Stănescu, Carmen
29 iulie 1925, Bucureşti
12 aprilie 2018, Snagov
actriță de teatru și film
Carmen Stănescu s-a născut pe 29 iulie 1925 la București și s-a stins din viață pe 12 aprilie 2018, la Snagov. A fost o actriță de teatru (inclusiv radiofonic), film și televiziune.
A avut o carieră de peste șaizeci de ani la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” din București, pe scena căruia a interpretat numeroase roluri remarcabile, printre care: Toinette, în Bolnavul închipuit de Molière, regia: Sică Alexandrescu (1962), Tofana în Patima roșie de Mihail Sorbul, regia: Cornel Todea (1965), Prințesa Kosmonopolis în Dulcea pasăre a tinereții de Tennessee Williams, regia: Mihai Berechet (1972), Ea, în Comedie de modă veche de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, regia: Mihai Berechet (1975; unul dintre cele mai longevive spectacole din teatrul românesc, numărând 1100 de reprezentații[1]), Iocasta, în Infernalul mecanism de Jean Cocteau, regia: Mihai Berechet (1979), Alienor de Aquitania, în Leul în iarnă de James Goldman, regia: Petre Bokor (2001) sau Ardele, în Egoistul de Jean Anouilh, regia: Radu Beligan (2004).
De asemenea, a jucat în câteva spectacole de la alte teatre bucureștene – Iubire pentru iubire de William Congreve, în regia lui Emil Mandric, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, în 1970, și Bună seara, domnule Wilde! de Oscar Wilde, în regia lui Alexandru Bocăneț, la Teatrul „Constantin I. Nottara”, în 1971 – și în spectacolul Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia lui Sică Alexandrescu, la Teatrul Dramatic Brașov.
Despre meseria sa și despre destinul actorilor, cât și despre teatru și viața în teatru, actrița spunea:
„Toţi cei care se încumetă să se arunce în acest iad adorabil şi adorat se prefac până la urmă în aburul ce pluteşte pe vecie în acest iubit lăcaş de tortură care e teatrul.”[2]
Pe marele ecran, s-a distins prin roluri precum Felice, în Bădăranii (1960) de Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi, Atenaisa Perjoiu, în Telegrame (1960) de Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi, Împărăteasa Tinereții, în Tinerețe fără bătrînețe (1969) de Elisabeta Bostan și Nicolae Codrescu sau Alexndra Dan, în Premiera (1976) de Mihai Constantinescu.
Despre cinema, actrița afirma:
„Cinematografia este lipsită total de frumuseţea pe care o oferă teatrul spectatorilor lui. Actorul pe scenă este stăpânul lui şi poate demonstra ce a realizat într-un rol după zeci şi zeci de zile de repetiţii. Acolo îşi demonstrează talentul, măiestria, puterea de «a trece rampa«, cum se spune în teatru.”
A avut o mare contribuție şi în teatrul radiofonic, jucând în producții precum Moștenitorii de Branislav Nusic, regia: Paul Stratilat (1965), Lada de Ion Sava, regia: Mihai Pascal, (1967) sau Praf în ochi de Eugène Labiche, regia: Constantin Dinischiotu (1993), dar și în televiziune, apărând adesea în scenete produse și difuzate de Televiziunea Română, Mișu Fotino fiindu-i, adesea, partener.[3]
Carmen Stănescu a urmat Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, clasa profesor Marioara Voiculescu. În timpul studenției, a debutat în rolul Ecaterinei Ivanovna din spectacolul „Frații Karamazov” după F. M. Dostoievski, pe scena Teatrului „Constantin I. Nottara” din București, interpretare în urma căreia ziarele au scris: „S-a născut o stea.” Legat de acest eveniment, actrița mărturisea: „Cu toate elogiile criticilor care mă și considerau o stea, profesoara mea mi-a spus că numai cu o disciplină riguroasă pot duce la capăt o profesie atât de grea.”[4] După absolvire (în 1948), Carmen Stănescu a rămas pe scena Teatrului Național din București, în urma unui concurs, fiind selectată de Tudor Vianu, directorul teatrului. Pe scena Teatrului Național a debutat în 1945, cu rolul Ilenei Consânzeana, în spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, în regia lui Ion Iliescu.
Primul mare succes l-a avut cu rolul Epifania Ognisant din O femeie cu bani sau Milionara de George Bernard Shaw, spectacol montat de Mihai Berechet la Teatrul Național din București, în 1964.
Portretizarea Tofanei din Patima roșie de Mihail Sorbul, în regia lui Cornel Todea, spectacol montat în 1964 la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, este consemnată de Ana Maria Narti astfel: „Precis și sincer, adică modern, în sensul bun al cuvântului, o descrie Carmen Stănescu pe Tofana, urmând o gradație amplă, fără să-și idealizeze eroina (poate numai în scenele de tandrețe cu Rudy [Damian Crâșmaru] jocul ei devine oarecum convențional). Nuanțe gingașe intervin în interpretarea ei. Se poate vorbi, de pildă, despre felul în care plânge interpreta, care nu recurge la plânsul impresonal, de mult știut, al actrițelor, ci reacționează mereu altfel: după plecarea lui Rudy hohotește spasmodic, printre strigăte, cu groaza pătimașă a celei care abia acum înțelege că și-a izgonit pentru totdeauna amantul; după moartea lui, bocește simplu, cu oboseală și durere adevărată.”[5]
Despre interpretarea sa în spectacolul Bună seara, domnule Wilde! de Oscar Wilde, în regia lui Alexandru Bocăneț, la Teatrul „Constantin I. Nottara”, Ileana Popovici scrie: „O lady Bracknell cu frumusețea radioasă și cu energia dinamitardă numită Carmen Stănescu e o inspirație de înaltă clasă, poate cea mai originală dintre toate: spectacolul își asumă astfel caracterul de joc senin.”[6]
Radu Albală scrie, despre interpretarea lui Carmen Stănescu în Infernalul mecanism de Jean Cocteau, montat de Mihai Berechet la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București: „O Jocastă tânără și cochetă ne-a oferit Carmen Stănescu, cu discretă apetență pentru comedie, în primele acte, spre a-și arăta, apoi, adevărata măsură în actul final și în special în ultimele scene, unde fiorul tragic a fost unul real.”[7]
De-a lungul carierei, i-au fost acordate diferite premii și distincții: „Maestră a sportului” (1952), „Artistă emerită” (1964), „Ordinul Meritul Cultural”, clasa a III-a (în 1967, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”), Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de ofițer (în 2000), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2000) și Premiul de excelenţă în teatru (2004, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de activitate în domeniul teatrului, premiu oferit în cadrul festivităţii „Femeile de succes ale anului 2004”). De asemenea, din 2001, Carmen Stănescu a fost aleasă societar de onoare al Teatrului Național București.[8]
În legătură cu titlul de „artistă emerită”, actrița afirma, într-un interviu apărut în „Jurnalul Național”: „Un titlu onorant, dar el răsplatea deopotrivă și dragostea mea pentru teatru și dragostea mea pentru public. Cu publicul ar trebui să împărțim noi, actorii, premiile. Fără afecțiunea lui constantă, fără admirația lui, noi n-am exista.”[9]
În 2003, Carmen Stănescu și-a publicat volumul de memorii Destăinuiri, apărut la Editura Universal Dalsi, din București. Bucuriei produse de munca neîncetată în teatru i se adaugă și o dimensiune inevitabilă de greutate: „E greu să stai în vitrină o viaţă întreagă…”[10] După ce deja alesese să se retragă din teatru, spunând că a intrat în „pauza finală”, din cauză că obosea prea repede, și că niciun rol nu ar fi putut să o determine să se reîntoarcă pe scenă, Carmen Stănescu mărturisea:
„Şi acum ştiu sigur că, dacă ar fi s-o iau de la capăt, tot actorie aş alege. Teatrul pentru mine înseamnă viaţa mea. Asta am făcut în viaţă excelent. Chit că acum nu mai fac… Dar teatrul e în firea mea, în amintirile mele frumoase, în viaţa mea.”[11]
Iulia Kyçyku
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.01.29
Note
[1] „Carmen Stănescu – Istoria unei vieți”, în dialog cu George Dumitrescu, 2003: https://www.youtube.com/watch?v=ePfzOCvU-WQ
[2] „Documentar: Actrița Carmen Stănescu împlinește 90 de ani”, AGERPRES, 2015: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/29/documentar-actrita-carmen-stanescu-implineste-90-de-ani-07-55-36?fbclid=IwAR3mwPcuhD5CsSa8it6fUJZ3erxbIsSJWlQ910Ccc9SZCsdlijW-RW_0lvw
[3] „Programe speciale: In Memoriam Carmen Stănescu”, TVR: http://www.tvr.ro/programe-speciale-in-memoriam-carmen-stanescu_21708.html#view
[4] Mănoiu, Alice, „Galeria vedetelor”, Revista „Formula AS”, Nr. 337, București, 1998: http://arhiva.formula-as.ro/1998/337/galeria-vedetelor-21/galeria-vedetelor-198
[5] Narti, Ana Maria, „Calitatea sentimentului și înțelesul de astăzi al «Patimei roșii «”, Revista „Teatru”, Nr. 2 / 1966, București, 1966
[6] Popovici, Ileana, Bună seara, domnule Wilde!, în Revista „Teatru”, Nr. 12 / 1971, București, 1971
[7] Albală, Radu, „Infernalul mecanism”, Revista „Teatru”, Nr. 1 / 1980, București, 1980
[8] „Documentar: Actrița Carmen Stănescu împlinește 90 de ani”, AGERPRES, 2015: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/29/documentar-actrita-carmen-stanescu-implineste-90-de-ani-07-55-36?fbclid=IwAR3mwPcuhD5CsSa8it6fUJZ3erxbIsSJWlQ910Ccc9SZCsdlijW-RW_0lvw
[9] Andronescu, Monica, „Carmen Stănescu: «Nobleţea şi eleganţa nu mai sunt apreciate«, „Jurnalul Național”, 2001: https://jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/romani-care-mai-au-de-spus-ceva/carmen-stanescu-nobletea-si-eleganta-nu-mai-sunt-apreciate-576074.html
[10] Andronescu, Monica, „Carmen Stănescu: «În goana după rating, se impun valori false«”, Ziarul „Metropolis”, 2019: https://www.ziarulmetropolis.ro/carmen-stanescu-in-goana-dupa-rating-se-impun-valori-false/
[11] Andronescu, Monica, „Carmen Stănescu: «Nobleţea şi eleganţa nu mai sunt apreciate«”, „Jurnalul Național”, 2001: https://jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/romani-care-mai-au-de-spus-ceva/carmen-stanescu-nobletea-si-eleganta-nu-mai-sunt-apreciate-576074.html
2004
- Ardele, Egoistul de Jean Anouilh, regia: Radu Beligan, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 16.11.2004
2001
- Alienor de Aquitania, Leul în iarnă de James Goldman, regia: Petre Bokor, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 08.12.2001
2000
- Anna Antonovna Atueva, Nunta lui Krecinski de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin, regia: Felix Alexa, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 07.05.2000
1998
- Mătușa Augusta, Călătorii cu mătușa mea de Graham Greene, regia: Petre Bokor, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 12.06.1998
1994
- Sonia Ivanovna, Locomotiva de André Roussin, regia: Mihai Manolescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 04.01.1994
1993
- Yvonne de Bray, Părinții teribili de Jean Cocteau, regia: Andreea Vulpe, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 06.03.1993
1991
- Amanda Wingfield, Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, regia: Mihai Manolescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 04.03.1991
1987
- Louise Rafi, Marea de Edward Bond, regia: Horea Popescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 23.10.1987
1985
- Mrs Clandon, Nu se știe niciodată de George Bernard Shaw, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 29.06.1985
1982
- Doamna Clara, Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 03.10.1982
1980
- Simone, Cavoul de familie de Pierre Chesnot, regia: Sanda Manu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 25.06.1980
1979
- Iocasta, Infernalul mecanism de Jean Cocteau, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 28.11.1979
1977
- Leni, Marele soldat de Dan Tărchilă, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 04.05.1977
1975
- Ea, Comedie de modă veche de Aleksei Nokolaevici Arbuzov, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 11.10.1975
1974
- Doamna Roland, Danton de Camil Petrescu, regia: Horea Popescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 30.12.1974
1972
- Prințesa Kosmonopolis, Dulcea pasăre a tinereții de Tennessee Williams, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 07.04.1972
1971
- Lady Bracknell, Bună seara, domnule Wilde! de Oscar Wilde, regia: Alexandru Bocăneț, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 28.11.1971
1970
- Doamna Frail, Iubire pentru iubire de William Congreve, regia: Emil Mandric, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 05.07.1970
1969
- Nina Elefterescu, Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 05.11.1969
- Ea, Cine ești tu? de Paul Everac, regia: Horea Popescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 29.04.1969
1967
- Doamna Maria, Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Dramatic Brașov, 14.12.1967
- Doamna Maria / Reveca, Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 16.09.1967
- Dorina, Tartuffe de Jean-Baptiste Poquelin (Molière), regia: Ion Finteșteanu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 01.04.1967
1965
- Tofana, Patima roșie de Mihail Sorbul, regia: Cornel Todea, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 17.12.1965
1964
- Epifania Ognisanti, O femeie cu bani sau Milionara de George Bernard Shaw, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 29.01.1964
1963
- Doamna Page, Nevestele vesele din Windsor de William Shakespeare, regia: Lucian Giurchescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 15.09.1963
1962
- Lady Macbeth, Macbeth de William Shakespeare, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 29.03.1962
- Toinette, Bolnavul închipuit de Jean-Baptiste Poquelin (Molière), regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 26.01.1962
1961
- Cora Lipșa, Fiicele de Sidonia Drăgușanu, regie Alexandru Finți, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 19.05.1961
1960
- Flora, Oameni care tac de Alexandru Voitinovici, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 26.11.1960
- Pușa Brebu I, Parada de Victor Eftimiu, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 03.05.1960
- Dorina, Tartuffe de Jean-Baptiste Poquelin (Molière), regia: Ion Finteșteanu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 04.03.1960
1959
- Dona Uracca, Cidul de Pierre Corneille, regia: Mihai Berechet, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 03.09.1959
- Catinca Rosetti, Cuza Vodă de Mircea Ștefănescu, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 04.04.1959
- Gloria Cox, Diplomații de Peter Karvas, regia: Ion Finteșteanu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 13.03.1959
1958
- Diane Messerchmann, Invitație la castel de Jean Anouilh, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 24.04.1958
1957
- Corina, Ovidiu de Vasile Alecsandri, regia: Marietta Sadova, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 12.09.1957
1956
- Ana, Omul cu mârțoaga de George Ciprian, regia: Alexandru Finți, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 24.11.1956
- Reveca, Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia: Marietta Sadova și Mihai Zirra, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 24.03.1956
1955
- Dorimena, Doctor fără voie; Căsătoria silită de Jean-Baptiste Poquelin (Molière), regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 31.12.1955
- Dona Angela, Doamna nevăzută de Pedro Calderón de la Barca Henao, regia: Miron Nicolescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 20.01.1955
1954
- Margareta Petrescu, Mielul turbat de Aurel Baranga, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 25.02.1954
1953
- Gaby, Ultima oră de Mihail Sebastian, regia: Moni Ghelerter, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 17.12.1953
- Capa, Floarea purpurie de I. Brausevici și L. Karnauhova, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 20.10.1953
1952
- Fevronia P. Posliopchina, Revizorul de Nikolai Vasilievici Gogol, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 01.07.1952
- Mița Baston, Momente; D-ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 02.03.1952
1951
- Mița Baston, D-ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia: Sică Alexandrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 25.04.1951
- Elisaveta, Egor Buliciov și alții de Maxim Gorki, regia: Moni Ghelerter, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 12.02.1951
1950
- Aneta, Sabotaj de Francisc Munteanu, regia: Nicolae Dinescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 06.06.1950
1949
- Kaiva Atvasar, Argilă și porțelan de Arkadi Grigulis, regia: Ion Aurel Maican, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 07.11.1949
- Lipa, Puterea cea mare de Boris Romasov, regia: Nicolae Dinescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 13.01.1949
1948
- Agafia Tihonovna, Căsătoria de Nikolai Vasilievici Gogol, regia: Victor Bumbești, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 06.02.1948
1946
- Hazarca, Năframa iubitei de Ion Luca, regia: Nicolae Massim, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 12.11.1946
- Venus, Furtună în Olimp de Traian Șoimaru, regia: Nicolae Massim, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 18.09.1946
- Gaby, Ultima oră de Mihail Sebastian, regia:: Moni Ghelerter, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 26.01.1946
1945
- Gina, Mitică Popescu de Camil Petrescu, regia:: Camil Petrescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 16.12.1945
- Ileana Consânzeana, Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, regia:: Ion Iliescu, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București, 10.10.1945
1977
- Adelaida, Sosesc de la Paris, regia Cornel Popa, Teatrul T.V., 1977
- Vrăjitoarea, Povestea dragostei, regia Ion Popescu-Gopo, Casa de Filme Patru, 1977
1976
- Alexandra Dan, Premiera, regia Mihai Constantinescu, Casa de Filme Patru, 1976
1975
- Doamnă, Muşchetarul român, regia Gheorghe Vitanidis, Casa de Filme Cinci, 1975
- Jupânița Tudosia, Fratii Jderi, regia Mircea Drăgan, Româniafilm, 1975
1979
- Împărăteasa Tinereții, Tinerețe fără bătrînețe, regie Elisabeta Bostan și Nicolae Codrescu, Casa de Filme Trei, 1969
1960
- Runda 6, regia Vladimir Popescu-Doreanu, Studioul Cinematografic București, 1965
- Felice, Bădăranii, regia Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi, Studioul Cinematografic București, 1960
- Atenaisa Perjoiu, Telegrame, regia Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi, Studioul Cinematografic București, 1960
1959
- Soția locotenentului Petrescu, Doi vecini (scurtmetraj), regia Geo Saizescu, Studioul Cinematografic București, 1959
- Istoria unei vieți, 2003, cu George Dumitrescu (interviu, 4 părți): https://www.youtube.com/playlist?list=PLC99C8FAE9C100576
- Documentar realizat de Mihai Stănescu Ene (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică): https://www.youtube.com/watch?v=lFF2AJff-Jc
-
- Calatorii cu matusa mea
-
- Dulcea pasare a tineretii
-
- Leul in iarna
-
- Locomotiva
-
- Nunta lui Krecinski
-
- Parintii teribili
Spectacole:
- Un timbru rar de Carlo Montella, regia Constantin Dinischiotu, 1978 (Teatru TV): https://www.youtube.com/watch?v=CgOInBjPhOE
- Locomotiva de André Roussin, regia Mihai Manolescu, 1996 (Teatru TV): https://www.youtube.com/watch?v=Ro45pAVRRz4
Teatru radiofonic:
- Jocul dragostei și al întâmplării de Pierre Carlet de Chamblain de Marivaux, regia Val Moldoveanu, 1957: https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/pierre-carlet-de-chamblain-de-marivaux-jocul-dragostei-si-al-intamplarii-1957/
- Moștenitorii de Branislav Nusic, regia Paul Stratilat, 1965: https://www.youtube.com/watch?v=3ITGRqjpJQM
- Voiajorul de Maurice Druon, 1966: https://www.youtube.com/watch?v=4TyCreP2xew
- Lada de Ion Sava, regia Mihai Pascal, 1967: https://www.mixcloud.com/xfy1055/teatru-scurt-lada-de-ion-sava-regia-artistic%C4%83-mihai-pascal-%C3%AEnregistrare-din-anul-1967/
- O femeie cu bani de George Bernard Shaw, regia Mihai Berechet, 1969: https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/george-bernard-shaw-o-femeie-cu-bani-1969/
- Factura de Francoise Dorin, regia Dan Puican, 1992: https://www.youtube.com/watch?v=5CuNaZGqUq8
- Isabelle și pelicanul de Marcel Franck, 1992: https://latimp.eu/isabelle-si-pelicanul-de-marcel-franck-teatru-radiofonic-comedie-la-microfon-1992/
- Praf în ochi de Eugène Labiche, adaptarea radiofonică: Angela Plati, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 1993: https://www.youtube.com/watch?v=pNbVKQP7PPw
Filme:
- Bădăranii, regia Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi, 1960: https://www.youtube.com/watch?v=S3PNepYb280
- Telegrame, regia Aurel Miheles și Gheorghe Naghi, 1960: https://www.youtube.com/watch?v=ryLeFShCwnI
- Premiera, regia Mihai Constantinescu, 1976: https://www.youtube.com/watch?v=wEeykfJPuPk
Momente din Arhiva TVR:
- În autobuz, fragment din programul de Revelion al Televiziunii Române, 1970: https://www.youtube.com/watch?v=XDDF_G0DoTs
- Sceneta umoristică Sorcovitorul voluntar, 1973 (din Arhiva TVR): https://www.youtube.com/watch?v=-ODQzI9o4f8
- Fragment din emisiunea „Gala galelor”, realizata de, Alexandru Bocăneț în programul de Revelion al anului 1974 (din Arhiva TVR): https://www.youtube.com/watch?v=3XxXsCunvWM
- În excursie, monolog satiric, 1978: https://www.youtube.com/watch?v=fEildYbePrA
- Schița Obligații de Tudor Mușatescu, 1997 (Emisiunea „Biblioteca de umor”, 2003, redactori Dora Zorca, Sergiu Ionescu): https://www.youtube.com/watch?v=84hAXd81rYs
- Emisiune de divertisment, moment muzical Ce știi tu ce-i dragostea (din Arhiva TVR): https://www.youtube.com/watch?v=7lyUtjxG3Oc
- Cititorul de contoare, scenetă umoristică: https://www.youtube.com/watch?v=0DTiX58sylU
- Sceneta Un scos din pepeni (Telerecital de comedie): https://www.youtube.com/watch?v=sJb9aOIivXI
1982 Vlaicu-Vodă
1975 Danton
1971 Bună seara, domnule Wilde!
1966 Patima roșie
1964 Nevestele vesele din Windsor
1962 Bolnavul închipuit
1960 Tartuffe
1956 Apus de soare
- Agerpres – Documentar: Actriţa Carmen Stănescu împlineşte 90 de ani: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/29/documentar-actrita-carmen-stanescu-implineste-90-de-ani-07-55-36?fbclid=IwAR3mwPcuhD5CsSa8it6fUJZ3erxbIsSJWlQ910Ccc9SZCsdlijW-RW_0lvw
- Radio România Cultural – Portret: actrița Carmen Stănescu, 94 de ani de la naștere: https://radioromaniacultural.ro/portret-actrita-carmen-stanescu-94-de-ani-de-la-nastere/
- Ziarul Metropois – Carmen Stănescu: „În goana după rating, se impun valori false”: https://www.ziarulmetropolis.ro/carmen-stanescu-in-goana-dupa-rating-se-impun-valori-false/
- Ziarul Metropois – Carmen Stănescu: „E greu să stai în vitrină o viață întreagă!”: https://www.ziarulmetropolis.ro/carmen-stanescu-e-greu-sa-stai-in-vitrina-o-viata-intreaga/
- Antena 1 – Damian Crășmaru despre Carmen Stănescu: https://a1.ro/premium/damian-crasmaru-despre-carmen-stanescu-marea-lui-dragoste-daca-cineva-ar-vrea-sa-ma-trimita-din-nou-pe-pamant-sa-mio-dea-din-nou-caci-fara-ea-nu-vad-nici-un-rost-id752040.html
- Interviu în Revista Cariere: https://revistacariere.ro/inspiratie/“mi-as-dori-sa-vad-din-nou-in-jurul-meu-politete-respect-fata-de-ceilalti-si-decenta”-carmen-stanescu-o-viata-cat-o-profesie/
- In memoriam Carmen Stănescu: https://www.cotidianul.ro/o-glorie-a-teatrului-romanesc-carmen-stanescu-ne-a-parasit/
