Predescu, Ileana
22 iunie 1927, Stoilești-Budești, Vâlcea
12 decembrie 1996, București
actriță
Ileana (Elena) Predescu s-a născut în 22 iunie 1927 la Stoilești-Budești, în județul Vâlcea, dar a crescut în București, alături de părinți și de cei doi frați, ambii mult mai în vârstă decât ea. În casa de pe Calea Rahovei vede încă de mică o mulțime de filme, deoarece fereastra ei dădea spre Cinema Paris, unde, pe timpul verii, aveau loc proiecții în aer liber. De aici i se trage și pasiunea pentru Jean Gabin, despre care declara următoarele, în ultimul interviu televizat, acordat Eugeniei Vodă: „(…) a fost primul actor de care m-am îndrăgostit, primul și singurul, și a fost o dragoste serioasă, pentru că a ținut toată viața”.[1] Urmează mai apoi Liceul „Domnița Ileana” de pe Calea Rahovei, unde profesoara ei de limba română, Agatha Bacovia, o pune mereu să citească textele studiate cu voce tare, în fața colegilor, ea fiind, în opinia profesoarei, „unica din clasă care pătrunde și redă emoțiile alese ale scriitorilor”[2]. Aici o cunoaște și pe Maria-Zoe Ionescu, de care o va lega o frumoasă prietenie până la sfârșitul vieții. În această perioadă îi moare tatăl și rămâne în grija mamei și a fraților, tutore fiindu-i fratele mai mare, care ține ca după terminarea liceului Ileana să dea examen la Academia de Științe Economice. Lucrurile nu se petrec însă chiar așa, ea îndreptându-se către Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică. Referitor la acest moment, într-un interviu publicat în Revista Teatrul, actrița declară plină de nonșalanță: „Am ajuns în teatru din pură întîmplare. Nici prin gînd nu-mi trecea să urmez arta dramatică. În vara cînd am terminat liceul, am plecat într-o excursie în munți; dar a venit stabilizarea și nu am mai avut bani să mă întorc. Cînd am reușit să ajung acasă, mai erau examene doar la drept și la conservator; am dat și-am reușit la amîndouă, însă în vreme ce la drept ar fi trebuit să plătesc taxe mari, la conservator primeam bursă. Față cu asemenea argumente «concrete», vorbele mari… De fapt, intenționasem cu totul altceva”[3] – după care declară, în același interviu, că intenționase să dea la Medicină. Intrând însă la Conservator, va urma Facultatea de Artă Dramatică, la clasa profesorilor Aurel Ghițescu și Alexandru Finți (despre care, în cadrul unei mese rotunde a Contemporanului, Ileana Predescu spunea că i-a transmis un lucru foarte important, și anume acela „de a servi într-un spectacol, nu a te servi de el”[4]), asistent fiind George Rafael, cunoscutul regizor de teatru care îi va deveni ulterior soț. Este remarcată de timpuriu, încă din liceu, în spectacolul Lanțuri de Allan Langhton Martin (montat de Val Săndulescu) de către actorul Constantin Lungeanu, care îi și spune, după reprezentație, că, dacă ar putea, ar lua-o chiar atunci, pe loc, la Municipal (ulterior Teatrul Bulandra)[5]. Cea care chiar o va aduce la Municipal va fi, însă, Lucia Sturdza Bulandra, Ileana Predescu rămânând fidelă acestui teatru întreaga ei carieră.
Cei patruzeci și cinci de ani de activitate artistică ai Ilenei Predescu au cuprins obsedantul deceniu, anii de (efemer) dezgheț ideologic, perioada neostalinismului, deceniul satanic și primii cinci ani de după momentul decembrie 1989 în același teatru, unde debutează în 1951 în Pădurea de A.N. Ostrovski, în regia lui W. Sigfried, alături de Lucia Sturdza Bulandra, Ștefan Ciubotărașu, Emil Botta, Jules Cazaban și Octavian Cotescu (aflat și el tot la debut). Din anul 1955 începe să colaboreze și cu teatrul radiofonic, unde va fi o prezență constantă până în 1995, ea fiind distribuită aici în aproape cincizeci de spectacole. Mai apoi, începând cu anul 1958, Ileana Predescu apare, tot până în 1995, în aproape treizeci de producții ale teatrului TV. Cinematografia, pe de altă parte, nu a fost la fel de generoasă cu ea, debutul pe marele ecran lăsându-se așteptat până în anul 1984 și datorându-i-se regizorului Iulian Mihu în producția Surorile (după Surorile Boga de Horia Lovinescu). Filmografia ei numără doar opt titluri, cu roluri de relativ mică întindere, mai mult sau mai puțin ofertante, dar asupra cărora ea își va pune, fără tăgadă, amprenta personală (în film a colaborat, pe lângă Iulian Mihu, cu Tudor Mărăscu, Șerban Marinescu, Adrian Petringenaru, Anghel Mora și Gyula Maár).
Colaboratorii din teatru, film și radio au fost mulți și alcătuiesc o pleiadă demnă de invidiat, printre ei numărându-se, pe lângă cei deja menționați, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Vlad Mugur, Dan Micu, Petre Sava Băleanu, Tompa Gábor, Alexandru Darie, David Esrig, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Domnița Munteanu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie și, evident, Lucia Sturdza Bulandra. Dintre toți cei de mai sus, se desprind însă câțiva asupra cărora merită să insistăm.
Colaborarea cu Liviu Ciulei acoperă mai ales anii ´60 și începutul anilor ´70. Ileana Predescu și-a declarat în nenumărate rânduri admirația față de el, iar un fragment din articolul scris de Marina Constantinescu în România literară[6], pentru a marca cei 75 de ani de viață împliniți de regizor, punctează foarte bine acest lucru: „Ileana Predescu m-a așteptat cu masa întinsă și m-a învăluit cu o căldură pe care sufletul meu a înmagazinat-o pentru totdeauna. Mi-am dat seama că totul era pregătit pentru Ciulei, pe el îl aștepta Ileana Predescu, lui îi era destinat răsfățul, iar eu profitam, însușindu-mi-l.” De la Passacaglia de Titus Popovici, până la Cum vă place de Shakespeare și de la Moartea lui Danton la Leonce și Lena, ambele de Büchner, trecând și prin A douăsprezecea noapte de Shakespeare (unde „regia colectivă” de pe afiș însemna, de fapt, Aureliu Manea, Petre Gheorghiu și Liviu Ciulei), cei doi au avut o colaborare constantă care s-a întins pe o perioadă de doisprezece ani. Cea dintâi a fost, însă, Rustica `50-`60 de Silvia Andreescu și Theodor Mănescu, spectacol care a avut premiera în 1962 și care era co-regizat de Liviu Ciulei și Lucian Pintilie – cu Lucian Pintilie Ileana Predescu va colabora și la spectacolul Cezar și Cleopatra de Shakespeare, ieșit la rampă în 1963. Critica de specialitate este de acord că rolul Cleopatra este o reușită incontestabilă, însă, din multele analize care s-au scris pe subiect, se desprinde aceea extrem de fină a Anei Maria Narti:
„Dintre actori, Ileana Predescu este cea care izbutește cel mai bine să țină pasul cu autorul și regizorul. Interpretarea ei, lucrată cu finețe, (…) pune în valoare multiplele fațete ale personajului, fără să-l idealizeze și fără să se teamă de ceea ce o face ridicolă pe eroină. Jocul ei are calități rare: precizia, măsura, umorul. El este străin de replicile rostite ”în general” (…) Fiind concret, temeinic împlîntat în realitatea acțiunilor scenice, acest joc este, în același timp, un mod de comentare a personajului. Ileana Predescu știe să-și ironizeze eroina cu discreție și măsură prin întreaga ei atitudine, chiar atunci cînd tace. Plastica actriței a fost îndelung studiată, ea se distinge prin grație și evocă vechile creații egiptene. Toate acestea conferă interpretării actriței eleganță și stil, apropiind-o mult de caracteristicile dramaturgiei lui Shaw”[7].
În această perioadă, așadar, cariera Ilenei Predescu este în continuă ascensiune, iar venirea lui Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra înseamnă pentru ea nu doar un punct de cotitură, ci și o modalitate de a face teatru de care va rămâne profund marcată până la final. Ciulei o va distribui în Cum vă place de Shakespeare (1961), un spectacol controversat, care a învolburat apele prin suflul său nou și a iscat dezbateri în cadrul cărora regizorul a fost chiar somat să își explice viziunea și care au alunecat în anumite momente într-un amuzant derizoriu, o parte din criticii momentului fiind șocați de faptul că protagonistele apar desculțe pe scenă. Amintindu-și de toate acestea, într-un interviu din anul 1995, Ileana Predescu rememorează sentimentul de libertate și de bucurie fără rezerve pe care l-a avut în acel moment, sentiment datorat inclusiv sensibilității regizorului, care, în construirea relațiilor dintre personaje, reușea să creeze o emoție aproape magică, referindu-se, totodată, și la faptul că, la acel moment, spectacolul era un semn al îndrăznelii, „al căutării creatoare a formulelor de a pune în scenă texte clasice”[8]. Constantin Paraschivescu citează și următoarele cuvinte ale Ilenei Predescu, extrase din volumul La vie en rose, dedicat lui Clody Berthola de către Ludmila Patlanjoglu: „Lucian Pintilie spunea că noi toți ne tragem din Cum vă place. Clody își dorise mult rolul. O vreme îi fusese refuzat și acum credea că venise prea târziu. Avea o teamă, o stare de neliniște permanentă. Îmi amintesc că, în crearea rolului Celiei, la mine se suprapunea intenția de a o face pe Clody să se simtă bine în scenă, cu dorința eroinei de a o ajuta pe Rosalinda să se elibereze de suferință”.[9]
În Leonce și Lena (1970), regizat de Liviu Ciulei, Ileana Predescu se remarcă în micul rol al Rosettei, căruia îi dă o coloratură aparte. Martin Linzer, celebrul critic de teatru din Germania Democrată, care este prezent la București și vede câteva spectacole, printre care și pe acesta, notează în cronica sa: „În mica sa scenă, Ileana Predescu este excelentă în rolul Rosetta, făcându-mă să îl simt pe Büchner, prin amestecul său de melancolie și sarcasm, în cel mai curat mod cu putință”[10]
Cea din urmă colaborare cu Ciulei este la „spectacolul-pedeapsă” Puterea și adevărul de Titus Popovici (coregizat cu Petre Popescu), din 1973, menit, s-ar părea, să spele „păcatele grele” ale teatrului, în urma interzicerii Revizorului de Gogol, regizat la Bulandra de Lucian Pintilie. După acest spectacol, colaborarea dintre Liviu Ciulei și Ileana Predescu se încheie.
Relevant este, însă, felul în care ea își amintește de cei doi regizori, Liviu Ciulei și Lucian Pintilie, în ultimul său interviu de la televiziune, rugată fiind de Eugenia Vodă să detalieze felul în care cei doi lucrau cu actorii:
„Amândoi îți spun adevărul și te îndreaptă spre adevăr (…) Sigur că temperamental se deosebesc: Pintilie îți cere mai repede, mai brutal, mai imediat să realizezi ceea ce vrea el, în timp ce Liviu Ciulei te ia de mână și te conduce cu multă delicatețe prin niște hățișuri, pe niște căi speciale, până când ajungi acolo unde trebuie. (…) Cred că (Pintilie, n.n.) are dreptate întotdeauna. Actorul este foarte sensibil la lucrul ăsta (…). Tot ce cere el e adevărat. Nimic nu poate să îl șocheze sau să îl crispeze mai mult pe un actor, decât să i se ceară un lucru care nu e adevărat. Pintilie ochește în punctul adevărat. Și asta îți dă încredere în tine și în el și poți crea, poți crede și tu mai departe.”[11]
Tot în această perioadă, actrița va colabora de trei ori cu Teatrul Nottara, prima dată în spectacolul Tigrul de Murray Schisgal (1965), în regia lui Dinu Cernescu, iar apoi în Scaunele de Eugen Ionesco (1965) și Miracolul de Maxwell Anderson (1968), în regia lui George Rafael. Despre Scaunele, Ileana Predescu declară următoarele: „A fost un spectacol, cu toată obiectivitatea, minunat. (…) Mi-aduc aminte cu plăcere de el. Îmi pare rău că am refuzat să fie imprimat (…) Nu cred în spectacolele filmate (…).”[12] Or, tocmai regretul exprimat de actriță în legătură cu acest refuz, amplifică importanța pe care spectacolul o are nu numai în istoria teatrului, ci și în istoria ei personală. Aici ea îl are ca partener pe Constantin Rauțchi, cei doi întrunind deopotrivă aprecierea criticii de specialitate. Iată, de exemplu, ce spune B. Elvin:
„(…) în rolul Bătrânei, Ileana Predescu demonstrează încă o dată virtuțile unei actrițe cu sensibilitate bogată, cu imaginație liberă, dotată cu o mare suplețe artistică”, ea evoluând „cu rafinament pe hotarul foarte delicat al unui personaj-paiață, despre care te întrebi mereu dacă e real sau fals, fiind totdeauna verosimil.”[13]
Anii ´70 reprezintă intrarea pe nesimțite într-un inexplicabil con de umbră, remarcat încă din 1973 – destul de agresiv – de către Sanda Faur în revista Flacăra („Oricum, un director care are în trupa sa mari talente nu poate dormi liniștit noaptea: le poartă răspunderea chiar mai mult decît își poartă actorii înșiși răspunderea propriului har”[14], ea menționând la un moment dat și că „Orice regizor știe că un rol dat pe mîna Ilenei Predescu îi este redat în aur curat. Fie el și un rol mic…”[15]). Din această perioadă ar fi de menționat rolurile din Ferma de David Storey, în regia Sandei Manu (1975) și Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, în regia lui Ioan Taub (1978). Conul de umbră se acutizează până la extrem, însă, la începutul anilor ´80. Întrebată cu insistență de reporteri și de criticii teatrali, în diverse interviuri, mai mult sau mai puțin direct, care este cauza acestei absențe, ea preferă să dea răspunsuri neutre, elegante, lăsând ca misterul acestui hiatus să plutească în continuare în aer. Pe de altă parte, în această perioadă Ileana Predescu a fost prezentă și în distribuțiile câtorva producții de televiziune, solicitările venite din partea teatrului radiofonic au fost mai multe decât în orice altă perioadă a activității ei și, începând din 1984, a început să facă și film.
Însă, în toamna târzie a anului 1985, după aproape patru ani în care Ileana Predescu este absentă din producțiile noi ale Teatrului Bulandra, are loc premiera cu Hamlet de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu, unde i se încredințează rolul reginei. Repetițiile la acest spectacol au durat mai bine de doi ani de zile, timp în care întreaga echipă a fost implicată inclusiv în anevoiosul proces de transformare a textului de spectacol prin combinarea traducerilor existente și chiar prin retraducerea unor pasaje. În interviul publicat sub genericul „Valori ale teatrului românesc”, ea se referă și la acest episod: „Deocamdată, prefer să vă mărturisesc că am simțit ca necesară (situația care a decis) întreruperea, pentru o perioadă, a repetițiilor cu Hamlet. De fapt, noi l-am jucat o dată când l-am re-tradus. A fost unul din cele mai minunate spectacole această perioadă (sic!), pentru că nu eram limitați de un decor mai bun sau mai prost, eram într-o «zonă Shakespeare» (…), aveam libertatea să ne închipuim totul despre totul (…) căutînd sensul cel mai adecvat în limba română. Prin urmare, am consumat deja o variantă. Rămîne de văzut ce variantă nouă alegem pe scenă…”[16] Cronicile au fost unele elogioase, altele ușor reținute, cert este că, de exemplu, Laurențiu Ulici vede în personajul interpretat de ea „o Regină care intră ca o femeie-jandarm și cocotă în același timp și iese ca o mamă cu amor până la jertfă pentru fiu-i, justificându-și această evoluție radicală printr-un impresionant moment mut, de privire în oglindă, lung cât o viață luată de la capăt și dureros ca o revoltă fără scop.”[17] În anii ´90, însă, când Teatrul Bulandra merge în turneu în străinătate cu acest spectacol, partitura actriței va fi preluată de Gina Patrichi, motivul invocat fiind acela al unor dificultăți familiale, care nu îi permiteau Ilenei Predescu deplasarea.
Ultimele două premiere Ileana Predescu le va avea la Teatrul Bulandra, în anul 1995. Ele sunt: Trei surori de A.P. Cehov, în regia lui Alexandru Darie (rolul Anfisa) și Woyzeck de Georg Büchner, în regia lui Tompa Gábor (rolul bunicii).
Aruncând o scurtă privire înapoi în acest moment, remarcăm că, în afară de anul 1957, când Ileana Predescu are cinci premiere, cariera ei înaintează într-un ritm constant de unul, până la trei spectacole noi pe an (exceptând hiatusul de la începutul anilor ´80). Mereu curtată de ziarele și revistele momentului, actrița este reticentă în a acorda interviuri, mărturisindu-i lui Tudor Vornicu, în cadrul unei ediții a emisiunii „La sfîrșit de săptămînă” din anul 1983[18], că interviurile îi displac tocmai pentru că îi provoacă emoții mai mari decât spectacolele (asta ca răspuns la interpelarea intervievatorului, care deschide emisiunea făcându-i un reproș voalat, cum că, deși a fost de acord să fie intervievată, se vede, totuși, că acest lucru nu îi face plăcere). Mare amatoare de muzică, Ileana Predescu își mărturisește, în același interviu, fascinația pentru pianiști și tehnica lor, precum și pentru felul în care, spune ea, aceștia reușesc să își țină emoțiile sub control.
Cât privește creațiile sale la televiziune și radio, ele constituie o parte importantă și relativ constantă a carierei artistei (excluzând, însă, emisiunile de divertisment). David Esrig, cu care a colaborat și la teatrul radiofonic (în Amorul unui subaltern de Teodor Mazilu), a realizat și un medalion TV Ileana Predescu, emisiune care, din păcate, nu mai există în arhivele Televiziunii Române. Mai trebuie menționat aici și respectatul regizor de televiziune Petre Sava Băleanu, cu care ea colaborase și la Photo-Finish de Peter Ustinov (1969), de la Teatrul Bulandra, și care o va distribui ulterior în două spectacole de teatru TV, Agentul din Cahors de Marguerite Duras (1969) și Cea mai tare de August Strindberg (1970), unde Ileana Predescu o are ca parteneră tăcută pe Anca Verești.
Mai apoi, în 1981, ea apare în producția TV Iată femeia pe care o iubesc de Camil Petrescu (regia Cornel Todea), în rolul excentricei doamne Nicolaide care, la fiecare sfârșit de săptămână, se internează benevol la sanatoriu pentru a deveni Ecaterina a II-a; și, în anul următor, în Arhipelagul Lenoir de Armand Salacrou (regia Constantin Dinischiotu), de asemenea în rolul unei văduve excentrice. Aparițiile TV ulterioare din anii ´80 sunt, însă, deși destul de dese, mai puțin relevante.
În anii ´90, Ioana Prodan și Domnița Munteanu realizează un telerecital Ileana Predescu (1991), actrița fiind distribuită și în trei roluri importante la teatrul de televiziune, și anume în producțiile Trandafirul și coroana de J.B. Priestley (1991 – regia Domnița Munteanu), Neînțelegerea de Albert Camus (1991 – regia Dinu Cernescu) și Copacii mor în picioare de Alejandro Casona (1994 – regia Eugen Todoran), despre aceasta din urmă ea spunând că, interpretându-și rolul, o avea ”mereu în minte pe doamna Bulandra: felul în care vorbea, modul ei de a se mișca.”[19] Ulterior, Ileana Predescu va mai apărea și într-un rol de mai mică întindere în Straniul paradis după Laurențiu Fulga (1995 – regia Constantin Dicu).
Impresia generală care rămâne în urma parcurgerii atât a interviurilor acordate în presă sau la televiziune, cât și a altor materiale de presă despre ea, este aceea că Ileana Predescu era o personalitate extrem de bine conturată a scenei și a micului – mai puțin a marelui – ecran, însă acest contur ferm închidea în el contraste: ochii mari, privirea clară și pătrunzătoare, zâmbetul larg, și timbrul vocal inconfundabil, dublat de o modelare aparte a cuvântului rostit, care au devenit în timp mărcile ei personale, alcătuiau o ființă aparent extrem de deschisă, dar care, de fapt, întrupa un mare mister. Probabil acest lucru o poate defini cel mai bine ca personalitate artistică: o seninătate dezarmantă, dublată de o mare enigmă. Iar peste toate acestea, o și mai mare discreție.
Ileana Popovici o descrie astfel:
„Poate din pricina rezervei ei delicate, dar ferme, poate din pricina rolurilor de carat înalt, desenate invariabil cu penița subțire a preciziei profesionale, actrița e amenințată de un pericol sui-generis: acela de a fi pretimpuriu înghițită de legenda propriei sale perfecțiuni – un «monstre sacré» intangibil și inaccesibil, trezindu-se la viață doar în atmosfera incandescentă a scenei.”[20]
De asemenea, în revista Teatrul[21], Al. P. (Alecu Popovici) notează: „Ceea ce o caracterizează pe Ileana Predescu este imensa ei capacitate de a aspira viața, de a o prelucra artistic, de a o face apoi să irumpă pe scenă – incandescent. Tragediană dedublată de o actriță cu o mare forță comică, sau comediană tragică, artista e mereu ea, și mereu alta, surprinzătoare, aducînd pe scenă eroine care nu se pot uita.” Mai apoi, la rubrica recurentă „Viitorul rol” a revistei Teatrul, ea e caracterizată după cum urmează: „Printre actorii noștri de azi, Ileana Predescu este, oarecum, un caz special: o mare doamnă a teatrului, practic necunoscută filmului și oaspete rar al televiziunii, o «stea» vădit antipublicitară, o actriță care urcă pe scenă cu o distincție de regină, spre a migăli un rol cu o conștiinciozitate de dantelăreasă. Toată lumea – spectatori și critici, laolaltă – are sentimentul că o vede jucînd prea puțin; și, lăsînd la o parte impresia subiectivă a celor ce, admirînd-o, ar vrea s-o vadă cît mai des, de fapt, așa și este; revers al medaliei, actrița nu e săracă, bijuteriile ei, chiar dacă mai puțin numeroase decît ar fi fost cazul, sunt autentice (…).”[22]
Se mai pot, însă, adăuga aici două lucruri importante. În primul rând, Ileana Predescu avea o mare încredere în forța și misiunea regizorului, pe care îl considera a fi pilonul principal (și indispensabil) în crearea unui spectacol, ea spunând în acest sens: „Nu mă interesează numărul replicilor (…) Mă interesează ca personajul să spună ceva. Și mai ales să fie făcut la fierbinte cu un regizor care are și el de spus ceva, de un regizor alături de care să pot arde. Nu pot arde de una singură. Un regizor neutru mă anihilează. Munca mea cu el nu-mi poate oferi experiența, trăirea specială pe care o doresc. Și pentru care fac teatru”[23]); în al doilea rând, esențial pentru ea era și costumul de scenă, despre care a declarat în mai multe rânduri că era elementul decisiv, în ceea ce o privea, în înțelegerea și definirea fiecărui rol (nu de puține ori, în interviuri, se autocaracteriza ca o persoană dificilă în acest sens, ea având neapărată nevoie să simtă costumul ca pe a doua piele, drept pentru care standardele ei erau foarte ridicate).
De-a lungul carierei sale artistice, Ileana Predescu a primit titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române în anul 1964, pentru ca în 1967 să i se acorde Ordinul Meritul Cultural, Clasa a IV-a, pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice. În 1996, ultimul ei an de viață, UNITER îi acordă, în cadrul Galei, premiul pentru întreaga activitate.
Rămasă mai mult în memoria oamenilor de teatru decât în aceea a publicului larg, Ileana Predescu este exact genul de actriță care scapă oricărei clasificări și care, printr-o combinație aproape alchimică de discreție, talent, profesionalism și mister, intrigă și fascinează în același timp.
Mircea Sorin Rusu
Iulie 2023
Identificator obiect digital: https://doi.org/10.47383/DMTR.04.43
Note:
[1] „Planeta Cinema”, realizator Eugenia Vodă, ultimul interviu televizat acordat în anul 1996, din care, din păcate, s-au mai putut recupera doar opt minute din Arhiva TVR.
[2] Dan Paul Ionescu, „Jurnal de secol”, TVR, 2012 – https://www.youtube.com/watch?v=Gd3-7o9DxRA
[3] Ileana Popovici, „Ileana Predescu: Portret în oglindă”, Teatrul, nr. 9/1970, p. 35
[4]Maria-Zoe Ionescu, Constantin Paraschivescu, Ileana Predescu, o prezență magică, București, Editura SemnE, 2010, p.146.
[5] Dan Paul Ionescu, „Jurnal de secol”, TVR, 2012 – https://www.youtube.com/watch?v=Gd3-7o9DxRA
[6] Marina Constantinescu, „Portretul artistului la 75 de ani”, România literară, nr. 29/1998, p.16
[7] Ana Maria Narti, „Cezar și Cleopatra”, Teatrul, nr. 5/1963, p. 84.
[8] Adina Bardaș, „Ileana Predescu: «Caut întotdeauna bucuria»”, Teatrul azi, nr. 2/1995, pp 2-3.
[9] În Maria-Zoe Ionescu, Constantin Paraschivescu Ileana Predescu, o prezență magică, București, Editura SemnE, 2010, p.159
[10] Martin Linzer, Nikolaus Merck, Ich war immer ein Opportunist…, Berlin, Theater der Zeit – Recherchen 7, 2001, p. 269, traducerea citatului: Mircea Sorin Rusu.
[11] „Planeta Cinema”, realizator Eugenia Vodă, TVR, 1996 – din Arhiva TVR
[12] Ibidem
[13] B. Elvin citat de Constantin Paraschivescu în Ileana Predescu, o prezență magică, București, Editura SemnE, 2010, p.191.
[14] Sanda Faur, „Fugit ireparabile tempus…”, Flacăra, nr. 11/1973, p.18
[15] Ibidem
[16] Luminița Varlam, „Valori ale teatrului românesc: Ileana Predescu”, Teatrul, nr. 3/1985, pp 15-16.
[17] Laurențiu Ulici, citat de Constantin Paraschivescu în Ileana Predescu, o prezență magică, București, Editura SemnE, 2010, p. 256
[18] Interviu obținut din Arhiva TVR
[19] Adina Bardaș – „Ileana Predescu: Caut întotdeauna bucuria” – Teatrul azi, nr. 2/1995, p. 2
[20] Ileana Popovici, „Ileana Predescu: Portret în oglindă”, Teatrul, nr. 9/1970, p 31.
[21] Teatrul, nr. 8/1974, p. 63
[22] Maria Marin, „Viitorul rol: Ileana Predescu”, Teatrul, nr. 12/1978, p. 44.
[23] Sanda Faur, ”Fugit ireparabile tempus…”, Flacăra, nr. 11/1973, p. 18
Interviuri:
- Constantin Paraschivescu, „Ileana Predescu”, Teatrul azi, anul 17, nr. 12, 1 decembrie 2016, pp. 66-67.
- Adina Bardaș, „Ileana Predescu: «Caut întotdeauna bucuria», Teatrul Azi, 1995, pp. 2-3, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54754-ileana-predescu-caut-intotdeauna-bucuria–teatrul-azi–2-1995
- Luminița Varlam , „Valori ale teatrului românesc: Ileana Predescu”, Teatrul, anul 30, nr. 3, 1 martie 1985, pp. 15-23, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48664-valori-ale-teatrului-romanesc-ileana-predescu–teatrul–3-1985
- Dan Bîrlădeanu, „Ileana Predescu: «Intru în poveste ca și cînd totul ar fi adevărat»”, Flacăra, anul 32, nr. 27, 8 iulie 1983, pp. 9, 15.
- Ileana Popovici, „Ileana Predescu: portret în oglindă”, Teatrul, anul 15, nr. 9, 1 septembrie, 1970, pp. 34-38, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41641-ileana-predescu-portret-in-oglinda-interviu–teatrul–9-1970
Alte referințe în presă:
- (s.a.), „A murit o mare actriță”, Romînia literară, anul 29, nr. 50, 18 decembrie 1996, p. 6.
Roluri în spectacole de teatru:
- Bunica în Woyzeck, de Georg Büchner, în regia lui Tompa Gábor. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 26.10.1995.
- Anfisa în Trei surori, de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Darie. Teatrul ‘Lucia Sturza-Bulandra’, București, 29.01.1995.
- Generalul în Victor sau copiii la putere, de Roger Vitrac, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 10.04.1994.
- Eleonora în Teatrul Comic, de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 11.1992.
- Marta Brewster în Arsenic și dantelă veche, de Joseph Kesselring, în regia lui Grigore Gonța. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 05.12.1991.
- Contele Ludovico în Câinele Grădinarului, de Lope de Vega în regia lui Florian Pittiș. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 22.07.1988.
- Sgricia în Uriașii munților, de Luigi Pirandello, în regia Cătălinei Buzoianu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 22.12.1987.
- Gertruda, în Hamlet, de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 30.11.1985.
- Cristina în Judecată în noapte, de Antonio Buero Vallejo, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 14.02.1981.
- Mama, în Anchetă asupra unui tânăr care nu a făcut nimic, de Adrian Dohotaru, în regia lui Petre Popescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 26.06.1980.
- Amanda Wingfield în Menajeria de sticlă, de Tennessee Williams, în regia lui Ioan Taub. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 29.12.1978.
- Împărăteasa în Răceala, de Marin Sorescu, în regia lui Dan Micu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’. București, 24.02.1977.
- Elise în Pelicanul, de August Strindberg, în regia lui Ioan Taub. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 29.12.1976.
- Wendy în Ferma, de David Storey, în regia Sandei Manu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 06.11.1975.
- Tatiana Sulga în Tranzit de Leonid Zorin, în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 05.11.1974.
- Azucena în Lozul cel mic, de Hector Quintero, în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 22.04.1974.
- Marta în Puterea și adevărul, de Titus Popovici, în regia lui Liviu Ciulei și Petre Popescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 11.06.1973.
- Olivia în A douăsprezecea noapte, de William Shakespeare, regie colectivă. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 20.04.1973.
- Rosetta în Leonce și Lena, de Georg Büchner, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 28.03.1970.
- Mara în Transplantarea inimii necunoscute, de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 13.11.1969.
- Stella în Photo finish, de Peter Ustinov, în regia lui Petre Sava Băleanu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 11.01.1969.
- Alice în Dansul morții, de August Strindberg, în regia lui Iannis Veakis. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 06.10.1968.
- Vrăjitoare în Macbeth, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 10.04.1968.
- Ioana în Miracolul, de Maxwell Anderson, în regia lui George Rafael. Teatrul ‘Constantin I. Nottara’, București, 28.02.1968.
- Alison în Privește înapoi cu mânie de John James Osborne, în regia lui Andrei Blaier. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 15.06.1967.
- Marion în Moartea lui Danton, de Georg Büchner, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 04.10.1966.
- Bătrâna în Scaunele, de Eugène Ionesco, în regia lui George Rafael. Teatrul ‘Constantin I. Nottara’, București, 17.10.1965.
- Rol nespecificat în Festival Eminescu, de Mihai Eminescu, în regia lui Paul Sava. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 04.04.1965.
- Luise în Intrigă și iubire, de Friedrich Schiller, în regia lui Dan Nasta. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 03.04.1965.
- Gloria în 333 (Tigrul), de Murray Shisgall, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 03.02.1965.
- Casandra în Orestia, de Eschil, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 24.01.1964.
- Ileana în Noaptea e un sfetnic bun, de Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 25.12.1963.
- Cleopatra în Cezar și Cleopatra, de George Bernard Shaw, în regia lui Lucian Pintilie. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 12 03.1963.
- Lucia în Portretul, de Alexandru Voitin, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, 02.10.1963.
- Vasilica în Rustica 50-60, de Silvia Andreescu; Theodor Mănescu, în regia lui Lucian Pintilie și Liviu Ciulei. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 25.01.1962.
- Celia în Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 24 iunie 1961.
- Magda în Întoarcerea, de Mihai Beniuc, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 19.11.1960.
- Ada în Passacaglia, de Titus Popovici, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 11.06.1960.
- Ofelia în Hamlet, de William Shakespeare, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 14.06.1959.
- Interpretă în Poezie Chineză, în regia lui Gheorghe Ghițulescu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 18.03.1958.
- Vivie în Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw, în regia Luciei Sturdza-Bulandra. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 18.02.1958.
- Felicia în Cinstea noastră cea de toate zilele, de Al. Ștefănescu, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 30.12.1957.
- Redactorul în Uraganul, de Bill Beloțerkovski, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 31.10.1957.
- Liubov Petrovna în Căsuța de la marginea orașului, de Aleksei Arbuzov, în regia lui Paul Sava. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 28.05.1957.
- Flora Toth în Învățătoarea de Bródy Sándor, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 20.02.1957.
- Ana în Tache, Ianke și Cadâr, de Victor Ion Popa, în regia lui N. Al. Toscani. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 18.01.1957.
- Maria în Doamna Calafova, de Vojtek Tach, în regia lui Dan Nasta. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 15.05.1955.
- Polia în Vassa Jeleznova de Maxim Gorki, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 31.05.1953.
- Maria Tarasova în Platon krecet, de Alexandr Korneiciuk, în regia lui Alexandru Finți. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘I.L.Caragiale’, București, 04.07.1951.
- Axiușa în Pădurea, de Aleksandr Ostrovski, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Municipal (Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ de azi), București, 12.05.1951.
- Sonia, Unchiul Vanea, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Vlad Mugur. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘I.L.Caragiale’, București, 28.06.1949.
Critică de teatru:
- Comentarii:
- Ileana Predescu, „Există un inefabil”, Teatrul, anul 14, 11, 1 noiembrie 1969, pp. 19-20, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40836-exista-un-inefabil–teatrul–11-1969
- Ileana Predescu, „Mărturii: Libertatea de a construi”, Teatrul, nr. 8, 1969, pp. 48-49, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41093-marturii-libertatea-de-a-construi–teatrul–8-1969
Roluri în filme:
- Bunica în În fiecare zi e noapte, în regia lui Alexandru Maftei, Academia de Teatru şi Film „I.L.Caragiale”, 1995.
- Cel mai iubit dintre pământeni, în regia lui Șerban Marinescu, Societatea Electronum S.A., Trustul Expres, cu sprijinul CNC, 1993.
- Codin și Chira Chiralina, în regia lui Gyula Maar, Focusfilm Kft, 1993.
- Mama Inei în Există joi?, în regia lui Adrian Petringenaru, Casa de filme 5, 1989.
- Doamna Sinești în Cei care plătesc cu viața, în regia lui Șerban Marinescu, Casa de filme Patru, 1989.
- Mama Savu în Flori de gheață, în regia lui Anghel Mora, Casa de filme Unu, 1989.
- Anotimpul iubirii, în regia lui Iulian Mihu, Casa de filme Unu, 1987.
- Vecina de palier în Încrederea, în regia lui Tudor Mărăscu, 1986.
- Eleonora în Surorile, în regia lui Iulian Mihu, 1984.
Roluri în Teatru TV:
- Vrăjitoarea în Straniul paradis de Laurențiu Fulga, în regia lui Constantin Dicu, Studioul de film al TVR, 20.11.1995.
- Eugenia în Copacii mor în picioare de Alejandro Casona, în regia lui Eugen Todoran, 18.07.1994.
- Mama în Neînțelegerea de Albert Camus, în regia lui Dinu Cernescu, 25.11.1991.
- Telerecital Ileana Predescu, realizat de Ioana Prodan și Domnița Munteanu, 25.08.1991.
- Trandafirul și coroana de J.B. Priestley, în regia Domniței Munteanu, 29.04.1991.
- Punctul unde se întâlnesc paralelele de Sorin Petrescu, în regia Domniței Munteanu, 27.12.1987.
- Anotimpul regăsirii de George Genoiu, în regia lui Constantin Dinischiotu, 08.12.1987.
- Autografe pe fluviu de Corneliu Ifrim, în regia Domniței Munteanu, 30.09.1986.
- De joi până duminică de Rodica Padina, în regia Domniței Munteanu, 01.07.1986.
- Oameni în luptă de Alexandru Voitin, în regia Domniței Munteanu, 18.02.1986.
- Cu patria în inimi de Ilie Ștefan Domașnea, în regia lui Constantin Dinischiotu, 20.08.1985.
- Răspântia cea mare de Victor Ion Popa, în regia lui Constantin Dinischiotu, 22.11.1983.
- Surorile Boga de Horia Lovinescu, în regia lui Constantin Dicu 24.08.1982.
- Hortense în Arhipelagul Lenoir de Armand Salacrou, în regia lui Constantin Dinischiotu, 06.07.1982.
- Iată femeia pe care o iubesc de Camil Petrescu, în regia Cornel Todea, 22.09.1981.
- Emilia Dragomirescu în Citadela Sfărâmată de Horia Lovinescu, în regia Olimpiei Arghir, 29.04.1980.
- Unii l-ar numi destin de Titus Popovici, în regia Eugen Todoran,31.07.1979.
- Torquato Tasso de Goethe, în regia lui Yannis Veakis, 12.09.1972.
- Albi pentru eternitate de Dan Tărchilă, în regia lui Ion Barna, 06.04.1971.
- Trei Surori de A.P. Cehov, în regia lui Ion Barna, 08.12.1970.
- Cea mai tare de August Strindberg, în regia lui Petre Sava Băleanu, 09.07.1970.
- Agentul de Cahors de Marguerite Duras, în regia lui Petre Sava Băleanu, 30.10.1969.
- Într-o gară mică de Dan Tărchilă, în regia lui Lucian Pintilie și David Esrig, 20.08.1959.
- Sânge Alb de Harald Hanser, în regia Lucian Ionescu, 11.07.1959.
- Într-o haltă de A. Ulianinski, în regia lui Lucian Ionescu, 03.11.1958.
- Ferestre întunecate de Marin Preda, în regia lui Dumitru Cihodaru, 18.08.1958.
- Te voi găsi de Lev Oșanin și G. Uspenskaia, în regia David Esrig, 09.08.1958.
Roluri în Teatru Radiofonic:
- Ana-Lia de Dina Cocea, în regia lui Constantin Dinischiotu, 04.07.1995.
- Vară și fum de Tennessee Williams, în regia lui Titel Constantinescu, 11.07.1991
- Tango Slawomir Mrozwk, în regia lui Dan Puican, 25.03.1991.
- Tristan de Thomas Mann, în regia lui Cristian Munteanu 01.02.1989.
- Amintiri de Aleksei Arbuzov, în regia lui Dan Puican, 29.07.1988.
- Ciocârlia de Jean Anouilh, în regia lui Cristian Munteanu, 17.02.1988.
- Lotte la Weimar de Thomas Mann, în regia lui Cristian Munteanu, 06.02.1988.
- Pădurea de Ștefan Berceanu, în regia lui Cristian Munteanu, 11.06.1987.
- Britannicus de Jean Racine, în regia lui Titel Constantinescu, 05.1987.
- La Pontul Euxin de Mihail Davidoglu, în regia lui Constantin Dinischiotu, 06.04.1987.
- Duminica Orbului de Cezar Petrescu, în regia lui Cristian Munteanu, 08.10.1986
- Castelul pălărierului de A. Cronin, în regia lui Dan Puican 14.03.1986.
- Venea o moară pe Siret de Mihail Sadoveanu, în regia lui Cristian Munteanu, 24.02.1986.
- Mioara de Camil Petrescu, în regia lui Dan Puican, 04.11.1985
- Hercule pe muntele Oeta de Seneca, în regia lui Titel Constantinescu, 26.05.1985.
- Prăpastia de Dumitru Corbea, în regia lui Titel Constantinescu, 31.11.1984.
- Covorul Oltenesc de Ion D. Sârbu, în regia lui Dan Puican 20.08.1984.
- Jocul Ielelor de Camil Petrescu, în regia lui Silviu Jicman, 02.07.1984
- Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee, în regia lui Dan Puican, 11.06.1984
- Toți fiii mei de Arthur Miller, în regia lui Dan Puican, 07.02.1983.
- Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O’Neill, în regia lui Cristian Munteanu, 29.11.1982.
- Donna Rosita de Federico García Lorca, în regia lui Dan Puican, 12.05.1982.
- Verișoara Bette de Honoré de Balzan, în regia lui Constantin Dinischiotu, 31.03.1982
- Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, în regia Constantin Dinischiotu, 12.09.1981.
- Lovitura de Tristan Bernard, în regia lui Cristian Munteanu, 22.07.1981
- Intrusul de Marin Preda, în regia lui Cristian Munteanu, 06/11.07.1981.
- Moratoriul de Jorge Andrade, în regia lui Dan Puican, 20.05.1981.
- Demiurgul de Vasile Voiculescu, în regia lui Cristian Munteanu, 28.01.1981.
- Orfeu în infern de Tennessee Williams, în regia lui Corneliu Dalu, 20.10.1980
- Singurătatea mierlei toamna de Ion D. Sârbu, în regia lui Constantin Dinischiotu, 06.08.1980
- Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, în regia lui Constantin Dinischiotu, 18.05.1980
- Cine-l salvează pe Albert Cobb? de Frank Gilroy, în regia lui Constantin Dinischiotu, 27.04.1980.
- Inês de Castro de Alejandro Casona, în regia lui Constantin Dinischiotu, 21.04.1980.
- Prin vama cucului de Octavian Netea, în regia lui Constantin Dinischiotu 02.04.1980.
- Vulturul de Radu Theodoru, în regia lui Paul Stratilat, 5/10.08.1974.
- Transplantarea inimii necunoscute de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, 13.12.1971.
- Amorul unui subaltern de Teodor Mazilu, în regia lui David Esrig, 02.05.1970.
- Epoleții invizibili de Silvia Andreescu și Theodor Mănescu, în regia lui Constantin Moruzan, 20.08.1969.
- Rochia de Romulus Vulpescu, în regia lui Dan Puican, 01.10.1967.
- Edgar Poe de Abelardo Castilo, în regia Elenei Negreanu, 06.03.1967.
- Un apel telefonic de Lucille Fletcher, în regia lui Constantin Moruzan, 19.02.1967
- Orestia de Eschil, în regia lui Cristian Munteanu, 28.04.1966
- Ulei de Eugene O’Neill în regia Margaretei Niculescu, 31.01.1966.
- Vacanțele visate de Marcel Mithois, în regia lui Cristian Munteanu, 06.12.1965
- Cerul nu există de Al. Mirodan, în regia David Esrig, 18.10.1965
- Portretul de Al. Voitin, în regia lui Cristian Munteanu, 02.08.1964
- Cum vă place de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, 02.08.1962
- Passacaglia de Titus Popovici, în regia lui Liviu Ciulei, 24.09.1961
- Ferestre întunecate de Marin Preda, în regia lui Constantin Moruzan, 14.09.1958
- Ovidiu de Vasile Alecsandri, în regia lui Mihai Zirra, 08.04.1956
- Pădurea de A. Ostrovski în regia W. Siegfried, 25.09.1955
Caietul-program al spectacolului Miracolul de Maxwell Anderson, în românește de Alf Adina, în regia lui George Rafael, scenografia de Dan Nemțeanu la Teatrul „C. I. Nottara” din București, stagiunea 1967-1968. Sursă: © Arhiva Teatrului C.I. Nottara.
Descarcă PDFCărți dedicate personalității
- Maria-Zoe Ionescu, Constantin Paraschivescu, Ileana Predescu. O prezență magică, București, Editura SemnE, 2010.
Dan Bîrlădeanu, „Ileana Predescu: «Intru în poveste ca și cînd totul ar fi adevărat»”, Flacăra, anul 32, nr. 27, 8 iulie 1983, pp. 9, 15.
Descarcă PDFDan Bîrlădeanu, „Ileana Predescu: «Intru în poveste ca și cînd totul ar fi adevărat»”, Flacăra, anul 32, nr. 27, 8 iulie 1983, pp. 9, 15.
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, „Ileana Predescu”, Teatrul azi, anul 17, nr. 12, 1 decembrie 2016, pp. 66-67.
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, „Ileana Predescu”, Teatrul azi, anul 17, nr. 12, 1 decembrie 2016, pp. 66-67.
Descarcă PDF
- Versiunea filmată a spectacolului Câinele Grădinarului, regia Florian Pittiș, pus în scenă la Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’, București, anul 1988. https://www.youtube.com/watch?v=qTd8vZywf2s
Spectacole de teatru radiofonic și teatru tv disponibile online (selecție):
- Trandafirul și coroana de J.B. Priestley, în regia Domniței Munteanu, 29.04.1991, TVR, https://www.youtube.com/watch?v=avXFfYV9ifM&t=78s
- Jocul Ielelor de Camil Petrescu, în regia lui Silviu Jicman, 02.07.1984, https://www.youtube.com/watch?v=dxY82XldY5g
- Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee, în regia lui Dan Puican, 11.06.1984, https://www.youtube.com/watch?v=Kkjt8umaffw
- Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O’Neill, în regia lui Cristian Munteanu, 29.11.1982, https://www.youtube.com/watch?v=k3r1TJCZmVU
- Arhipelagul Lenoir de Armand Salacrou, în regia lui Constantin Dinischiotu, 06.07.1982, TVR, https://www.youtube.com/watch?v=MxKcUJAGHr8&t=355s
- Verișoara Bette de Honoré de Balzan, în regia lui Constantin Dinischiotu, 31.03.1982, https://www.youtube.com/watch?v=lICGcLlNkAg
- Iată femeia pe care o iubesc de Camil Petrescu, în regia lui Cornel Todea, 22.09.1981, TVR, https://www.youtube.com/watch?v=86zG-za10pU&t=908s
- Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, în regia lui Constantin Dinischiotu, 18.05.1980, https://www.youtube.com/watch?v=0IjNFNxNviE
- Amorul unui subaltern de Teodor Mazilu, în regia lui David Esrig, 02.05.1970, https://www.youtube.com/watch?v=XnKZFQsCC3M
- Un apel telefonic de Lucille Fletcher, în regia lui Constantin Moruzan, 19.02.1967, https://www.youtube.com/watch?v=1CXP9nMLB2w
- Vacanțele visate de Marcel Mithois, în regia lui Cristian Munteanu, 06.12.1965, https://www.youtube.com/watch?v=yWZvzpjHUWg
- Cum vă place de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, 02.08.1962, https://www.youtube.com/watch?v=ACSrnZPPPQ4
Cronici spectacole:
- Mircea Morariu „Original, complex și dur”, Teatrul azi, anul 21, nr. 7-9, 1 iulie 2020, pp. 240-241.
- Mircea Morariu „Fără cusur”, Teatrul azi , anul 15, nr. 1-2 , 1 ianuarie 2014, pp. 172-175.
- Victor Parhon, „Culpabilizarea alterităţii: «Woyzeck» de Georg Büchner, Teatrul Municipal «L.S.Bulandra»”, Teatrul azi, nr. 2, 1996, pp. 20-22, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52451-culpabilizarea-alteritatii-woyzeck-de-georg-buchner-teatrul-municipal-l-s-bulandra–teatrul-azi–2-1996
- Marina Constantinescu, „«Fuga» celor «Șase personaje… » și un singur regizor: Cătălina Buzoianu”, Romînia literară, anul 29, nr. 3, 24 ianuarie 1996, p. 11.
- Marina Constantinescu, „Picătura chinezească”, Romînia literară, anul 28, nr. 46, 22 noiembrie 1995, p. 11.
- Remus Andrei Ion, „Tompa Gábor a făcut un spectacol uluitor la Bulandra”, Flacăra, anul 85, nr. 45, 8 noiembrie 1995, p. 11.
- Alice Georgescu, „Moscova – un slogan modern: «Trei surori» de Anton Pavlovici Cehov, Teatrul Bulandra”, Teatrul azi, nr. 5-6, 1995, pp. 9-12, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54824-moscova-un-slogan-modern-trei-surori-de-anton-pavlovici-cehov-teatrul-bulandra–teatrul-azi–5-6-1995
- Dan Oprina, „Cehov – sub specie aeternitatis”, Contemporanul, anul 5, nr. 9, 2 martie 1995, p. 12.
- Marina Constantinescu, „A sta sub destin sau «Trei surori» de Cehov”, Romînia literară, anul 28, nr. 6, 22 februarie 1995, p. 16.
- Ludmila Patlanjoglu, „O lume suprarealisrtă în dulcele stil clasic: «Victor sau copiii la putere» de Roger Vitrac, Teatrul Bulandra”, Teatrul azi, nr. 10-11-12, 1994, p. 35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54535-o-lume-suprarealisrta-in-dulcele-stil-clasic-victor-sau-copiii-la-putere-de-roger-vitrac-teatrul-bulandra–teatrul-azi–10-11-12-1994
- Alice Georgescu, „Lupta regizorului cu autorul: «Teatrul comic» de Carlo Goldoni”, Teatrul azi, nr. 11-12, 1992, pp. 35-36, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50757-lupta-regizorului-cu-autorul-teatrul-comic-de-carlo-goldoni–teatrul-azi–11-12-1992
- Marina Constantinescu, „Repetiția”, Romînia literară, anul 25, nr. 40, 9 decembrie 1992, p. 16.
- Valentin Silvestru, „Trei teatre noi”, Romînia literară, anul 25, nr. 4, 13 februarie 1992, p. 16.
- Cristina Dumitrescu, „Reluarea vechilor succese: «Arsenic şi dantelă veche» de Joseph Kesselring, Teatrul Bulandra”, Teatrul azi, nr. 1-2, 1992, pp. 23-24, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50555-reluarea-vechilor-succese-arsenic-si-dantela-veche-de-joseph-kesselring-teatrul-bulandra–teatrul-azi–1-2-1992
- Mircea Em. Morariu, „Tentative regizorale”, Steaua, anul 40, nr. 6, 1 iunie 1989, p. 60.
- Dinu Kivu, „Cîinele grădinarului”, Contemporanul, nr. 43, 21 octombrie 1988, p. 13.
- Mihai Tatulici, „Teatrul în săli de sport, parcuri şi grădini de vară”, Teatrul, anul 32, nr. 9, septembrie 1988, pp. 21-22, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50115-teatrul-in-sali-de-sport-parcuri-si-gradini-de-vara–teatrul–9-1988
- Grid Modorcea, „Elogiul teatralității”, Flacăra, anul 37, nr. 9, 4 martie 1988, p. 14.
- Carmen Mihalache Popa, „Uriașii munților de Luigi Pirandello”, Ateneu, anul 25, nr. 3, 1 martie 1988, p. 12.
- Dinu Kivu, „Uriașii munților”, Contemporanul, nr. 7, 12 februarie 1988, pp. 11-13.
- Victor Parhon, „Cronica dramatică: Un eseu pirandellian în cheie shakespeareană («Uriaşii munţilor» de Luigi Pirandello – Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 33, nr. 2, februarie 1988, pp. 69-71, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49885-cronica-dramatica-un-eseu-pirandellian-in-cheie-shakespeareana-uriasii-muntilor-de-luigi-pirandello-teatrul-bulandra–teatrul–2-1988
- Margareta Bărbuță, „O dezbatere despre forța de comunicare a artei”, Informația Bucureștiului, anul 35, nr. 10655, 30 ianuarie 1988, p. 5.
- Valentin Silvestru, „Uriașii munților”, Romînia literară, anul 21, nr. 5, 28 ianuarie 1988, p. 16.
- Miruna Ionescu, „A fi personaj, a fi actor”, Scînteia Tineretului, anul 44, nr. 12014, 19 ianuarie 1988, p. 2.
- Doina Modola „«Ce minunată lucrare e omul… această chintesență a țărînii»”, Steaua, anul 38, 11, 1 noiembrie 1987, pp. 52- 53.
- Valentin Tașcu, „Un Hamlet pentru azi”, Steaua, anul 38, nr. 6, 1 iunie 1987, p. 1.
- Ileana Berlogea, „Hamlet la Teatrul Bulandra”, Familia, anul 122, nr. 2, 1 februarie 1986, p. 12.
- Constantin Radu-Maria, „Cronica dramatică: «Hamlet» (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 31, nr. 2, februarie 1986, pp. 29-33, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49069-cronica-dramatica-hamlet-teatrul-bulandra–teatrul–2-1986
- Dumitru Chirilă, „Hamlet la Teatrul Bulandra”, Familia, anul 122, nr. 2, 1 februarie 1986, pp. 12-13.
- Laurențiu Ulici, „«Hamlet» pentru fiecare”, Contemporanul, nr. 51, 20 decembrie 1985, p. 11.
- Valentin Silvestru, „Personalitate și concepte”, Romînia literară, anul 16, nr. 27, 7 iulie 1983, p. 16.
- Cristina Dumitresu, „O reușită”, Teatrul, anul 28, nr. 1, 1 ianuarie 1983, p. 87.
- Stelian Vasilescu, „Intrigă și iubire”, Familia, anul 118, nr. 11, 1 noiembrie 1982, pp. 12-13.
- Radu Popescu, „«Judecată în noapte» de Antonio Buero Vallejo”, Romînia liberă, anul 39, nr. 11311, 3 noiembrie 1981, p. 2.
- Aurel Bădescu, „«Judecată în noapte»”, Contemporanul, nr. 13, 27 martie 1981, p. 9.
- Valentin Silvestru „Teatrul «Bulandra»: Judecată în noapte de A. B. Valejjo”, Romînia literară, anul 14, nr. 12, 19 martie, 1981, p. 16.
- Mira Iosif, „Cronica dramatică: «Judecată în noapte» de Antonio Buero Vallejo (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 26, nr. 3, martie 1981, pp. 51-52, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46739-cronica-dramatica-judecata-in-noapte-de-antonio-buero-vallejo-teatrul-bulandra–teatrul–3-1981
- Ovidiu Constantinescu, (s.a.), „Un tînăr neînțeles”, Viața Romînească, anul 34, nr. 11, ianuarie 1981, pp. 95-97.
- (s.a.), „Fototeca «Teatrul» prezintă o galerie de mari actori români: Ileana Predescu”, Teatrul, nr. 11, 1981, pp. 48-51, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46611-fototeca-teatrul-prezinta-o-galerie-de-mari-actori-romani-ileana-predescu–teatrul–11-1981
- Ileana Dănălache, „Tentația autenticității”, Scînteia Tineretului, anul 36, nr. 9796, 21 noiembrie 1980, p. 2.
- Natalia Stancu, „«Anchetă asupra unui tînăr care n-a făcut nimic» de Adrian Dohotaru”, Scînteia, anul 49, nr. 11854, 1 octombrie 1980, p. 4.
- Valentin Silvestru, „«Anchetă asupra unui tânăr care n-a făcut nimic» de Adrian Dohotaru (Teatrul «Bulandra»)”, Romînia Literară, anul 13, nr. 39, 25 septembrie 1980, p. 16.
- Cristina Dumitrescu, „Anchetatorul în anchetă”, Flacăra, anul 29, nr. 28, 10 iulie 1980, p. 16.
- Nelu Ionescu, „Între ridicol și tandrețe”, Flacăra, anul 28, nr. 6, 8 februarie 1979, p. 16.
- Ileana Berlogea, „«Menajeria de sticlă»”, Romînia literară, anul 12, nr.4, 25 ianuarie 1979, p. 16.
- Simion Alterescu și Popescu Ana-Maria, „George Vraca, Ion Finteşteanu, Jules Cazaban, Eliza Petrăchescu, Nicolae Tomazoglu; Leopoldina Bălănuţă, Gina Patrichi, Ileana Predescu, Mircea Albulescu, George Constantin, Victor Rebengiuc”, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art: RRHA, 1979, pp. 83-106, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=129470-george-vraca-ion-fintesteanu-jules-cazaban-eliza-petrachescu-nicolae-tomazoglu-leopoldina-balanuta-gina-patrichi-ileana-predescu-mircea-albulescu-george-constantin-victor-rebengiuc–revue-roumaine-d-histoire-de-l-art-rrha-editura-academiei-romane–xvi-1979
- Ion Mihăileanu, „Ileana Predescu”, Steaua, anul 29, nr. 9, 1 septembrie 1978, p. 57.
- Maria Marin, „Viitorul rol: Ileana Predescu”, Teatrul, nr. 12, 1978, pp. 44-45, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=45050-viitorul-rol-ileana-predescu–teatrul–12-1978
- Constantin Radu-Maria „Turnul de fildeș de Camil Petrescu dramatizare de Manase Radnev”, Teatrul, anul 23, nr. 9, 1 septembrie 1978, p. 62.
- Ovidiu Constantinescu, „Metafora istorică sau istoria văzută de Marin Sorescu”, Viața Romînească, anul 30, nr. 10, octombrie 1977, pp. 77-78.
- Marin Sorescu, „Grafic de temperatură («Răceala» la Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 22, nr. 7, iulie 1977, pp. 20-22, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44769-grafic-de-temperatura-raceala-la-teatrul-bulandra–teatrul–7-1977
- Ovidiu Constantinescu, „Expresionism pe muchie de cuțit”, Viața Românească, anul 30, nr. 5, mai 1977, pp. 60-61.
- Aurel Bădescu, „În apărarea ființei patriei”, Contemporanul, nr. 16, 22 aprilie 1977, p. 9.
- Valentin Silvestru, „«Răceala» de Marin Sorescu – Teatrul «Bulandra»”, Romînia literară, anul 10, nr. 13, 31 martie 1977, p. 16.
- Nelu Ionescu, „Strindberg, încă nu-mi lua sentimentele!”, Flacăra, anul 26, nr. 12, 24 martie 1977, p. 16.
- Virgil Munteanu, „Cronica dramatică: «Răceala» de Marin Sorescu (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 22, nr. 3, martie 1977, pp. 40-42, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44615-cronica-dramatica-raceala-de-marin-sorescu-teatrul-bulandra–teatrul–3-1977
- Ovidiu Constantinescu, „Expresionism pe muchie de cuțit: Pelicanul.”, Viața romînească, anul 30, nr. 5, ianuarie 1977, pp. 60-61.
- Ilie Rusu, „Cronica dramatică: «Pelicanul» de A. Strindberg (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 22, nr. 1, ianuarie 1977, pp. 57-59, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44416-cronica-dramatica-pelicanul-de-a-strindberg-teatrul-bulandra–teatrul–1-1977
- George Timcu, „«Ferma» de David Storey”, Steaua, anul 27, nr. 1, ianuarie 1976, pp. 57-58.
- Virgil Munteanu, „Cronica dramatică: «Ferma» de David Storey (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 20, nr. 12, decembrie 1975, pp. 35-37, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43481-cronica-dramatica-ferma-de-david-storey-teatrul-bulandra–teatrul–12-1975
- George Timcu, „Ileana Predescu”, Steaua, anul 26, nr. 1, 1 ianuarie 1975, pp. 53-54.
- George Timcu, „Teatrul Bulandra Tranzit de Leonid Zorin”, Steaua, anul 26, nr. 1, 1 ianuarie 1975, p. 53.
- Natalia Stancu-Atanasiu, „Două spectacole izbutite. Pe cînd următoarele?”, Scînteia, anul 43, nr. 10059, 22 decembrie 1974, p. 4.
- Bogdan Ulmu, „«Tranzit»”, Romînia literară, anul 7, nr. 49, 5 decembrie 1974, p. 16.
- Mira Iosif, „Cronica dramatică: «Tranzit» de Leonid Zorin (Teatrul «Bulandra»)”, Teatrul, anul 19, nr. 12, decembrie 1974, pp. 33-35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42994-cronica-dramatica-tranzit-de-leonid-zorin-teatrul-bulandra–teatrul–12-1974
- P., „Actorii noştri: Ileana Predescu”, Teatrul, anul 19, nr. 8, 1 august, 1974, p. 63, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43281-actorii-nostri-ileana-predescu–teatrul–8-1974
- Radu Popescu, «Lozul cel mic» de Hector Quintero”, Romînia liberă, anul 32, nr. 9182, 3 mai 1974, p. 2.
- P., „Lozul cel mic de Hector Quintero”, Teatrul, anul 19, nr. 5, 1 mai 1974, pp. 75- 77.
- Traian Șelmaru, „«Lozul cel mic» de Hector Quintero”, Informația Bucureștiului, anul 21, nr. 6421, 26 aprilie 1974, p. 2.
- Dan Jitianu, „«Macbeth» de W. Shakespeare pe scena Teatrului Bulandra, regia și decorul: Liviu Ciulei”, Arhitectura, anul 22, nr. 1, 1974, p. 45.
- George Timcu, „«Puterea și adevărul» de Titus Popovici”, Steaua, anul 24, nr. 16, 16 august 1973, p. 36.
- Dinu Săraru, „«Puterea și adevărul»” de Titus Popovici”, Scînteia, anul 42, nr. 9588, 2 august 1973, p. 4.
- Valentin Silvestru, „Actorii și ideile lor”, Romînia literară, anul 6, nr. 30, 26 iulie 1973, p. 21.
- Rodica Constantin, „Cronica spectatorului”, Flacăra, anul 22, nr. 26, 23 iunie 1973, p. 23.
- Andrei Strihan, „ Un eveniment teatral «Puterea şi adevărul»”, Contemporanul, anul 27, nr. 26, 22 iunie 1973, p. 4.
- Valentin Silvestru, „«Puterea și adevărul» de Titus Popovici”, Romînia literară, anul 6, nr. 25, 21 iunie 1973, p. 20.
- Victoria Tănăsescu, „«A 12-a noapte» de la William Shakespeare la Teatrul «Bulandra»”, Scînteia Tineretului, anul 29, nr. 7476, 2 iunie 1973, p. 4.
- Florin Tornea, „Condiţia spectacolului politic – «Puterea şi adevărul» de Titus Popovici la Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»”, Teatrul, anul 18, nr. 6, iunie 1973, pp. 10-14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42735-conditia-spectacolului-politic-puterea-si-adevarul-de-titus-popovici-la-teatrul-lucia-sturdza-bulandra–teatrul–6-1973
- Radu Popescu, «A 12-a noapte» de W. Shakespeare”, Romînia liberă, anul 31, nr. 8883, 16 mai 1973, p. 2.
- Valentin Silvestru, „«A 12-a noapte de Shakespeare»”, Romînia literară, anul 6, nr. 19, 10 mai 1973, p. 20.
- Mira Iosif, „A 12-a noapte de Shakespeare”, Teatrul, anul 18, nr. 5, 1 mai 1973, pp. 49-50.
- Ion Ieremia, „Leonce și Lena”, Familia, anul 106, nr. 8, 1 august 1970, p. 16.
- Aurel Dragoș Munteanu, „Cronica dramatică: «Leonce şi Lena» de Georg Büchner (Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»)”, Teatrul, anul 15, nr. 5, mai 1970, pp. 56-58, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41462-cronica-dramatica-leonce-si-lena-de-georg-buchner-teatrul-lucia-sturdza-bulandra–teatrul–5-1970
- Sanda Faur, „«Leonce și Lena» – concentrat de gândire creatoare”, Flacăra, anul 19, nr. 17, 25 aprilie 1970.
- George Banu, „Emoționantă reîntoarcere la simplitate «Leonce și Lena» la Teatrul Bulandra”, Romînia literară, anul 3, nr. 16, 15 aprilie 1970, p. 25.
- Andrei Strihan, „Tristețea comediei lucide”, Contemporanul, anul 24, nr. 15, 10 aprilie 1970, p. 4.
- Victor Bibicioiu, „«Transplantarea inimii necunoscute» de Al. Mirodan”, Munca, anul 25, nr. 6866, 9 decembrie 1969, p. 2.
- Dinu Săraru, „«Transplantarea inimii necunoscute»”, Scînteia, anul 38, nr. 8267, 4 decembrie 1969, p. 4.
- George Banu, „Momente de relaxare”, Romînia literară, anul 2, nr. 49, 4 decembrie 1969, p. 25.
- Florica Ichim, „«Transplantarea inimii necunoscute» de Al. Mirodan”, Romînia liberă, anul 27, nr. 7812, 30 noiembrie 1969, p. 2.
- Carandino, „Cronica teatrelor bucureștene”, Steaua, anul 20, nr. 4, 1 aprilie 1969, p. 88-93.
- Florica Ichim, „«Photo-finish»”, Contemporanul, anul 23, nr. 7, 14 februarie 1969, pp. 4-5.
- George Banu, „Asceză și superficialitate”, Romînia literară, anul 2, nr. 5, 30 ianuarie 1969, p. 25.
- Felicia Antip, „O certitudine”, Flacăra, anul 18, nr. 47, 15 noiembrie 1969, p. 11.
- Florica Ichim, „«Photo-finish»”, Romînia liberă, anul 27, nr. 7548, 26 ianuarie 1969, p. 3.
- Adriana Rotaru, „«Photo-finish»” de Peter Ustinov”, Informația Bucureștiului, anul 16, nr. 4799, 21 ianuarie 1969, p. 3.
- Liliana Moldovan, „«Photo-finish» de Peter Ustinov”, Scînteia tineretului, anul 25, nr. 6114, 16 ianuarie 1969, p. 4.
- Florica Ichim, „«Dansul morții»”, Munca, anul 24, nr. 6548, 1 decembrie 1968, p. 2.
- Monica Savulescu, „«Dansul Morții» de A. Strindberg”, Romînia liberă, anul 26, nr. 7465, 20 octombrie 1968, p. 3.
- Radnev, „«Fiul vrăjii» își așteaptă înscenarea”, Contemporanul, anul 22, nr. 20, 17 mai 1968, p. 4.
- Ion Cazaban, „Urmărind premierele: «Miracolul» de Maxwell Anderson – Teatrul «C.I.Nottara»”, Teatrul, anul 13, nr. 5, mai 1968, pp. 70-71, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40666-urmarind-premierele-miracolul-de-maxwell-anderson-teatrul-c-i-nottara–teatrul–5-1968
- Carandino, „«Miracolul» de Maxwell Anderson”, Gazeta literară, anul 15, nr. 16, 18 aprilie 1968, p. 7.
- Radnev, „«Macbeth» de William Sheakespeare”, Informația Bucureștiului, anul 15, nr. 4559, 12 aprilie 1968, p. 2.
- Radu Popescu, „«Miracolul» de Maxwell Anderson”, Romînia Liberă, anul 26, nr. 7302, 11 aprilie 1968, p. 2.
- Sanda Faur, „De două ori Shakespeare la Teatrul «Bulandra»”, Flacăra, anul 17, nr. 10, 2 martie 1968, pp. 16-17.
- Radnev, „«Miracolul» de Maxwell Anderson”, Informația Bucureștiului, anul 15, nr. 4523, 1 martie 1968, p. 2.
- Ion Vlad, „Reîntîlnire cu Liviu Ciulei în Moartea lui Danton; Un spectacol mult discutat: Livada cu vișini în viziunea lui Lucian Pintilie”, Steaua, anul 19, nr. 3, 1 martie 1968, pp. 85-87.
- Constantinescu, „De ce este un eșec spectacolul cu piesa «Privește înapoi cu mînie»”, Scînteia Tineretului, anul 23, nr. 5740, 4 noiembrie 1967, p. 3.
- Andrei Băleanu, „«Privește înapoi cu mînie»”, Scînteia, anul 36, nr.7503, 25 octombrie 1967, p. 4.
- Mirela Nedelcu, „«Privește înapoi cu mînie»”, Contemporanul, anul 21, nr. 41, 13 octombrie 1967, p. 4.
- Carandino, „«Privește înapoi cu mînie»”, Gazeta literară, anul 14, nr. 40, 5 octombrie 1967, p. 6.
- Ileana Popovici, „Planul doi în spectacol”, Contemporanul, anul 21, nr. 5, 3 februarie 1967, p. 4.
- Traian Șelmaru, „«Moartea lui Danton» – O treaptă spre monumental”, Teatrul, anul 12, nr. 1, ianuarie 1967, pp. 6-14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40282-moartea-lui-danton-o-treapta-spre-monumental–teatrul–1-1967
- Andrei Băleanu, „«Privește înapoi cu mânie»”, Scînteia, anul 36, nr. 7503, 25 octombrie 1967, p. 4.
- Valentin Silvestru, „Danton – între literatură, istorie și scenă”, Contemporanul, anul 20, nr. 43, 28 octombrie 1966, p. 4.
- Șerban Cioculescu, „«Moartea lui Danton»”, Contemporanul, anul 20, nr. 41, 14 octombrie 1966, p. 4.
- George Banu, „E de ajuns un spectacol corect?”, Scînteia tineretului, anul 23, nr. 5714, 5 octombrie 1967, p. 2.
- Carandino, „«Privește înapoi cu mînie»”, Romînia literară, anul 14, nr. 40, 5 octombrie 1967, p. 6.
- Emil Riman, „«Privește înapoi cu mânie» – John Osborne”, Informația Bucureștiului, anul 15, nr. 4395, 2 octombrie 1967, p. 2.
- (a.s.), „«Scaunele» de Eugen Ionescu”, Flacăra Iaşului, anul 23, nr. 6461, 21 iunie 1967, p. 2.
- Traian Șelmaru, „«Moartea lui Danton»” – O treaptă spre monumental”, Teatrul, anul 12, nr. 1, pp. 1 ianuarie 1967, 6- 14.
- Gheorghe Miletineanu, „«Moartea lui Danton» de Georg Büchner în viziunea lui Liviu Ciulei”, Teatrul, anul 11, nr. 10, octombrie 1966, pp. 78-84, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40109-moartea-lui-danton-de-georg-buchner-in-viziunea-lui-liviu-ciulei–teatrul–10-1966
- Ivan Helmer, „«Moartea lui Danton»”, Amfiteatru, anul 1, nr. 10, octombrie 1966, p. 158.
- Ileana Popovici, „Etern și modern în tragedia antică”, Teatrul, anul 11, nr. 5, 1 mai 1966, pp. 72-73.
- Andrei Băleanu, „«Secretul» Ilenei Predescu”, Teatrul, anul 11, nr. 3, 1 martie 1966, pp. 90-91.
- Andrei Băleanu, „«Scaunele» și «Regele moare»”, Scînteia, anul 35, nr. 6857, 11 ianuarie 1966, p. 2.
- Radu Popescu, „«Scaunele» de Eugen Ionescu”, Romînia liberă, anul 23, nr. 6571, 1 decembrie 1965, p. 2.
- Elvin, „Două personaje în căutarea unei vieţi perdute («Scaunele» de Eugen Ionescu la Teatrul «C.I. Nottara»)”, Teatrul, anul 10, nr. 12, decembrie 1965, pp. 71-75, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39882-doua-personaje-in-cautarea-unei-vieti-perdute-scaunele-de-eugen-ionescu-la-teatrul-c-i-nottara–teatrul–cembrie-12-an-x-1965
- Mihai Ungheanu, „Un spectacol care demitizează absurdul”, Scînteia Tineretului, anul 21, nr. 5142, 27 noiembrie 1965, p. 5.
- Radnev, „Fantoșe solitare”, Informația Bucureștiului, anul 13, nr. 3826, 26 noiembrie 1965, p. 2.
- Andrei Băleanu, „Ileana Predescu: dialectica personajului”, Flacăra, anul 14, nr. 30, 24 iulie 1965, p. 16.
- Mira Iosif, „De ce Schiller? De ce «Intrigă şi iubire»?”, Teatrul, anul 10, nr. 6, iunie 1965, pp. 48-53.
- Paraschivescu, „«Intrigă și iubire»”, Contemporanul, anul 19, nr. 22, 28 mai 1965, pp. 4-5.
- Margareta Bărbuță, „«3.3.3.» la Teatrul «C.I. Nottara»”, Scînteia, anul 34, nr. 6618, 14 mai 1965, p. 2.
- Costea „În obiectiv: 333”, Scânteia tineretului, anul 21, nr. 4970, 9 mai 1965, p. 4.
- Mircea Alexandrescu, „«3-3-3»+1 sau valoarea experimentului teatral”, Flacăra, anul 14, nr. 15, 10 aprilie 1965, pp. 9-11.
- Sanda Faur, „«3-3-3»+1 sau valoarea experimentului teatral”, Flacăra, anul 14, nr. 15, 10 aprilie 1965, pp. 9-11.
- Ovidiu Constantinescu, „333 Studiul experimental al Teatrului «C.I. Nottara»”, Gazeta literară, anul 12, nr. 11, 11 martie 1965, p. 6.
- Mircea Alexandrescu, „Experimentul 3.3.3. – Pirandello, Mortimer, Schisgal («Un caz din oficiu» de John Mortimer, «Omul cu floarea» de Luigi Pirandello, «Tigrul» de Murray Schisgal – Premiere la Teatrul «C.I. Nottara»))”, Teatrul, anul 10, nr. 3, martie 1965, pp. 34-38, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39906-experimentul-3-3-3-pirandello-mortimer-schisgal-un-caz-din-oficiu-de-john-mortimer-omul-cu-floarea-de-luigi-pirandello-tigrul-de-murray-schisgal-premiere-la-teatrul-c-i-nottara–teatrul–rtie-3-an-x-1965
- Mira Iosif, „De ce Schiller? De ce «Intrigă și iubire»?”, Teatrul, anul 10, nr. 6, 6 ianuarie 1965, pp. 48-53.
- Victor Bîrlădeanu, „Două distribuții în«Orestia»”, Scînteia, anul 33, nr. 6273, 31 mai 1964, p. 2.
- Mîndra, „Orestia și cîțiva actori tineri”, Gazeta literară, anul 11, nr. 20, 14 mai 1964, p. 6.
- Florian Potra, „Două spectacole de tragedie ateniană”, Teatrul, anul 9, nr. 5, mai 1964, pp. 91-97, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39728-doua-spectacole-de-tragedie-ateniana–teatrul–i-5-an-ix-1964
- Sanda Faur, „«Orestia»”, Flacăra, anul 13, nr. 11, 14 martie 1964, pp. 18-19.
- Andrițoiu, „«Orestia» de Eschil”, Romînia literară, anul 11, nr. 11, 12 martie 1964, p. 6.
- Margareta Bărbuță, „Tragedia antică în lumina contemporană”, Contemporanul, anul 18, nr. 10, 6 martie 1964, p. 4.
- Dinu Săraru, „«Noaptea e un sfetnic bun» de Al. Mirodan pe scena Teatrului «Lucia Sturdza Bulandra»”, Scînteia Tineretului, anul 20, nr. 4588, 16 februarie 1964, p. 3.
- Andrei Băleanu, „«Noaptea e un sfetnic bun»”, Scînteia, anul 33, nr. 6166, 13 februarie 1964, p. 2.
- Ion Cazaban, „«Noaptea e un sfetnic bun»”, Contemporanul, anul 18, nr. 6, 7 februarie 1964, p. 4.
- Mariana Pîrvulescu, „«Noaptea e un sfetnic bun» de Al. Mirodan”, Romînia Liberă, anul 22, nr. 6002, 2 februarie 1964, p. 2.
- Traian Șelmaru, „Ceva despre măiestrie, tehnică şi stil (pe marginea spectacolului «Noaptea e un sfetnic bun» de Al. Mirodan, Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»)”, Teatrul, anul 9, nr. 2, februarie 1964, pp. 57-61, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39665-ceva-despre-maiestrie-tehnica-si-stil-pe-marginea-spectacolului-noaptea-e-un-sfetnic-bun-de-al-mirodan-teatrul-lucia-sturdza-bulandra–teatrul–bruarie-2-an-ix-1964
- Dumitru Solomon, „«Noaptea e un sfetnic bun» de Al. Mirodan la Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»”, Gazeta literară, anul 11, nr. 5, 30 ianuarie 1964, p. 6.
- Mariana Pîrvulescu, „Din istoria pregatirii unui spectacol”, Romînia liberă, ianuarie 1964, anul 22, nr. 5995, 25 ianuarie 1964, p. 2.
- Valeria Ducea, „Cronica la «Portretul» de Al. Voitin (Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra») şi la «Grădina cu trandafiri» de Andi Andrieş (Teatrul Regional Bucureşti)”, Teatrul, anul 8, nr. 11, noiembrie 1963, pp. 82-86, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39407-cronica-la-portretul-de-al-voitin-teatrul-lucia-sturdza-bulandra-si-la-gradina-cu-trandafiri-de-andi-andries-teatrul-regional-bucuresti–teatrul–iembrie-11-an-viii-1963
- Călin Căliman, „«Portretul» – un experiment inedit”, Contemporanul, anul 17, nr. 41, 11 octombrie 1963, p. 4.
- Ana Maria Narti, „Cronica la «Cezar şi Cleopatra» de George Bernard Shaw (Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»)”, Teatrul, anul 8, nr. 5, mai 1963, pp. 80-85, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39526-cronica-la-cezar-si-cleopatra-de-george-bernard-shaw-teatrul-lucia-sturdza-bulandra–teatrul–i-5-an-viii-1963
- Mircea Alexandrescu, „«Cezar şi Cleopatra»”, Contemporanul, anul 17, nr. 19, 10 mai 1963, p. 4.
- Andrei Băleanu, „«Cezar şi Cleopatra»”, Scînteia, anul 32, nr. 5863, 15 aprilie 1963, p. 2.
- Dumitru Solomon, „«Cezar şi Cleopatra»”, Gazeta literară, anul 10, nr. 15, 11 aprilie 1963, p. 7.
- Andrei Băleanu „G. B. Shaw: Cezar și Cleopatra la Teatrul «Lucia Sturza Bulandra»”, Scînteia, anul 32, nr. 5863, 15 aprilie 1963, p. 2.
- Radnev, „«Cezar și Cleopatra» de G. B. Schaw”, Informația Bucureștiului, anul 10, nr.3012, 11 aprilie 1963, p. 2.
- Dumitru Solomon, „«Cezar și Cleopartra»”, Romînia literară, anul 10, nr. 15, 11 aprilie 1963, p. 7.
- Mihnea Gheorghiu, „«Cum vă place»”, Contemporanul, anul 16, nr. 1, 5 ianuarie 1962, p. 4.
- (s.a.), „Valorificarea contemporană a dramaturgiei clasice în jurul spectacolului «Cum vă place»”, Teatrul, anul 7, nr. 3, martie 1962, pp. 63-82, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39268-valorificarea-contemporana-a-dramaturgiei-clasice-discutie-pe-marginea-spectacolului-cum-va-place-de-w-shakespeare-participanti-andrei-baleanu-liviu-ciulei-b-elvin-d-esrig-mihnea-gheorghiu-florian-nicolau-lucian-pintilie-traian-selmaru–teatrul–rtie-3-an-vii-1962
- (s.a.), „Valorificarea contemporană a dramaturgiei clasice în jurul spectacolului «Cum vă place»”, Teatrul, anul 7, nr. 2, februarie 1962, pp. 3-16, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39245-valorificarea-contemporana-a-dramaturgiei-clasice-discutie-pe-marginea-spectacolului-cum-va-place-de-w-shakespeare-au-luat-cuvintul-andrei-baleanu-liviu-ciulei-b-elvin-d-esrig-mihnea-gheorghiu-florian-nicolau-lucian-pintilie-valentin-silve–teatrul–bruarie-2-an-vii-1962
- Mircea Alexandrescu, „Regie în slujba textului sau demonstrație de regie?”, Teatrul, anul 6, nr. 8, august 1961, pp. 74-78, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39159-regie-in-slujba-textului-sau-demonstratie-de-regie-cum-va-place-de-shakespeare-pe-scena-teatrului-municipal–teatrul–gust-8-an-vi-1961
- Mihnea Gheorghiu, „«Passacaglia»”, Contemporanul, anul 14, nr. 52, 23 decembrie 1960, p. 4.
- Călin Căliman, „«Întoarcerea»”, Contemporanul, anul 14, nr. 52, 23 decembrie 1960, p. 4.
- Popovici, „O piesă închinată conștiinței comuniste”, Scînteia Tineretului, anul 15, nr. 3605, 17 decembrie 1960, p. 3.
- Mîndra, „«Întoarcerea» de Mihai Beniuc”, Romînia literară, anul 7, nr. 50, 8 decembrie 1960, p. 7.
- Viorica Filipoiu, „La rampă”, Flacăra, anul 9, nr. 15, 16 aprilie 1960, p. 18.
- Marius Robescu, „«Ferma»”, Romînia literară, anul 8, nr. 50, 11 decembrie 1975, p. 16.
- Liana Maxy, „Opt ani de existență. Teatrul Municipal: Pădurea de A. N. Ostrovski”, Teatrul, anul 4, nr. 10, 1 octombrie 1959, pp. 80-81.
- Mircea Alexandrescu, „«Hamlet» pe scena Teatrului Municipal”, Informația Bucureștiului, anul 7, nr. 1843, 13 iulie 1959, p. 2
- George Hanganu, „Un spectacol de înaltă valoare”, Drum nou, anul 15, nr. 4210, 3 iulie 1958, p. 2.
- Mîndra, „«Cinstea noastră cea de toate zilele» de Al. I. Ștefănescu (Teatrul Municipal)”, Romînia literară, anul 5, nr. 13, 27 martie 1958, p. 7.
- Radu Popescu, „«Profesiunea doamnei Warren» de G. B. Shaw”, Romînia liberă, anul 16, nr. 4169, 6 martie 1958, p. 2.
- Margareta Bărbuță, „Actualitate și teatru”, Teatrul, anul 3, nr. 3, martie 1958, p. 13-21, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=38183-actualitate-si-teatru–teatrul–rtie-3-an-iii-1958
- Radu Popescu, „Cinstea noastră cea de toate zilele de Al. I. Ștefănescu”, Romînia liberă, anul 16, nr. 4140, 31 ianuarie 1958, p. 2.
- Crin Teodorescu, „Însemnări la trei spectacole cu temă eroică”, Teatrul, anul 3, nr. 1, ianuarie 1958, pp. 45-51, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=38022-insemnari-la-trei-spectacole-cu-tema-eroica–teatrul–nuarie-1-an-iii-1958
- Mihail Lupu, „Încercări regizorale interesante”, Scînteia Tineretului, anul 12, nr. 2663, 30 noiembrie 1957, p. 2.
- Dina Cocea, „Concepția regizorală în «Uraganul»”, Contemporanul, anul 11, nr. 47, 22 noiembrie 1957, p. 4.
- Mihail Ghimpu, „«Uraganul»”, Steagul roșu, anul 4, nr. 1119, 10 noiembrie 1957, p. 2.
- Sanda Faur, „Consacrare”, Flacăra, anul 6, nr. 9, 1 mai 1957, p. 12.
- Maria Vlad, „Portretul ueni învățătoare de la început de secol”, Teatrul, anul 2, nr. 5, mai 1957, pp. 78-79, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=37852-portretul-unei-invatatoare-de-la-inceput-de-secol–teatrul–i-5-an-ii-1957
- Radnev, „Recrudescențe”, Teatrul, anul 2, nr. 5, 1 mai 1957, pp. 92-93.
- Ada Simionescu, „Succesul unei tinere actrițe”, Scînteia tineretului, anul 12, nr. 2475, 20 aprilie 1957, p. 2.
- Radnev, „Din jurnalul unui cronicar”, Contemporanul, anul 11, nr. 16, 19 aprilie 1957, p. 4.
- Mihail Lupu, „«Învățătoarea» de Bródy Sándor”, Scînteia, anul 26, nr. 3881, 14 aprilie 1957, p. 3.
- Ghimpu, „«Doamna Calafova» de Vojtek Tach”, Steagul roşu, anul 2, nr. 379, 18 iunie 1955, p. 2.
- Margareta Bărbuță, „La reprezentarea piesei «Doamna Calafova»”, Gazeta literară, anul 2, nr. 24, 16 iunie 1955 p. 4.
Cronici filme:
- Radu Georgescu, „«Cel mai iubit dintre pământeni»”, Femeia, anul 46, nr. 6, 1 iunie 1993, p. 8.
- Eugenia Vodă, „«Cei care plătesc cu viața»”, Romînia literară, anul 22, nr. 44, 2 noiembrie 1989, p. 17.
- Horia Pătrașcu, „«Cei care plătesc cu viața»”, Flacăra, anul 38, nr. 42, 20 octombrie 1989, p. 14.
- Magda Mihăilescu, „Ecranizarea sau virtuțile re-creerii”, Cinema, anul 27-28, nr. 10, 1 octombrie 1989, p. 15.
- Horia Pătrașcu, „Flori de gheață”, Flacăra, anul 38, nr. 30, 28 iulie 1989, p. 14.
- Ileana Perneș-Dănălache, „Există joi…sau despre gravitate în iubire”, Cinema, anul 26, nr. 10, 1 octombrie 1988, p. 16.
- Zeno Fodor, „Anotimpul iubirii”, Steaua roşie, anul 38, nr. 285, 2 decembrie 1987, p. 2.
- Cristina Corciovescu, „Anotimpul aștepării”, Romînia literară, anul 20, nr. 37, 10 septembrie 1987, p. 17.
- Ioana Creangă, „Efort de cristalizare”, Romînia literară, anul 19, nr. 41, 9 octombrie 1986, p. 17.
- Horia Pătrașcu, „Surorile”, Romînia literară, anul 17, nr. 33, 16 august 1984, p. 17.
- Eva Sîrbu, „Surorile”, Cinema, anul 22, nr. 8, 1 august 1984, p. 7-8.
- Sanda Faur, „Consacrare”, Flacăra, anul 6, nr. 9, 1 mai 1957, p. 12.
- Maria Vlad, „Portretul unei învățătoare de la început de secol”, Teatrul, anul 2, nr. 5, 1 mai 1957, pp. 78-79.
- Liana Maxy, „Opt ani de existență. Teatrul Municipal: Pădurea de A. N. Ostrovski”, Teatrul, anul 4, nr. 10, 1 octombrie 1959, pp. 80-81.
- M. Radnev, „«Cezar și Cleopatra» de G. B. Schaw”, Informația Bucureștiului, anul 10, nr.3012, 11 aprilie 1963, p. 2.
- Elvin, „Două personaje în căutarea unei vieți pierdute”, Teatrul, anul 10, nr. 12, 1 decembrie 1965, pp. 71-75.
- Mircea Alexandrescu, „Experimentul 3.3. 3. – Pirandello, Mortimer, Schisgal”, Teatrul, anul 10, nr. 3, 1 martie 1965, pp. 34-38.
- Andrei Băleanu, „Ileana Predescu: dialectica personajului”, Flacăra, anul 14, nr. 30, 24 iulie 1965, p. 16.
- Andrei Băleanu, „«Secretul» Ilenei Predescu”, Teatrul, anul 11, nr. 3, 1 martie 1966, pp. 90-91.
- Gh. Mil., „Moartea lui Danton de Georg Büchner în viziunea lui Liviu Ciulei”, Teatrul, anul 11, nr. 10, 1 octombrie 1966, pp. 78-84.
- George Banu, „E de ajuns un spectacol corect?”, Scînteia tineretului, anul 23, nr. 5714, 5 octombrie 1967, p. 2.
- Ion Cazaban, „«Miracolul» de Maxwell Anderson la Teatrul «C. I. Nottara»”, Teatrul, anul 13, nr. 5, 1 mai 1968, 70-71.
- Florica Ichim, „«Dansul morții»”, Munca, anul 24, nr. 6548, 1 decembrie 1968, p. 2.
- Adriana Rotaru, „«Photo-finish»” de Peter Ustinov”, Informația Bucureștiului, anul 16, nr. 4799, 21 ianuarie 1969, p. 3.
- Virgil Munteanu, „Ferma de David Storey”, Teatrul, anul 20, nr. 12, 1 decembrie 1975, pp. 35-37.
- Dumitru Chirilă, „Hamlet la Teatrul Bulandra”, Familia, anul 122, nr. 2, 1 februarie 1986, pp. 12-13.
- Dumitru Chirilă, „Hamlet la Teatrul Bulandra”, Familia, anul 122, nr. 2, 1 februarie 1986, pp. 12-13.
- Dumitru Chirilă, „Hamlet la Teatrul Bulandra”, Familia, anul 122, nr. 2, 1 februarie 1986, pp. 12-13.
- pagina Wikipedia dedicată actriței Ileana Predescu – https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Predescu
- Profilul actriței Ileana Predescu pe portalul IMDB: https://www.imdb.com/name/nm1540884/
- Profilul actriței Ileana Predescu pe portalul Cinemagia.ro: https://www.cinemagia.ro/actori/ileana-predescu-54062/
- Profilul actriței Ileana Predescu pe portalul Aarc.ro: http://aarc.ro/personalitate/view/ileana-predescu
