Tapalagă, Rodica
12 ianuarie 1939, Dorohoi
18 decembrie 2010, București
Actriță de teatru, film și voce.
Rodica Tapalagă, actriță de teatru, film și voce s-a născut în 12 ianuarie 1939 la Dorohoi și s-a stins din viață în 18 decembrie 2010 la București, după o activitate profesională presărată de suișuri și coborâșuri, retrageri și reveniri neașteptate.
Dacă ar trebui să definim parcursul actriței, rezumându-ne la un singur cuvânt, acesta ar fi: profesionalism. Absolventă a Liceului „Gheorghe Lazăr’’ din București, cu o activitate artistică ce începe să se configureze încă din adolescență, prin recitalurile de poezii de la adunările Sindicatului Băncii de Stat, dar și cu un traseu școlar disciplinat care ar fi putut să o conducă la fel de bine spre domeniul fizicii, Rodica Tapalagă alege să-și definească afinitățile pe băncile IATC-ului, sub îndrumarea profesorilor Ion Șahighian, Lucian Giurchescu și Emil Liptac. Începe să se bucure de atenția publică încă de la finalul anului III de facultate, prin rolul Marianei Vișan din filmul Alo, ați greșit numărul! Primul pas către mediul teatral profesionist îl face la Teatrul Național din Craiova, unde, în 1959, debutează cu rolul Elizei Doolittle din Pygmalion.
Dacă în viața de zi cu zi se autocaracterizează ca fiind o femeie obișnuită[1], pe scenă, fizicul actriței are de câștigat. În colectivul pretențios de la Craiova aplică temeinic îndrumarul dobândit pe băncile facultății și lucrează la primele roluri. Eforturile sale nu rămân nerăsplătite: în 1961 devine ultima angajată a doamnei Lucia Sturdza Bulandra, care o remarcase în spectacolul Tânăra Gardă. O privire obiectivă asupra teatrografiei sale din cadrul Teatrului Bulandra ne conduce spre imaginea unui trecut generos, de-a lungul căruia a fost distribuită în roluri de forță unde feminitatea, încrederea în sine și dorința de a cuceri primează. Nu putem să ignorăm, însă, interviul scurt pe care îl acordă, alături de fratele ei, Ștefan Tapalagă, în care putem citi printre rânduri despre drumul anevoios spre consacrare:
„Am luptat mult în Teatrul „Bulandra’’, unde, la început nimeni nu mă vedea în nimic… Eram singură, am avut o evoluție foarte grea. Publicul mă știa din acel film, în care faptul că apăreau doi frați, încălzise inimile spectatorilor, apoi de la TV, de la emisiunile de divertisment.’’ [2]
Confruntând cele două surse, e necesar să lansăm o întrebare fără de care am perpetua existența unui comportament nociv, în care actorul ajunge să joace o singură partitură. Definesc, deci, rolurile care consacră un actor întregul lui parcurs? Suntem conștienți de faptul că este necesar să facem ordine în haosul care ne domină viața de zi cu zi. În teatru, avem nevoie de povești și de oameni „adecvați’’, care să facă credibile întâmplările de pe scenă. Din păcate, de la un punct încolo, ordinea absolută devine o metodă de a pune oamenii într-o cutie adâncă, fără posibilitatea de a se proteja de întunericul hăului în care alunecă. Ori, din acest hău, Rodica Tapalagă a demonstrat că se poate ridica, chiar și după o absență de aproape zece ani din peisajul teatral românesc, în care a păstrat totuși legătura cu scena prin intermediu soțului ei, scenograful Ion Popescu-Udriște:
„Da, joc rar, m-am obișnuit cu «pauzele» care mă sperie când sunt prea mari. (…) Până atunci trăiesc pentru și prin teatru, alături de soțul meu, scenograful Popescu Udriște și am un rol principal», ca mama a lui Barbu Popescu, în vârstă de 3 ani…’’[3]
Deși, la început, actrița simte că joacă rar, dorindu-și roluri care au rămas nedescoperite, forța sa de interpretare și de exploatare a nuanțelor în compoziția unui rol nu rămân în anonimat, fiind remarcată încă de la început în rolul Adrianei din Comedia erorilor: „Actrița ne-a dovedit, cu acest prilej, că, de fapt, nu există rol cu totul sărac, atunci când un actor are talentul, dorința și forța de a-l privi în contextul relațiilor lui cu celelalte personaje.”[4] Începe să-și diversifice paleta repertorială prin roluri mai „mari’’: este Ortansa în Acești nebuni fățarnici și Lucy în Opera de trei paralele, ultimul spectacol reprezentând prima întâlnire cu regizorul Liviu Ciulei, alături de care va fi și pentru alte două spectacole importante (o joacă pe Zoe din O scrisoare pierdută și pe Vasilisa din Azilul de noapte).
E menționată de critica vremii atât cât trebuie pentru ca publicul să o (re)cunoască: nu e trecută cu vederea, dar este în mod clar mai puțin elogiată decât alte personalități ale vremii. Ileana Popovici o descrie în rolul Zoiei, făcând, practic, un întreg rezumat al carierei sale actoricești:
„Rodica Tapalagă ne-a uimit prin polivalență și înalt voltaj. Fulgerătoarele ei treceri de la feminitatea cea mai dulce la izbucniri de mejeră, știința de a schimba vârste, chipuri, stări, de a fi strălucitoare de frumusețe și crispată de mânie, tandră, afurisită, mahalagioaică, ‘damă bună’, au impus-o în centrul ansamblului.’’[5]
Tot ea o amintește în rolul Vicăi din Chițimia lui Ion Băieșu:
„Rodica Tapalagă a găsit nenumărate inflexiuni pentru a nota precis tot ce s-a adunat în Vica, în douăzeci de ani de lentă scufundare; e absentă ori casantă, ori amară, câteodată vulgară, comună, totuși nu definitiv înfrântă, dintr-un fel de instinct se cramponează ca un fel de colac de salvare de slujba care o scoate zilnic între oameni, iar din când în când adună în ea un strop de putere ca să se revolte.”[6]
De asemenea, criticul Mira Iosif completează această imagine a unui om plurivalent, deschis înspre a-și cerceta părți ale personalității aflate în opoziție. În Azilul de noapte aceasta o descrie ca pe o Vasilisă „plină de feminitate și vitalitate agresivă.”[7]
Joacă în spectacole la baza cărora stau texte din dramaturgia contemporană a vremii de care se dovedește foarte interesată, are o curiozitate pe care o exploatează în rolurile de teatru radiofonic. Dacă teatrul radiofonic și emisiunile de televiziune și teatru TV s-au arătat generoase, la capitolul cinematograf , actrița are la activ doar 17 pelicule, ultima fiind Sistemul nervos, unde a dat dovadă de acuratețe și umor în portretizarea Niculinei Puică, o exponentă puternică pentru iubitoarele de emisiuni tip reality-show.
O întruchipează de două ori pe Elena Andreevna din Unchiul Vanea de A. P. Cehov. Prima dată, în 1978, în regia lui Laurențiu Azimioară, dă dovadă de acuratețe și măiestrie în interpretare și reușește să aducă la suprafață „fascinația unei enigme.”[8] Acordă atenție suportului dramaturgic al cărui subtext știe să-l dezvăluie fără a îngroșa intențiile autorului: „Acțiunile ei sunt dictate de textul lui Cehov, dar mobilurile lor aparțin actriței”, în jocul ei putând fi identificată o „inerție, a unei vieți fără eforturi și zguduiri”[9] care plutește peste cochetărie și „teama de a încălca niște reguli ale moralei’’[10]. Prin intermediul femeii conștiente de farmecul personal folosit ca atu, ea reușește nu doar să cucerească rolul, ci și o treaptă importantă în devenirea profesională, recunoscând în interviul acordat mai târziu Eugeniei Vodă că Elena Andreeva a fost, poate, cel mai personal rol pe care l-a jucat.
Dacă la Teatrul Mic vorbim despre o adevărată întrupare a voluptății, în a doua interpretare, de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, pare că timpul începe să-și lase o amprentă fină asupra metodei de construcție a rolului: „Rodica Tapalagă a realizat o Elenă Andreevnă cu mișcări lent-languroase de cochetă plictisită, dar i-a lipsit acea senzualitate inconștientă proprie personajului. Actrița a înclinat spre caricatura moral-intelectuală, făcând o femeie-păpușă, sustrasă mișcărilor pasionale și intelectualicește nulă. Am putea fi de acord cu compoziția sa, dacă ar fi intrat în relații logic-artistice (firescul psihologic!) cu partenerii. Ceea ce nu s-a întamplat.”[11]
Ori, subtextul evenimentelor din jurul acestui rol poate fi asociat cu pauza de la teatrul Bulandra, începută în anul 1975, care a inclus o revenire de scurtă durată în 1982 în spectacolul Tartuffe și Cabala Bigoților unde actrița nu a avut șansa de a se bucura de întreaga stagiune, întrucât rolurile îi sunt „preluate” de Violeta Andrei, din motive (probabil) mai mult politice decât artistice. Explicată prin prisma evenimentelor din aproape un deceniu, scăderea entuziasmului și a tonusului nu mai este o surpriză nici pentru public și nici pentru critica vremii.
Spectacolul Dimineața pierdută, regizat de Cătălina Buzoianu e considerat o altă întâlnire fundamentală a actriței, o revenire în forță pe scena Teatrului Bulandra, în care aceasta reușește să creeze un rol complex, dezvoltat pe mai multe paliere temporale. Prin Sophia Ioaniu, reprezentantă a unei clase sociale aflate în disoluție, actrița trece de la o ipostază la alta, recurge la necesarele schimbări de costum și machiaj, dar mai ales la explorarea resurselor faciale și gestuale, dând viață unui
„…personaj complex, deplin credibil, sintetizând o natură umană și o condiție socială, care este, pe rând, contradictoria doamnă Mironescu, purtându-și cu aroganță condiția socială, soție adulterină și mamă detașastă de odrasla ei, doamna Ioaniu, străbătând dârză anii de năruire a situației materiale, bravând circumstanțele adverse; o bătrână demolată cu mintea răvășită, ce mai păstrează, însă, sechelele comportamentale ale celei ce a fost odinioară.”[12]
Se poate consemna faptul că rolul se pliază nu numai pe capacitatea de creație a Rodicăi Tapalgă, ci și pe parcursul ei artistic, întrucât personajul reușește să rezume o carieră longevivă cu suișuri și coborâșuri, despre care s-a vorbit, însă, mult prea puțin. Sperăm ca prin prezenta, să putem recrea, într-o bună măsură o parte din devenirea unei actrițe despre care criticul Dan Micolescu afirma că, prin rolul Sophiei Ioaniu, Rodica Tapalagă „redemonstrează capacitatea marilor actori de a sublima experiența unei cariere în aventura unui rol.’’[13]
Iuliana Mardar
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.01.30
Note
[1] Rodica Tapalagă pentru Alecu Popovici, „De vorbă cu frații Tapalagă: Rodica și Ștefan’’- interviu, Revista Teatrul, nr. 11, 1973, p.37
[2] Ibidem, p.38
[3] Rodica Tapalagă pentru Alecu Popovici, „De vorbă cu frații Tapalagă: Rodica și Ștefan’’- interviu, Revista Teatrul, nr. 11, 1973, p.39
[4] Mircea Alexandrescu, „Cronică dramatică: Comedia erorilor’’, Revista Teatrul, Nr.8, 1963
[5] Ileana Popovici, „Cronică dramatică: O scrisoare pierdută’’, Revista Teatrul, Nr.2, 1972, p.36
[6] Ileana Popovici, „Cronică dramatică: Chițimia’’, Revista Teatrul, Nr.4, 1974, p.34
[7] Mira Iosif, „Cronică dramatică: Azilul de noapte’’, Revista Teatrul, Nr.5, 1975, p.51
[8] Margareta Bărbuță, „Cronică dramatică: Unchiul Vanea’’, Revista Teatrul, Nr.3, 1978, p. 49
[9] ibidem
[10] ibidem
[11] Constantin Radu Maria, „Cronică dramatică : Unchiul Vanea’’, Revista Teatrul, Nr. 7-8, 1985, p. 106
[12] Constantin Măciucă, „Cronică dramatică: Dimineața pierdută’’, Revista Teatrul, Nr. 1, 1987, p.42
[13] Dan Micolescu, „Cronica interpretării actoricești: Rodica Tapalagă în Dimineața pierdută’’, Revista Teatrul, Nr. 11, 1987
Spectacole de teatru
- Geird, Girl Power de Sabina Grădinaru, regia: Adriana Zaharia, Teatrul Act, București, 04.10.2004.
- Regina Charlotte, Nebunia regelui Georgede Alan Bennett, regia: Petre Bokor, Alexandru Darie, Teatrul Foarte Mic, București, 26.06.2004.
- Trei Surori(29.01.1995) de Anton Pavlovici Cehov; regia: Alexandru Darie – în rolul Doicii Anfisa
1997
- Doamna Toothe, Totul în grădinăde Edward Franklin Albee; regia: Tudor Mărăscu, Teatrul Foarte Mic, București, 01.06.1997.
1995
- Doica Anfisa, Trei Suroride Anton Pavlovici Cehov, regia: Alexandru Darie, Teatrul Foarte Mic, București, 29.01.1995.
1986
- Sophia Ioaniu, Dimineața pierdută (3.12.1986) de Gabriela Adameșteanu, regia : Cătălina Buzoianu, Teatrul Foarte Mic, București, 3.12.1986.
1985
- Miss Tulcea, Trenurile melede Tudor Muşatescu, regia: Petre Popescu, 10.10.1985.
- Elena Andreevna, Unchiul Vaniade Anton Pavlovici Cehov, regia: Alexa Visarion, Teatrul Foarte Mic, București, 25.06.1985.
1983
- Gabriela, Rezervaţia de pelicanide Dumitru Radu Popescu, regia: Valeriu Moisescu, Teatrul Foarte Mic, București, 25.06.1985, 21.04.1983.
1982
- Elmira şi Madeleine Bejart, Tartuffede Jean-Baptiste Poquelin Moliere şi Cabala bigoţilor de Mihail Afanasievici Bulgakov; regia: Alexandru Tocilescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 26.02.1982. (La scurt timp după premieră, în locul actriței a jucat Violeta Andrei, consemnată în distribuția din cronica spectacolului, publicată în luna aprilie 1982 de Revista Teatrul.)
1980
- Carla, Copii lui Kennedyde Robert Patrick, regia: Dragoş Galgoţiu, Teatrul Foarte Mic, București, 10.04.1980.
1979
- Marion Brewster Wright, Pluralul Englezescde Alan Ayckbourn, regia: Sanda Manu, Teatrul Mic, București, 05.01.1979.
1978
- Elena Andreevna, Unchiul Vaniade Anton Pavlovici Cehov, regia: Laurenţiu Azimioară, Teatrul Mic, București, 17.02.1978.
- Josephine, Nebuna din Chaillotde Jean Giraudoux, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Mic, București, 09.06.1978.
1975
- Vasilisa Korpovna, Azilul de noaptede Maxim Gorki, regia: Liviu Ciulei, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 04.1975.
1974
- Ruxandra, fiica Sultanei, Trei generaţiide Lucia Demetrius, regia: Petre Popescu, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București,11.1974.
- Vica, Chiţimiade Ion Băieşu, regia: Alexandru Tatos, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 28.03.1974.
1972
- Zoe, O scrisoare pierdutăde I. L. Caragiale, regia: Liviu Ciulei, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 29.01.1972.
1970
- Camelia, Aceşti nebuni făţarnicide Teodor Mazilu, regia: Emil Mandric, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 18.12.1970.
1968
- Olga, Meteorulde Friedrich Durrenmatt, regia: Valeriu Moisescu, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 26.10.1968.
- Hellea, Melodie Varşovianăde Leonid Zorin, regia: Ivan Helmer, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 02.10.1968.
- Didina Mazu, D-ale Carnavaluluide I. L. Caragiale, regia: Lucian Pintilie, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 18.11.1966.
- Ea, Nu sunt Turnul Eiffelde Ecaterina Oproiu, regia: Valeriu Moisescu, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 30.04.1966.
- Doina Boboc, Sfîntul Mitică Blajinulde Aurel Baranga, regia: Aurel Baranga, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 20.01.1966.
1965
- Colombe, Colombede Jean Anouilh, regia: Sanda Manu, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 04.03.1965.
1964
- Lucy, Opera de trei paralede Bertolt Brecht, regia: Liviu Ciulei, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 11.11.1964.
1963
- Doctorița, Noaptea e un sfetnic bun de Alexandru Mirodan, regia: Alexandru Penciulescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 25.12.1963.
- Adriana, Comedia erorilorde William Shakespeare, regia: Lucian Giurchescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 04.07.1963.
- Liza, Război şi pacede Erewin Piscator, după Lev Tolstoi, regia: Dinu Negreanu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 25.06.1963.
1962
- Ortansa, Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu, regia: Lucian Pintilie, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 27.12.1962.
- Corina, Camera fierbintede Alex Ştefănescu, regia: Dinu Negreanu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 27.03.1962.
1961
- Fima, Copiii soareluide Maxim Gorki, regia: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 23.12.1961.
- Ada, Passacagliade Titus Popovici, regia: Valentina Balogh, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 22.04.1961.
- Valia, Poveste din Irkutskde Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia: Valentina Balogh, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 21.01.1961.
1960
- Diana, Celebrul 702de Alexandru Mirodan, regia: Radu Miron, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 29.10.1960.
- Eleva, Steaua fără numede Mihail Sebastian, regia: Nicolae Moldovan, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 06.04.1960.
- Fira, Vlaicu şi feciorii luide Lucia Demetrius, regia: Tiberiu Penţia, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.03.1960.
1959
- Liubov Sevtova, Tânara gardăde Aleksandr Fadeev, regia: Valentina Balogh, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 19.12.1959.
- Rădița, Casa din Strada Coşbuc 10de Florin Vasiliu, regia: Tiberiu Penţia, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 04.11.1959.
- Eliza Doolitle, Pygmalionde George Bernard Shaw, regia: Vlad Mugur, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.10.1959.
- Niura, Oraşul visurilor noastrede Aleksei Nicolaevici Arbuzov; regia: Ion Şahighian, IATC, 15.04.1959.
- Rosaura, Mincinosulde Carlo Goldoni; regia: Ion Șahighian, IATC, 15.01.1959.
1958
- Gherghina, Hagi Tudosede Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia: Ion Șahighian, IATC, 17.12.1958.
1957
- Tincuţa Popesco, Five O’Clockde Ion Luca Caragiale, regia: Ion Finteşteanu, IATC, 10.10.1957.
- O fată, Peer Gynt de Henric Ibsen, regia: Dinu Cernescu, IATC, 15.03.1957.
Teatru radiofonic
- Un duel în ziua nunții, 6 episoade, de P. Cehov, regia artistică: Alexa Visarion, 01-06.11.2004.
- Domnișoara din Tacna , de Mario Vargas Llosa, regia artistică: Cristian Munteanu, 08.2004.
- Dimineață pierdută, 5 episoade, de Gabriela Adameșteanu, regia artistică: Dan Puican, 10-14.05.2004.
1995
- Calul leșinat, de Francoise Sagan, regia artistică: Dan Puican, 07.1995.
1985
- Spectacolul nu va avea loc, de Alfredo Balducci, regia artistică: Cristian Munteanu, 11.1985.
- Pasărea albastră, de Maurice Maeterlinck, regia artistică: Cristian Munteanu, 10.1985.
- O floare roșie la butonieră, de Mihail Joldea, regia artistică: Titel Constantinescu, 09.1985.
- Concertul, de Herman Bahr, regia artistică: Titel Constantinescu, 06.1985.
1984
- Caracatița, adaptare radiofonică după piesa „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia artistică: Dan Puican, 06.1984.
- Nopțile de sânziene, de Mihail Sadoveanu, regia artistică: Cristian Munteanu, 06.1984.
- Brațul Andromedei, de Gib Mihăescu, regia artistică: Silviu Jicman, 05.1984.
- Candidat fără noroc, de D. Pătrășcanu, regia artistică: Constantin Moruzan, 16.05.1984.
- Stewardesa, de Valeriu Sârbu, regia artistică: Cristian Munteanu, 04.1984.
- Cuvinte încrucișate, de Hristu Nicolaide, regia artistică: Titel Constantinescu, 04.1984.
- Haidem la teatru, de Valeriu Mardare, regia artistică: Cristian Munteanu, 03.1984.
- Chițimia, de Ion Băieșu, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 03.1984.
- Cafeneaua cea mică, de Tristan Bernard, regia artistică: Dan Puican, 02.1984.
- Încăpâțânarea unui oarecare om de rând, de Nellu Ionescu, regia artistică: Cristian Munteanu, 01.1984.
1983
- Nodul gordian, de Ion Valjan, regia artistică: Dan Puican, 25.12.1983.
- Glumă de vacanță, de Leonid Zorin, regia artistică: Petre Popescu, 12.10.1983.
- Nu te juca cu dracul, de Iacob Negruzzi, regia artistică: Cristian Munteanu, 02.10.1983.
- Examene, de Corneliu Leu, regia artistică: Titel Constantinescu, 22.07.1983.
- Preludiu, de Alexandru Kirițescu, regia artistică: Dan Puican , 20.07.1983.
- O întâmplare cu tâlc, de Andre Roussin, regia artistică: Dan Puican, 19.06.1983.
- Baloane de săpun, de Csiky Gergely, regia artistică: Titel Constantinescu, 11.04.1983.
- Gimnastica sentimentală, de Vasile Voiculescu, regia artistică: Petre Popescu, 14.02.1983.
- Fratele meu, Charles, muzical de Edmond Deda, după „Școala bârfelilor” de Richard Sheridan, regia artistică: Alexandru Darian, 05.01.1983.
- Om cu noroc , de I.L.Caragiale, regia artistică: Ion Vova, 02.01.1983.
1982
- Martorii, de Robert Thomas, regia artistică: Dan Puican, 13.12.
- Tapaj nocturn, de Mark Gilbert Sauvajon, regia artistică: Cristian Munteanu, 06.12.
- Trenul dezmoșteniților, de Ivan Ghilia, regia artistică: Titel Constantinescu, 22.09.1982.
- Gloria, de Nicușor Constantinescu, regia artistică: Cristian Munteanu, 04.08.
- Pisălogii, de Molière, regia artistică: Paul Stratilat, 25.08.
- Casa cea nouă, de Carlo Goldoni, regia artistică: Dan Puican, 12.07.
- Tren de plăcere, de I.L. Caragiale, regia artistică: Mihai Berechet, 11.07.
- Autobiografie, de Horia Lovinescu, regia artistică: Titel Constantinescu, 29.03.
- Vis de tinerețe, de Mircea Ștefănescu, regia artistică: Dan Puican, 02.01.
1981
- Dreptul la intransigență, de Felix Aderca, regia artistică: Nae Cosmescu, 21.12.
- Copila din flori, de Grigore Ventura, regia artistică: Titel Constantinescu, 11.12.1981
- Bel Ami, de Guy de Maupassant, regia artistică: Dan Puican, 18.11.1981
1980
- Amurgul, de Lucia Sturdza Bulandra, regia artistică: Titel Constantinescu, 07.07.
- Jacques fatalistul și stăpânul său, 6 episoade, de Denis Diderot, regia artistică: Grigore Gonța, 02-07.06.
- Dublu joc, de Robert Thomas, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 16.04.
- Ce naște din pisică, 6 episoade, dupa “Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, regia artistică: Titel Constantinescu, 07-12.04.
1979
- Martin Eden, 6 episoade, de Jack London, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 03-08.12.
- Jocul cu inima, de Soare Z. Soare, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 01.10.
- Nunta cu dar, de Ileana Costin, regia artistică: Titel Constantinescu, 16.07.
- Comedia banilor, de Marin Drzici, regia artistică: Dan Puican, 02.07.
- Doaga, de Doru Moțoc, regia artistică: Constantin Dinischiotu, 26.03.
- Începem, de I.L. Caragiale, regia artistică: Ion Vova, 04.02.
- Războiul, de Carlo Goldoni, regia artistică: Cristian Munteanu, 15.01.
- 33333 de icosari si 33 de firfirici, de Matei Millo, regia artistică: Grigore Gonța, 01.01.
1978
- O întâmplare de pe vremuri, (05.11.1978) de Al. O. Teodoreanu, regia artistică: Dan Puican, 05.11.
- Trei piese din Venezuela, (10.09.1978), regia artistică: Titel Constantinescu, 10.09.
- Thyl Ulenspiegel, 6 episoade, (06-11.02.1978) de Charles de Coster, regia artistică: Titel Constantinescu, 06-11.02.
- Se poartă bunici tineri, (08.01.1978) scenariu radiofonic de Victor Frunză, regia artistică: Titel Constantinescu, 08.01.
1977
- Speranța nu moare în zori, de Romulus Guga, regia artistică: Alexa Visarion, 04.10.
- Colivia de aur, de Costin Buzdugan, regia artistică: Titel Constantinescu, 05.09.
- Nu priviți la îngeri, de Tome Arsovski, regia artistică: Ion Vova, 19.06.
- Ultima filă a jurnalului, de Gisela Steineckert, regia artistică: Titel Constantinescu, 17.04.
1976
- Bolnava prefăcută, de Carlo Goldoni, regia artistică: Dan Puican, 21.07.
- Grăbește-te, Morlier!, de Jean Charles, regia artistică: George Rada, 25.03.
1975
- Dragostea cea mai mică din lume, de Gyarfas Miklos, regia artistică: Geza Varga, 31.03.
- Cavalerul și doamna, de Carlo Goldoni, regia artistică: Mihai Pascal, 06.01.
1974
- Mărturisirea, de Ștefan Berciu, regia artistică: Mihai Pascal, 23.12.
- Neguțătorul din Veneția, de William Shakespeare, regia artistică: Dan Puican, 20.05.
- Răposatul, de Branislav Nușici, regia artistică: Dan Puican, 08.04.
- Lupta pentru titlu, de Klaus Boje, regia artistică: Gheorghe Rada, 31.03.
- Cad frunze ruginii de toamnă, de Miroslav Stonis, regia artistică: Titel Constantinescu, 08.02.
1972
- Vine un trompetist, de Wolfgang Kohlhaase, regia artistică: George Rada, 07.08.
- Moș Goriot, 6 episoade, de Honore de Balzac, regia artistică: Dan Puican, 05-10.06.
- O mică diferență, de Petre Sălcudeanu și Alexandru Cornescu, regia artistică: Titel Constantinescu, 26.05.
- Comisarul e băiat de treabă, de Georges Courteline, regia artistică: Ion Vova, 20.03.
1971
- Pădurea spânzuraților, 6 episoade, după Liviu Rebreanu, regia artistică: Constantin Moruzan, 06-11.12.
- Cinel-Cinel, de Vasile Alecsandri, regia artistică: Constantin Moruzan, 26.07.
- Am zis, punct!, de Ștefan Kostov, regia artistică: Constantin Moruzan, 12.07.
- Inspectorul broaștelor, de Victor Eftimiu, regia artistică: Paul Stratilat, 05.07.
- Sfântul Mitică Blajinul, de Aurel Baranga, regia artistică: Aurel Baranga, 04.01.
1970
- Portretul unei subalterne, de Sidonia Drăgușanu, regia artistică: Cristian Munteau, 28.12.
- Să îmbrăcăm pe cei goi, de Luigi Pirandello, regia artistică: Elena Negreanu, 14.09.
- Doi eroi si o fericire, de Somerset Maugham, regia artistică: Constantin Moruzan, 22.07.
- Fericire la purtător, de I.D. Șerban, regia artistică: Titel Constantinescu, 26.04.
- Răpirea frumoaselor Sabine, de Leonid Andreev, regia artistică: Mihai Pascal, 16.02.
- Curtea minunilor, de Iacovos Kambanellis, regia artistică: Constantin Moruzan, 19.01.
1969
- Cabanierul, de Dan Tărchilă, regia artistică: Corneliu Dalu, 09.11.1969.
- Diplomație, de I.L Caragiale, regia artistică: Ion Vova, 06.07.1969.
- Cui nu-i sună telefonul?, scenariu radiofonic de Radu Stănescu, regia artistică: Dan Puican, 02.01.1969.
1968
- Avansarea, de Anders Bodelsen, regia artistică: Constantin Moruzan, 29.09.1968.
- Goana după fluturi, de Bogdan Amaru, regia artistică: Mihai Pascal, 08.09.1968.
- Nu sunt Turnul Eiffel, de Ecaterina Oproiu, regia artistică: Valeriu Moisescu, 18.08.1968.
- Limuzinele morții, 6 episoade, de Haralamb Zincă, regia artistică: Corneliu Dalu, 12-17.08.1968.
- Siciliana, de Aurel Baranga, regia artistică: Sică Alexandrescu și Mihai Zirra, 04.08.1968.
- Lecția, de Eugen Ionesco, regia artistică: Lucian Giurchescu, 19.03.1968.
1967
- Linii de comunicație, de Alexandru Mirodan, regia artistică: Elena Negreanu, 31.12.1967.
- Mutter Courage, de Berthold Brecht, regia artistică: Cristian Munteanu, 25.10.1967.
- Lupta cu umbra, de Valeri Tur, regia artistică: Constantin Moruzan, 16.10.1967.
- O complicată stare de fericire, episodul 2: Nina, de Ion Arieșanu, regia artistică: Cristian Munteanu, 08.10.1967.
- Șoseaua, de Dumitru Solomon, regia artistică: Dan Puican, 03.09.1967.
- Douăsprezece scaune, episodul 3: O femeie toridă și o licitație glacială & episodul 4: Două scaune și mai multe robinente, de Ilf și Petrov, regia artistică: Paul Stratilat, 05-06.07.1967.
- Mioara, de Camil Petrescu, regia artistică: Elena Negreanu, 26.06.1967.
1966
- Comedia celui care și-a luat de nevastă o femeie mută, de Anatole France, regia artistică: Dan Puican, 10.01.1966.
1965
- Din nou despre Dragoste, de Eduard Radzinski, regia artistică: Elena Negreanu, 21.11.1965.
- Hibernatus, de Jean Bernard Luc, regia artistică: Mihai Zirra, 15.08.1965.
- Bunicul nostru drag, de William Stanley Houghton, regia artistică: Grigore Gonța, 27.06.1965.
- Opt femei, de Robert Thomas, regia artistică: Constantin Moruzan, 04.04.1965.
1963
- Prima rândunică, vodevil de A. Ulianinski, regia artistică: Mihai Zirra, 17.05.1963.
- Cuibul de piatră, adaptare de Ștefan Tița, după Hella Vuolijoki, regia artistică: Constantin Moruzan, 14.04.1963.
- Doamna nevăzută, de Calderon de la Barca, regia artistică: Paul Stratilat, 06.01.1963.
1962
- Cinci fete plus Pigulete, adaptare de Ion Lucian, după Constanța Bratu, regia artistică: Paul Stratilat, 28.10.1962.
- Fiul președintelui, adaptare după Eva Curie, regia artistică: Elena Negreanu, 21.10.1962.
- Morișca, de Ion Luca, regia artistică: Constantin Moruzan, 30.09.1962.
- Tablouri dintr-o expoziție americană, scenariu radiofonic de Virgil Stoenescu după trei schițe semnate de Juri Suhl, Alan Max și Langston Hughes din volulmul „Destine americane”, regia artistică: Paul Stratilat, 10.06.1962.
Spectacole de Teatru TV
- Cui i-e frică de Virginia Woolf?, 02 părţi, de Edward Albee; regia artistică: Olimpia Arghir, 26.06.1995; 03.07.1995.
1991
- Doamnele domnului Caragiale, scenariu după comediile lui I.L. Caragiale de Tudor Mărăscu; regia artistică: Tudor Mărăscu; Rodica Tapalagă apare în nişte imagini de arhivă din cadrul acestei piese, 05.08.1991.
1990
- Dimineaţa pierdută, de Gabriela Adameşteanu; regia de televiziune: Dan Necşulea; regia artistică: Cătălina Buzoianu; spectacol preluat de la Teatrul Bulandra; prima premieră de Teatru TV de după căderea regimului comunist, 20.02.1990.
1984/1983
- Steaua fără nume , de Mihail Sebastian; regia şi adaptarea TV: Eugen Todoran , 31.07.1983, TVR2 / 25.12.1984; 26.12.1984, TVR1.
1981
- O afacere neobişnuită , de Maurice Druon; regia artistică: Olimpia Arghir , 27.01.1981.
1980
- Vivat Unirea , de Aurel Mantu; regia artistică: Constantin Dinischiotu, 22.01.1980.
- Unchiul Vania, de A.P. Cehov; regia artistică şi adaptarea TV: Laurenţiu Azimioară, 08.04.1980.
1979
- Picnic pe câmpul de luptă, de Fernando Arrabal; regia artistică: Cornel Popa; prezintă: Ecaterina Oproiu, 20.02.1979.
- Tren de plăcere, scenariu TV de Mircea Ştefănescu după mai multe schiţe de I. L. Caragiale; regia artistică: Mihai Berechet , 27.02.1979.
- Actorul din Hamlet, comedie de Mihail Sorbul; regia artistică: Matei Alexandru , 02.08.1979.
- O vară cum n-a mai fost alta, autori colectivi; regia artistică: Cornel Popa, 21.08.1979
- Cronică de vitejie, de Dan Tărchilă; regia artistică: Constantin Dinischiotu, 25.12.1979.
1977
- Surorile Boga , de Horia Lovinescu; regia şi adaptarea pentru televiziune: Constantin Dicu, 16.08.1977.
1976
- Şeful sectorului suflete, de Alexandru Mirodan; regia: Letiţia Popa; din ciclul „Oameni ai zilelor noastre” , 09.03.1976
- Rivalii , de Richard Brinsley Sheridan; adaptare pentru televiziune: Valentin Plătăreanu; conferenţiar comentator: profesor dr. docent Ion Zamfirescu; regia artistică: Cornel Popa; din ciclul „Istoria comediei” , 13.04.1976.
1974
- Comedia antică greacă şi latină, adaptare pentru televiziune: Nae Cosmescu; conferenţiar comentator: profesor dr. docent Ion Zamfirescu; regia artistică: Cristian Munteanu; din ciclul „Istoria comediei” (exemplificări din „Norii” de Aristofan, „Phormio” de Terenţiu, „Ursuzul” de Meandru, „Soldatul fanfaron” de Plaut), 29.01.1974.
1973
- Sfântul, de Eugen Barbu; regia artistică: Aurel Cerbu, 13.02.1973.
- Bălcescu, 02 părţi , de Camil Petrescu; adaptarea pentru televiziune şi regia artistică: Horea Popescu, 03.07.1973; 10.07.1973.
- Foaie verde, trei surcele, de Valentin Silvestru; regia: Aurel Cerbu; din ciclul „Pagini de umor”, 07.10.1971
- Masa cu patru laturi , de Fred Firea ; regia: Aurel Cerbu; din ciclul „Pagini de umor”, 04.11.1971.
1970
- Un nasture sau absolutul, de Radu Cosaşu; regia: Savel Stiopul , 02.1970.
1969
- Maior Barbara, de George Bernard Shaw; regia artistică: Radu Miron, 19.06.1969
- Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu; regia: Sanda Manu , 11.12.1969
1968
- Jocul dragostei şi al întamplării , de P.C. Marivaux; adaptarea pentru televiziune şi regia: Lidia Ionescu, 21.07.1968, TVR2 / 20.02.1969, TVR1.
1967
- Ceasul de aur, de Jean Claude Brisville; traducerea, adaptarea şi regia artistică: Radu Miron, 23.07.1967.
1966
- Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri; prelucrare pentru televiziune de Alecu Popovici; regia: Dumitru Cihodaru; transmisiune de la Muzeul Satului, 20.08.1966.
- Copiii soarelui , de Maxim Gorki; regia: Liviu Ciulei & Lucian Pintilie; transmisiune de la Teatrul Bulandra, 07.09.1966.
1965
- Directorul de scenă, de W.A. Mozart; regia: Marianti Banu , 09.01.1965.
- Comedia erorilor, de William Shakespeare; regia: Lucian Giurchescu; transmisiune de la Teatrul Municipal (Teatrul Bulandra), 17.11.1965.
1964
- Prietenele, schiţă, de Andre Maurois din cadrul emisiunii „Două schiţe scenarizate” Sincerii, de P.C. Marivaux; regia: Lidia Ionescu; exemplificare din cadrul emisiunii „Teatrul, arta realistă (XI) – Teatrul francez în secolul VIII” , 14.03.1964/31.03.1964.
- Zadarnicele chinuri ale Dragostei , de William Shakespeare; regia: Radu Miron; exemplificare din cadrul emisiunii „În lumea comediilor lui Shakespeare” , 26.04.1964.
- Faimosul Gaudissart, ecranizare de Eva Dragomir după Honore de Balzac; regia: Ion Barna; prezentare: conf. univ. Zoe Dumitrescu Buşulenga; în cadrul emisiunii „Maeştrii genului scurt”, 13.09.1964.
1963
- Soldatul fanfaron, de Plaut; regia: Lidia Ionescu; exemplificare din cadrul emisiunii „Teatru – artă realistă (III). Comedia latină şi teatrul medieval” de Ion Marin Sadoveanu, 11.02.1963.
- Horribilicribrifax, de Andreas Gryphius; regia: Lidia Ionescu; exemplificare din cadrul emisiunii „Teatru – artă realistă (IV)” , 11.03.1963.
- Scrisoare Tatianei, de Vladimir Dîhovicinîi; regia: Sorin Grigorescu , 30.03.1963.
- Femeile savante, de Moliere; regia: Radu Miron, 19.05.1963.
1962
- O comoară de băiat , de E. Rîjov şi V Vocikova; regia: Cornel Popa, 11.02.1962.
- Nu ceda regina, ecranizare de Luiza Ceamurian, după povestirea cu acelaşi titlu de Serghei Sartakov; regia: Sorin Grigorescu , 15.12.1962.
- Niculina Puică, Sistemul nervos, regia: Mircea Daneliuc, Glissando Film, 08.04.2005.
1988
- Miaulady (voce), Uimitoarele aventuri ale muschetarilor, regia: Victor Antonescu, Animafilm, 11.04.1988.
1984
- Ileana, Vreau să știu de ce am aripi, regia: Nicu Stan, Casa de Filme Unu, 26.03.1984.
1983
- Carmia Cernat, Dragostea şi revoluţia, regia: Gheorghe Vitanidis, Casa de Filme Cinci, 26.12.1983.
- Mama lui Sorin, De dragul tău, Anca, regia: Cristiana Nicolae, Casa de Filme Unu, 19.12.1983.
1980
- Annabell Lee, Artista, dolarii şi ardelenii, regia: Mircea Veroiu, Casa de Filme Trei, 18.02.1980.
1979
- Reporter, Ora zero, regia: Nicolae Corjos, Casa de Filme Patru, 10.10.1979.
- Anuța Balș, Vis de ianuarie, regia: Nicolae Opriţescu, Casa de Filme Cinci, 23.04.1979.
- Carmia Cernat, Clipa, regia: Gheorghe Vitanidis, Studioul Cinematografic București, 03.1979.
- Expresul de Buftea, regia: Haralambie Boroş, Casa de Filme Patru, 12.03.1979.
- Aurelia, Între oglinzi paralele, regia: Mircea Veroiu, Casa de Filme Cinci, 19.02.1979.
- Aglae, Tănase Scatiu, regia: Dan Piţa, Casa de Filme Patru, 25.10.1976 (Premiul ACIN).
1964
- Madam X (Cucoana lui Cuconu’ Iancu), Politică şi…delicatese, regia: Haralambie Boroş, Studioul Cinematografic București,04.1964 (Diploma de onoare, Festivalul Internațional al Filmului Vesel, Viena, 1964).
1963
- Viorica, Cinci oameni la drum, regia: Gabriel Barta, Studioul Cinematografic București,02.1963.
1961
- Sora lui Petre, Aproape de soare, regia: Savel Stiopul, Studioul Cinematografic București,09.1961.
1958
- Mariana Vișan, Alo?… ați greșit numărul!, regia Andrei Călărașu, Studioul Cinematografic București, 28.12.1958.
- Interviu în cadrul emisiunii Profesioniștii, Televiziunea Română, 2 noiembrie 1996. http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/rodica-tapalaga
-
- ‘Opera de trei parale’, autor Liviu Ciulei 1964
-
- Informatia 07.11.1964 – anunt premiera Opera
-
- O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Liviu Ciulei, 1972, Teatrul Bulandra_afis
Interviu Rodica și Ștefan Tapalagă, Revista Teatrul, 1973
Doamna nevăzută de Calderon de la Barca, regia artistică: Paul Stratilat, 01.1963
Comedia celui care și-a luat de nevastă o femeie mută de Anatole France, regia artistică: Dan Puican, 01.1966
Siciliana, de Aurel Baranga, teatru radiofonic, regia artistică Sică Alexandrescu și Mihai Zirra, Electrecord,1968
Rodica și Ștefan Tapalagă în Fragment din Gala lunii ianuarie, realizatori Ovidiu Dumitru, Alexandru Bocanet
La doctor, scenetă umoristică cu Dem Rădulescu și rodica Tapalagă, 1973.
Snoaba, secvență din emisiunea ”Întâlnire de sâmbătă seară’’ de Alexandru Bocăneț și Ovidiu Dumitriu, 1975
Comedia erorilor de William Shakespeare, 1963, regia Lucian Giurchescu
Opera de trei parale (11.11.1964) de Bertolt Brecht; regia Liviu Ciulei, Revista Teatrul, 1965
Aceşti nebuni făţarnici (18.12.1970) de Teodor Mazilu; regia Emil Mandric, Revista Teatrul, 1971
O scrisoare pierdută (29.01.1972) de I. L. Caragiale; regia Liviu Ciulei, Revista Teatrul, 1971
Chiţimia (28.03.1974) de Ion Băieşu; regia Alexandru Tatos, Revista Teatrul, 1974
Azilul de noapte (17.04.1975) de Maxim Gorki; regia Liviu Ciulei, revista Teatrul, 1975
Unchiul Vania (17.02.1978) de Anton Pavlovici Cehov; regia Laurenţiu Azimioară, revista Teatrul, 1978
Rezervaţia de pelicani (21.04.1983) de Dumitru Radu Popescu; regia Valeriu Moisescu, Revista Teatrul, 1983
Trenurile mele (10.10.1985) de Tudor Muşatescu; regia Petre Popescu, Revista Teatrul, 1985
Unchiul Vania (25.06.1985) de Anton Pavlovici Cehov; regia Alexa Visarion, Revista Teatrul, 1985
Dimineața pierdută (3.12.1986) de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, Revista Teatrul, 1987
