1997
- Ivanov de A.P.Cehov. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 21.02.1997
- Opereta de Witold Gombrowicz. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca.31.05.1996
- Mirele de Szép Ernő. În regia lui Árkosi Árpád. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe 04.10.1995
- Gâlcevile din Chioggia de Cralo Goldoni. În regia lui Árkosi Árpád. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 16.06.1995
- Umbra de Evgheni Svart. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ”Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 19.05.1995
- Cabala Bigoților de Mihail Bulgakov. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 03.12.1995
- Impostorul de Spiró György. În regia lui Árkosi Árpád. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 01.06.1994
- Pisti în ploaia de sânge de Örkeny István. În regia lui Vincze Janos. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca.21.05.1993
- Peripețiile lui Bab Berci de Ervin Lazar. În regia lui Istvan Mozes. Teatrul Maghiar de Stat Cluj Napoca. 26.09.1992
- Cântăreața Cheală de Eugène Ionesco. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 14.02.1992
- De ce tot ce e frumos trece? (Cabaret ’91). În regia lui Csiky András. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 31.12.1991
- Regele orb Bella de Szekely Janos. În regia lui Kovacs Levente. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos” 21.06.1991
- Diavolul de Molnár Ferenc. În regia lui Szabo Agnes. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca.12.06.1991
- Revizorul de N.V.Gogol. În regia lui Parászka Miklós. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 12.04.1991
- Teatru de William Somerset Maugham. În regia lui Kovacs Levente. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 28.12.1990
- Naftalina de Heltai Jenö. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 23.11.1990
- Casa Bernardei Alba de Federico Garcia Lorca. În regia lui Somlyo Gyorgy. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 26.10.1990
- Frunze fericite de Tomási Áron. În regia lui Tompa Miklós. Teatrul ”Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 20.03.1990
- Între patru ochi de Alexandr Ghelman. În regia lui Kovács Ferenc. Teatrul Național – ompania ”Tompa Miklos. Târgu Mureș. 09.01.1990
- Pisica Neagră de Asztalos István. În regia lui Tompa Miklós. Teatrul ”Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 19.12.1989
- Moralitatea doamnei Dulska de Gabriela Zapolska. În regia lui Hunyadi András. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș.10.11.1989
- Valentina sau trenuri din zori de Dimitrie Roman. În regia Adrianei Piteșteanu. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 29.06.1989
- Opt femei de Robert Thomas. În regia lui Hunyadi András. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 15.06.1989
- Luna de miere de Platon Pardău. În regia lui Kovacs Levente. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 30.03.1989
- Bădăranii de Carlo Goldoni. În regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 19.06.1988
- Travesti de Aurel Baranga. În regia lui Hunyadi András. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 18.03.1988
- Ziua cea nebună de Peter Turrini. În regia lui Radu Dobre Basarab. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 05.06.1986
- Emigranții de Slawomir Mrozek. În regia lui Seprõdi Kiss Attila. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 16.11.1983
- Haina cu două fețe de Stanislav Stratiev. În regia lui Mircea Marin. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 12.05.1983
- Pana de Friedrich Dürrenmatt. În regia lui Christian Maurer. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 17.11.1982
- Faraon al cincelea de George Ciprian. În regia lui Gheorghe Miletineanu. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 26.05.1982
- Mîrîiala de Cornel Paul Chitic. În regia Ludmilei Szekely-Anton. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 04.12.1981
- Un om=un om de Bertold Brecht. În regia lui Peter Forster. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 26.06.1981
- Monolog cu fața la perete de Paul Georgescu. În regia lui Iulian Vișa. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu.10.05.1981
- Gâlceava zeilor de Radu Stanca. În regia lui Csiky Franz. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 10.12.1980
- Statornicele de Radu Selejan. În regia lui Radu Dobre Basarab. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 28.09.1980
- Îmblânzirea scorpiei de W. Shakespeare. În regia lui Iulian Vișa. Teatrul ”Tineretului”. Piatra Neamț. 04.06.1980
- Schimb rechin contra cămilă de Dumitru Solomon. În regia lui Csiky Franz. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 04.06.1980
- Broasca Țestoasă de Cornelia Săndulescu. În regia lui Sergiu Savin. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu.13.03.1980
- După bacalaureat de Vladimir. F. Tendriakov. În regia lui Christian Maurer. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu.13.02.1980
- Numai un biciclist de Valentin Munteanu. În regia lui Gheorghe Miletineanu. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 19.09.1979
- Nu vrem să fim fericiți de Teodor Mazilu. În regia lui Christian Maurer și Hans Schuschnig. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 30.05.1979
- Atenție la cotitură de Méhes Gyögy. În regia lui Christian Maurer. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 07.02.1979
- Jocul cu… de Ion Băieșu. În regia lui Tömöry Péter. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu.03.07.1978
- Piatră la rinichi de Paul Everac. În regia lui Erwin Kuttler. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 01.10.1977
- Sîngele de Horia Lovinescu. În regia lui Iulian Vișa. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 05.02.1977
- Acolo departe de Mircea Ștefănescu. În regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 24.12.1976
- Opinia publică de Aurel Baranga. În regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 19.10.1975
- Fii cuminte, Cristofor de Aurel Baranga. În regia lui Avram Besoiu. Teatrul ”Radu Stanca”. Sibiu. 17.04.1975
Costume:
- Hamlet de W.Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Producție comună a Teatrului ”Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe și Teatrul din Gyula. 08.12.2013 (Sf.Gheorghe) și 05.07.2013 (Gyula)
- Avarul de J.B. Molière. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ”Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 03.01.2013
- Neînțelegerea de Albert Camus. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul German. Timișoara. 07.06.2012
- Trahinienele de Sofocle. În regia lui Balogh Attila. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 07.10.2011
- Caligula de Albert Camus. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul Național ”Marin Sorescu”. Craiova. 12.03.2011
- Neguțătorul din Veneția de W. Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 09.11.2010
- Mizantropul de J.B. Molière. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 19.10.2009
- Bethlen de Závada Pál. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 15.05.2009
- Ivona, Principesa Burguniei. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 28.03.2008
- Don Juan de J.B. Molière. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ”Toma Caragiu”. Ploiești. 26.06.2007
- Regele Lear de W. Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 28.11.2006
- Năzdrăvanul Occidentului de John Millington Synge. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 31.05.2006
- Frunze fericite de Tamási Áron. În regia lui Viola Török. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 01.12.2005
- Cymbeline de W. Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ”Odeon”. București. 01.10.2005
- Nu se știe cum de Luigi Pirandello. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ”Constantin I. Nottara”. București. 23.03.2005
- Avarul de J.B. Molière. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul Național ”Marin Sorescu”. Craiova. 25.09.2004
- Omul cel bun din Seciuan de Bertold Brecht. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 27.03.2004
- Antigona de Sofocle. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 26.09.2003
- Romeo și Julieta de W. Shakespeare. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 16.11.2002
- Burghezul Gentilom de J.B. Molière. În regia lui Parászka Miklós. Teatrul Municipal ”Csiki Játékszin”. Miercurea Ciuc. 24.05.2002
- Năzdrăvanul Occidentului de John Millington Synge. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul Național ”Marin Sorescu”. Craiova. 21.06.2001
- Cvartet de Spiró Győrgy. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 11.05.2000
- Romeo și Julieta de W. Shakespeare. În regia lui Tömöry Péter. Teatrul de Nord. Satu Mare. 07.02.1999
- Troilus și Cresida de W. Shakespeare. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 11.02.1998
- Hamlet de W. Shakespeare. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Național ”Marin Sorescu”. Craiova. 05.01.1997
- Comedia Erorilor de W. Shakespeare. În regia lui Kövesdy István. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 20.10.1995
- Ifigenia în Aulis de Euripide. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul ” Tamási Áron”. Sfântu Gheorghe. 16.12.1994
- Visul unei nopți de vară de W. Shakespeare. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 11.11.1992
- Balaurul de Evgheni Svart. În regia lui Bocsárdi László. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 27.06.1992
- Capul de pui de Spiró György. În regia lui Vincze Janos. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 17.05.1992
- Sinucigașul de Nikolai Erdman. În regia lui Seprõdi Kiss Atilla. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 13.12.1991
- Comandoul de vis de Sütö András. În regia lui Seprõdi Kiss Atilla. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 18.10.1991
- Bank Ban de Katona Jozsef. În regia lui Árkosi Árpád M.V. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 18.10.1991
- Cum vă place de W. Shakespeare. În regia lui Tompa Gábor. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 24.04.1991
Decor:
- Don Quijote Second Hand după Miguel de Cervantes. În regia lui Sardar Tagirovsky. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 03.02.2018.
- O zi nebună sau Nunta lui Figaro după Pierre Augustin Caron de Beaumarchais. În regia lui Sardar Tagirovsky. Teatrul Național. Budapesta.10.11.2017
- Țiganii din Nagyida de Arany János. În regia lui Beczásy Aron. Teatrul Castel, Gyula. 3.08.2017
- Improvizația de la Versailles sau Casa Maimuțelor de J.B. Molière. În regia lui Sardar Tagirovsky. Teatrul Maghiar ”Csiky Gergely”. Timișoara. 28.02.2017
- Soția ministrului de Branislav Nušić. În regia lui Árkosi Árpád. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 16.12.2016
- Pianul lui Bartók de Láng Zsolt. În regia lui Patkó Éva. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 14.10.2016
- Mult zgomot pentru nimic de W. Shakespeare. În regia lui Alexander Hausvater. Teatrul Clasic ”Ioan Slavici” Arad. 14.11.2015
- Mutter Courage și copiii ei de Bertold Brecht. În regia lui Vargyas Márta. Teatrul de Nord – Compania ”Harag Gyorgy”. Satu Mare. 30.11.2012
- Amurgul burghez de Romulus Guga. În regia Ancăi Bradu. Teatrul Național – Compania ”Liviu Rebreanu”. Târgu Mureș. 07.11.2012
- Nabucco’12 de Giuseppe Verdi. În regia lui Alexander Hausvater. Opera Națională Română. Cluj Napoca. 15.01.2012
- Iulius Caesar de W. Shakespeare. În regia lui Alexander Hausvater. Teatrul Național ”Mihai Eminescu”. Timișoara. 15.12.2010
- Locțiitorul lui Caligula de Székely János. În regia lui Parászka Miklós. Teatrul Municipal ”Csiki Játékszin”. Miercurea Ciuc. 23.04.2004
- Romeo și Julieta de W. Shakespeare. În regia lui Keresztes Atilla. Teatrul Maghiar de Stat. Cluj Napoca. 02.02.2001
- Această Dragoste – colaj de poezie. În regia lui Theodor Cristian Popescu. Teatrul Național – Compania ”Tompa Miklos”. Târgu Mureș. 18.03.1996
Ördögváltozás Csikban, regia László Cselényi, producție TV2, film produs pentru televiziunea maghiară, 1993.
Interviuri:
- ”Nu cred în teatrul care vorbește la modul general” Judith Dobre-Kothay în dialog cu Cristina Rusiecki, 10 septembrie 2012, http://cristinarusiecki.blogspot.com/2012/09/nu-cred-in-teatrul-care-vorbeste-la.html
- ”Fiecare trebuie să-și știe foarte bine meseria, dar să nu se separe de restul!” interviu de Raluca Sas-Marinescu pentru revista Studia Dramatica, LIII, 2, 2008 http://studia.ubbcluj.ro/download/pdf/412.pdf
- Angajată a Teatrului Național Târgu Mureș, compania ”Tompa Miklos”, profesor universitar în cadrul Universității de Artă Teatrală, Târgu Mureș, secția Scenografie
- 1975-1987 scenograf la Teatrul din Sibiu
- 1987-1991 scenograf la Teatrul Național Târgu Mureș
- 1991-2004 scenograf la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Napoca
- Din 1991 cadru didactic asociat la Universitatea de Arte, Târgu Mureș, departamentul de Teatru și Arte Vizuale.
- 2004-2011 scenograf la Teatrul Național Târgu Mureș – Compania ”Tompa Miklos”
- Din 2008 conduce departamentul de
- Din 2012 scenograf la Teatrul de Nord Satu Mare, compania ”Harag Gyorgy”
- A urmat Liceul ”Nicolae Tonitza”, București și Universitatea de Arte, București
Premii
- 2015 – Premiul pentru întreaga activitate, Kisvárda (Ungaria)
- 2012 – Premiul UNITER pt. întreaga activitate
- 2005 – Premiul Jászai Mari (Ungaria)
- 2004 – la Festivalul de la Kisvárda este acordat, pentru prima dată, Premiul pentru scenografie: pentru decorul și costumele spect. „Școala femeilor” și costumele pt. „Antigona”
- 1996 – Premiul pentru cea mai bună scenografie, „Cabala bigoților” (Festivalul Național de Teatru)
- 1993 – Premiul EMKE (Cluj)
- 1992 – Premiul pentru cele mai bune costume, „Cîntăreața cheală” (Szolnok, Festivalul Naț. de Teatru, Ungaria)
- 1979 – Mențiunea pentru scenografie, „Jocul”- I.Băieșu, (Festivalul Teatrului Contemporan, Brașov)
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.)
- https://youtu.be/AcvIeNU408k
- https://www.youtube.com/watch?v=LEsS5Pxs2_8
- Next on Stage. Perspective în scenografie (sesiunea 3) – conferințele FNT, 10 noiembrie 2021:
- https://fnt.ro/2021/next-on-stage-perspective-in-scenografie-sesiunea-3/
- https://www.youtube.com/watch?v=9dFpynCtxKk
- https://www.youtube.com/watch?v=8_eKeonERhw&t=16s
- https://www.youtube.com/watch?v=4TRCAWmyScs&t=2s
- Art Vest: invitată Judit Dobre Kothay – emisiune tv:
- https://www.youtube.com/watch?v=Jv3xnMOLsAM
Cronici care tratează opera personalității
- Roxana Croitoru ”Julieta și Play – Succesiune de emoții”, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj Napoca, Teatrul Azi, octombrie 2013, https://agenda.liternet.ro/articol/559/Roxana-Croitoru/Julieta-si-Play-Succesiune-de-emotii.html
- Mircea Ghițulescu, ”Ionesco, închis în propria simetrie” Contemporanul, 12 aprilie 1992
- Nona Rapotan ”Descompunerea absurdului în viziunea lui Gábor Tompa – ”Cântăreața cheală” de Eugène Ionesco”, BookHub, 9 mai 2020, https://bookhub.ro/descompunerea-absurdului-in-viziunea-lui-gabor-tompa-cantareata-cheala-de-eugene-ionesco/
- Mircea Morariu ”Dirijorul și instrumentul”, Teatrul azi, nr.8-9-10, 2009, pag 225-229
- Anca Hațiegan ”Cântăreața Cheală la superlativ”, Revista Steaua, anul XL, nr.7-8 (729-730), iulie-august, 2009 pag. 115 http://revisteaua.ro/old/core/numere/2009/Steaua%207-8%202009.pdf
Alte referințe în presă sau volume:
- Zeno Fodor: ”Teatrul românesc la Târgu-Mureş 1962-2002: Contribuţii la istoria primelor patru decenii din activitatea Companiei „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş” – TgM: s.n., 2002, p. 102- 110.
- Enciclopedia personalităţilor din România. – Ed. a 5-a. – Schweiz: Hübners Who is Who, 2010, p. 726.
