Stana-Ionescu, Ileana

Published by admin on septembrie 11, 2023

Stana-Ionescu, Ileana

Data și locul nașterii:
14 septembrie 1936, Brad, Jud. Hunedoara

Data și locul morții:
30 iunie 2024, București

Ocupația în teatru:
Actriță

Biografie artistică
Teatrografie
Filmografie
Fotografii arhiva
Fotografii din spectacole
Caiete program scanate
Afișe & alte materiale scanate din colecții personale
Link-uri către spectacole radiofonice sau TV disponibile în mediul virtual
Cronici
Selecție de link-uri către alte pagini de prezentare a personalității

Biografie artistică

Ileana Stana-Ionescu, născută pe 14 septembrie 1936 la Brad, județul Hunedoara, a fost o actriță remarcabilă și influentă în teatrul și filmul românesc. De la vârsta de 5 ani a copilărit alături de familie în Drobeta-Turnu Severin. Mama sa avea origini italiene, iar tatăl a decedat când ea avea doar 6 ani, în Al Doilea Război Mondial. După absolvirea liceului a plecat la Reșița, la un unchi din partea tatălui, fără gânduri artistice. Totuși, aici și-a început și activitatea teatrală. Nu a absolvit o facultate de specialitate. Cu toate acestea, povestește că a cunoscut teatrul întâmplător și că s-a îndrăgostit de acesta și de culisele sale.[1] La Reșița, odată cu începuturile sale pe scenă, l-a cunoscut și pe actorul Andrei Ionescu, cu care este căsătorită și în prezent. Cariera sa impresionantă și contribuțiile semnificative au făcut din ea una dintre cele mai apreciate personalități ale scenei românești. Ea și-a desfășurat activitatea într-o perioadă complexă din istoria României, fiind contemporană cu perioada comunistă și cu schimbările politice și culturale care au avut loc în acea vreme. Ca membră a unei generații de artiști care au fost nevoiți, de contextul politic, social și cultural, să navigheze printre provocările și restricțiile regimului comunist, Ileana Stana-Ionescu a reușit să se impună drept o voce puternică și o prezență marcantă pe scena țării. De-a lungul anilor, a avut de-a face și cu mediul politic. În perioada 2000-2004 a fost aleasă deputat de București, reprezentând minoritatea italienilor din România. De asemenea, a fost și membru în grupul parlamentar de prietenie cu Republica Italiană și președinte al celui de prietenie cu Republica Panama.

Actrița și-a dedicat mare parte din carieră teatrului, colaborând cu instituții de prestigiu din România. Și-a făcut debutul la Teatrul de Vest din Reșița, în 1955, în rolul Agnes din piesa lui Molière, Școala femeilor, în regia lui Gheorghe Ionescu. Din trupa de actori a teatrului lipsea tocmai o actriță de 18 -19 ani, de care ar fi fost nevoie pentru acest spectacol. Frecventa spectacolele Teatrului de Vest Reșița și se cunoștea cu echipa acestuia.[2] A primit invitația de păși pe scenă și a acceptat-o, onorând-o și după mai bine de jumătate de secol. După 4 ani, în 1959, a plecat la Piatra-Neamț, unde exista o secție a Teatrului de Stat din Bacău, precursoare a Teatrului de Stat Piatra-Neamț, azi, Teatrul Tineretului.

În 1967 a urcat pe scena Teatrului Național Ion Luca Caragiale din București, interpretând personajul Doamna Montecchio din Romeo și Julieta, în regia lui Val Mugur. În anul 2002 a devenit societar de onoare al acestui teatru. În capitală a mai jucat pe scena Teatrului Satiric-Muzical (de Revistă) Constantin Tănase, a Teatrului Țăndărică, a Teatrului Lucia Sturza Bulandra, a Teatrului Constantin I. Nottara și a Centrului de proiecte culturale ARCUB. De asemenea, în 1996 a colaborat și cu Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov. Prin interpretări captivante și abordări artistice inovatoare, Ileana Stana-Ionescu și-a demonstrat talentul remarcabil și capacitatea de a se adapta la diferite genuri și stiluri teatrale. Experiența artistică i-a demonstrat versatilitatea actoricească și a adus contribuții semnificative în promovarea valorilor teatrului național românesc.

De-a lungul celor mai bine de 60 de ani de activitate, actrița a colaborat cu numeroși artiști care pot fi considerați reper pentru scena românească. Printre aceștia se numără: Ion Cojar, Cornel Todea, Horea Popescu, Sică Alexandrescu, Alexandru Finți, Mircea Cornișteanu, Anca Ovanez-Doroșenco, Sanda Manu, Andrei Șerban și Felix Alexa. De asemenea, în cariera sa cinematografică a avut parte de unele întâlniri extrem de importante: Andrei Blaier, Geo Saizescu, Petre Bokor, Nicolae Corjos, Elisabeta Bostan și Dragoș Buliga.

Cu regizorul Ion Cojar a lucrat la 8 spectacole, pe scena Teatrului Național I. L. Caragiale din București și pe cea a Teatrului de Stat Piatra-Neamț (azi, Teatrul Tineretului). Totodată, unul dintre spectacolele pentru care au colborat la TNB a avut premiera și ca spectacol de televiune, în 1977: Camera de alături, de Paul Everac.

Cornel Todea este regizorul cu care Ileana Stana-Ionescu a lucrat la 6 spectacole de-a lungul carierei sale, 5 dintre ele în perioada 1962-1964, pe scena Teatrului de Stat Piatra-Neamț (azi, Teatrul Tineretului) și ultimul, în 1978, pe scena Teatrului Național din București. Una dintre cele mai remarcate colaborări a celor doi artiști a fost spectacolul Orfeu în infern, de Tennessee Williams, în care actrița a interpretat personajul Lady Torrance.

Sică Alexandrescu, Alexandru Finți și Horea Popescu sunt regizorii pe care artista îi menționează în interviul acordat în 1994 revistei Scena ca fiind regizorii minunați cu care a avut șansa să lucreze odată cu mutarea de la Piatra-Neamț în provocatoarea capitală.[3] Cu Sică Alexandrescu a lucrat la Teatrul de Revistă Constantin Tănase, în 1971, la spectacolul Micul infern. Pe Alexandu Finți l-a întâlnit la Teatrul Național București, în 1969, când a interpretat personajul Nastasia Filipovna, din Idiotul lui Dostoievski. Horea Popescu a regizat, în 1970, spectacolul TV realizat după textul lui Tudor Mușatescu, Titanic vals, în care actrița a fost distribuită în rolul Dacia.

Mircea Cornișteanu a regizat 4 dintre spectacolele care au compus repertoriul artistei. Unul dintre ele s-a jucat atât în repertoriul Teatrului Sică Alexandrescu din Brașov (1996), cât și în cel al Teatrului Național București (2001). Este vorba despre Scrisori de dragoste, de Albert Ramsdell Gurney, în care Ileana Stana-Ionescu a interpretat-o pe Melissa Gradner, alături de Mircea Albulescu.

Andrei Șerban a reprezentat pentru Ileana Stana-Ionescu un punct important al carierei sale, considerându-l cel care „a răsturnat puțin balanța” prin faptul că a distribuit-o în Hecuba din Troienele (1990) și în Ranevskaia din Livada de vișini (1992), după ce fusese „cantonată mulți ani pe făgașul comic”.[4]

Cu regizorul Felix Alexa a lucrat în 1994, jucând La Poncia în spectacolul Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca, la TNB. Cei doi s-au reîntâlnit în 2015, tot la TNB, colaborând la spectacolul Terorism, unul dintre ultimele spectacole la care Ileana Stana-Ionescu și-a adus contribuția.

Pe platourile de filmare, unul dintre regizorii cu care a avut cele mai multe colaborări este Geo Saizescu. Au lucrat împreună la 10 proiecte, între 1973 și 2012. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt filmele Păcală (1973) și Păcală se întoarce (2006), în care actrița le-a interpretat pe nevasta judecătorului, respectiv pe soția deputatului. Totodată, una dintre colaborările lor a fost pentru un serial TV, în 1994, Călătorie de neuitat.

Ileana Stana-Ionescu s-a remarcat artistic mai ales după migrarea către scena de la Piatra-Neamț. Aici a jucat personajul Lady Torrance, din Orfeu în infern, în regia lui Cornel Todea, „rol căruia, de altfel, îi datorează reușita la concursul de intrare în colectivul Naționalului bucureștean”[5]. Despre spectacol s-a scris în revista Teatrul:

„De la prima ridicare de cortină, în spectacolul Orfeu in infern, relaţia cu publicul este vie, intensă, vibrantă de emoţie. Reprezentaţia nu coboară sub nivelul acestei tensiuni inițiale, nici în momentele de relaxare. Este o calitate.”[6]. De asemenea, în același articol, Ana Maria Narti o consideră pe actrița Ileana Stana-Ionescu drept una dintre cele trei reușite ale spectacolului. Personajul creat de ea este foarte viu, sincer și emoționant. Interpretarea este una în acord cu textul lui Tennessee Williams, dar inovatoare, remarcându-se printre toate celelalte. Actrița nu s-a bazat pe artificiile exterioare în creionarea acestui personaj, chiar dacă diferența de vârstă era considerabilă: „interpreta, mult mai tânără decât eroina, realizează compoziția lăuntric, aducând în scenă o bătrâneţe sufletească prematură”[7].

Este, totodată, de remarcat faptul că Ileana Stana-Ionescu a reușit să evidențieze prin jocul său „puritatea morală a eroinei”[8]. În scena masajului, Lady trece de la atitudinea erotică la o bucurie inocentă. Cu forța care o caracterizează, actrița ridică unele dintre scenele spectacolului. „Aşa este finalul, în care ea îşi înalţă spre cer triumful într-o revărsare dureroasă de bucurie.”[9] Cu toate că fusese remarcată drept o actriță talentată și înainte de acest moment al carierei sale, Lady Torrace îi dă șansa de a se arăta mereu activă și prezentă pe scenă. Personajul este construit cu atenție, servind în permanență spectacolului. Este de înțeles de ce a atras atenția odată cu acest spectacol.

Deja ajunsă la București, în 1976, având la activ 21 de ani de teatru, interpretează rolul Ducesei de York în Richard al III-lea, de William Shakespeare, în regia lui Horea Popescu. Pentru ea, acest spectacol reprezintă prima întâlnire cu Shakespeare. Dincolo de această primă provocare, artista trebuie să joace un personaj istoric, având vârsta de 80 de ani. Despre acest rol spune: „Aşadar, suferinţa ei este cumplită. Dar pentru că spuneam mai sus că rolul este de mică întindere, mă întreb: «Durerii îi trebuie oare atâtea vorbe?»”[10]. Pentru Ileana Stana-Ionescu, scena culminantă în ceea ce o privește pe Ducesa de York este cea dintre aceasta și fiul său, protagonistul piesei, Richard. Duritatea scenei constă în faptul că mama își blestemă fiul, fiind oripilată de comportamentul și de faptele lui. Actrița consideră că „Şuvoiul necruţătoarelor ei acuzaţii părinteşti nu are pereche în toată literatura universală.”[11], existând astfel o greutate aparte a acestui rol. Nefiind prima colaborare cu regizorul Horea Popescu, actrița mărturisea că se simte în siguranță alături de acesta, având încredere în ideile lui și în produsul finit. Totodată, este impresionant și faptul că, Ileana Stana-Ionescu a împărțit scena, în acest spectacol, cu un alt actor de mare calibru aflat la prima sa întâlnire cu universul tragicului shakesperian, Radu Beligan.

Alături de regizorul Horea Popescu, Ileana Stana-Ionescu a reușit să se facă remarcată chiar și de J. J. Gauthier de la la ziarul Figaro, în anul 1970, cu ajutorul spectacolului Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în care a interpretat personajul Chiralina: „Am notat prezenţa unei actriţe, Ileana Stana-Ionescu, care posedă o vivacitate comunicativă, un ritm excelent şi o foarte bună şi puternică voce de teatru.”[12]. Din punct de vedere artistic, de-a lungul timpului, Ileana Stana-Ionescu s-a făcut remarcată prin aceste trăsături, prin prezența sa scenică, prin forța jocului, prin fidelitatea față de personaj, dar și prin calitățile tehnice datorate disciplinei actoricești.

Pentru aceleași calități considerabile a fost admirată și în ceea ce privește munca sa în domeniul cinematografiei. Mădălina Stănescu, în revista Cinema, o descrie astfel, ținând cont de prestația actriței în filmul Cucoana Chirița, în regia lui Mircea Drăgan: „Actriță potrivită în rol pe potrivă, Ileana Stana-Ionescu nuanțează convingător portretul unei emancipări întârziate, al unui mimetism caraghios. Instalată în poziția învățăcelului conștiincios, actrița imprimă voluntarism și docilitate partiturii: ca și un umor tonal gâlgâind spre sarcasm.”[13].

Două dintre cele mai remarcate filme din cariera sa cinematografică sunt Secretul lui Bachus și Secretul lui Nemesis, ambele în regia lui Geo Saizescu. Scriind despre acestea în revista Cinema, actrița le consideră comedii profunde, care, spre deosebire de alte filme de același gen ale timpului, nu pierd din vedere, de dragul râsului, semnificația. În același material a declarat că i-au plăcut ambele personaje jucate în filmele lui Geo Saizescu și scrie despre ce reprezintă pentru ea un personaj comic: „Forța unui personaj de comedie este uriașă. Dar ascunde și un mare pericol. Pentru că plăcerea publicului de a se bucura, de a râde, de a se deconecta poate împinge actorul la concesii, la ceea ce se cheamă: rabat la calitate. Lucru total de nedorit.”[14].

Actrița aseamănă comedia reușită cu matematica, considerând că atunci când calculele sunt reușite, aceasta poate avea chiar și un efect terapeutic. Pe Olga din Secretul lui Nemesis o descrie ca fiind oribilă, tocmai nemernicia ei provocând-o și bucurând-o din punct de vedere artistic. A mărturisit că s-a inspirat în crearea acestui eprsonaj din viața sa de zi cu zi, de la o persoană cunoscută, care avea o parte din caracteristicile incomode ale Olgăi. Cel mai mult la interpretarea acesteia, Ilenei Stana-Ionescu i-a plăcut să o distrugă, să o omoare, considerând că astfel contribuie la rolul cel mai de preț al comediei, acela de a purifica:

„Dacă ar fi să formulez, exact, care este rostul major al comediei, aș spune că este… ca un ceai de mușețel. Pare caraghios pentru cine nu știe că ceaiul de mușețel este cel mai formidabil detergent pentru organismul uman. Comedia mi se pare detergentul ideal pentru organismul social. Curată! Purifică! Se mai poate spune, în condițiile astea, că avem de-a face cu un gen minor? Nu cred!…”[15].

Talentul și munca sa au fost răsplătite de-a lungul timpului nu numai prin aplauzele publicului și cuvintele lăudabile ale criticilor, ci și prin premii: Premiul Concursului Republican pentru rolul Prostituata din Generalul și nebunul, de Angelo Vagenstein, în regia lui Cornel Todea, în 1963; Premiul Festivalului Național de Teatru pentru rolul Chiralina din Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu, în 1969; Premiul Teatrului Național pentru activitatea artistică, în 1976; Premiul special al juriului pentru întreaga activitate artistică, în 1985; Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul Lucian Blaga pentru rolul Coana Safta, din Anton Pann, de Lucian Blaga, în 1995; Premiul ACIN România pentru rolul secundar în filmul Aici nu mai locuiește nimeni, în regia Malvinei Urșianu, în 1996; Premiul de Excelență al Galei UNITER, Trofeul Dionysos pentru O batistă în Dunăre, de D.R. Popescu, în regia lui Ion Cojar, în 1998; Clacheta de aur U.A.R.F. pentru merite deosebite în dezvoltarea artei și culturii cinematografice, în 2001; Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler, alături de alți actori, în 2002; Premiul GOPO pentru Întreaga Carieră, în 2019.

Viața și cariera strălucitoare ale actriței Ileana Stana-Ionescu continuă să aibă un impact semnificativ în teatrul și cinematografia românească. Cu o bogată experiență actoricească de peste 60 de ani, ea a reușit să încarneze o varietate de personaje cu pasiune și dedicație, obținând recunoaștere și apreciere pe plan național și internațional. Prin talentul său incontestabil, capacitatea de a se adapta la diverse genuri și stiluri teatrale și forța sa scenică, Ileana Stana-Ionescu rămâne o figură influentă în lumea artistică a României. Premiile și onorurile pe care le-a primit de-a lungul carierei sale sunt mărturia impactului său semnificativ asupra lumii teatrului și filmului din țara noastră. Cu încrederea și pasiunea sa neobosite pentru arta dramatică, Ileana Stana-Ionescu a inspirat și impresionat atât publicul, cât și generațiile viitoare de artiști.

Sașa Pânzaru

Iulie 2023

Identificator obiect digital: https://doi.org/10.47383/DMTR.04.08

Note:

[1] Emisiunea Confesiuni cu Ileana Stana Ionescu, 2011, realizator: Iuliana Marciuc, producător: Gina Stroian, disponibilă on-line la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=MkSjkp454yE.

[2] Ibidem.

[3] Andreea Dumitru, Ileana Stana Ionescu: „În bătaia puştii inamicului”, revista Scena, nr. 14, iunie 1999, pp. 8-9, interviu disponibil on-line la adresa: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62897-ileana-stana-ionescu-in-bataia-pustii-inamicului–scena–nie-14-1999.

[4] Ibidem.

[5] Maria Marin, Viitorul rol – Ileana Stana Ionescu, revista Teatrul, nr. 1, ianuarie 1976, articol disponibil on-line la adresa: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43921-viitorul-rol-ileana-stana-ionescu–teatrul–1-1976.

[6] Ana Maria Narti, Două spectacole de confirmare. „Orfeu în infern” de Tennessee Williams. „Noaptea e un sfetnic bun” de Al. Mirodan, revista Teatrul, nr. 3, martie 1964, p. 78, articol disponibil on-line: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39686-doua-spectacole-de-confirmare-orfeu-in-infern-de-tennessee-williams-si-noaptea-e-un-sfetnic-bun-de-al-mirodan–teatrul–rtie-3-an-ix-1964.

[7] Ibidem, p.80.

[8] Ibidem, p. 80.

[9] Ibidem, p. 80.

[10] Ibidem, p. 80.

[11] Ibidem, p. 80.

[12] Emil Dinescu, „Coana Chirița” la Teatrul Națiunilor, revista Teatrul, nr. 7, iulie 1970, p. 83, articol dinsponibil on-line la adresa: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41567-coana-chirita-la-teatrul-natiunilor–teatrul–7-1970.

[13] Mădălina Stănescu, Trio de epocă. Interpreți și roluri, revista Cinema, nr. 6, iunie 1987, articol disponibil on-line la adresa: http://aarc.ro/articol/trio-de-epoca.

[14] Ileana Stana Ionescu, Comedia, gen major, revista Cinema, nr. 12, decembrie 1987, articol disponibil on-line la adresa: http://aarc.ro/articol/comedia-gen-major.

[15] Ibidem.

Citește tot articolul

Restrânge articolul

Teatrografie

Roluri în teatru:

Pasager, A doua femeie în Terorism, de Vladimir Presmiakov, în regia lui Felix Alexa. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 15.05.2015.
Soacra în Micul infern, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 04.10.2013.
Lena în Gaițele, de Al. Kirikescu, în regia lui Dan Tudor. Teatrul Metropolis, București, 3.07.2012.
Corul norilor în Comedia Norilor, de Aristofan, în regia lui Dan Tudor. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 10.05.2009.
Doamna Mase în Molto, Granʹ Impressione, de Romulus Vulpescu, în regia lui Dan Tudor. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 09.01.2009.
Ea în Domnul Sisif, de Radu F. Alexandru, în regia lui lui Mircea Cornișteanu. Centrul de proiecte culturale ARCUB, 28.06.2008.
Amelia în Sâmbătă, duminică, luni, de Eduardo De Filippo, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 18.05.2007.
Stăvăroaia în Idolul și Ion Anapoda, de George Zamgirescu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 26.01.2006.
Raisa Pavlovna Gurmâjskaia în Pădurea, de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul „Constatin I. Nottara”, București, 29.01.2005.
Ana Petrovna în Mașinăria Cehov, de Matei Vișniec, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 27.11.2003.
Chiriachița în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul „Constatin I. Nottara”, București, 31.03.2002.
Agripina în O farmacie cu nebuni, de Eugène Labiche, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 15.12.2001.
Melissa Gardner în Scrisori de dragoste, de Albert Ramsdell Gurney, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 04.10.2001.
Bénédicte în Cotletele, de Bertrand Blier, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 14.04.1988.
Phoebe Rice în Cabotinul, de John James Osborne, în regia lui Alice Barb. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 11.10.1997.
Contessina în O batistă în Dunăre, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 15.04.1997.
Melissa Gardner în Scrisori de dragoste, de Albert Ramsdell Gurney, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 03.09.1996.
Coana Safta în Anton Pann, de Lucian Blaga, în regia lui Dan Micu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 25.05.1995.
La Poncia în Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Felix Alexa. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 09.04.1994.
Ranevskaia în Livada de Vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 23.04.1992.
Madge în Cabinetul, de Ronald Harwood, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 29.05.1991.
Hecuba în O trilogie antică (Electra, Medeea, Troienele), de Euripide, în regia lui Andre Șerban. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 28.09.1990.
Marina în Bădăranii, de Carlo Gordoni, în regia lui Victor Moldovan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 07.09.1988.
Tusa Zina în Faleza, de Julius Edlis, în regia Ancăi Ovanez-Doroșenco. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 16.03.1986.
Bătrâna în Arheologia dragostei, de Ion Brad, în regia Ancăi Ovanez-Doroșenco. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 02.12.1985.
Șefa de birou în Farul și Domnul Valentino, de Djordje Lebovic, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 27.09.1984.
Rol în Nimic despre…elefanți, de Bițu Fălticineanu, în regia lui Bițu Fălticineanu. Teatrul Satiric-Muzical, „Constantin Tănase”, București, 1984.
Chiriachița în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 20.10.1983.
Rol în Funcționarul de la domenii, de Petre Locușteanu, în regia lui Matei Alexandru. Teatrul Satiric-Muzical, „Constantin Tănase”, București.
Rol în Poeții și pacea, de Autori Colectiv, în regia lui Mihai Berechet, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 28.12.1981.
Chiralina în Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 04.10.1981.
Catrina în Tinerețea lui Moromete, de Marin Preda, în regia Ancăi Ovanez-Doroșenco. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 17.06.1981.
Stăvăroaia în Idolul și Ion Anapoda, de George Zamgirescu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 31.03.1980.
Carla Șarlota în Monolog cu fața la perete, de Paul Georgescu, în regia Sandei Manu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 23.11.1979.
Mama în Fanteziile lui Fariatiev, de Alla Sokolova, în regia Ancăi Ovanez-Doroșenco. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 14.02.1979.
Dina Pop în Autobiografie, de Horia Lovinescu, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București,07.02.1978.
Fräulein în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 29.11.1977.
Ducesa de York în Richard al III-lea, de William Shakespeare, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 29.05.1976.
Dacia în Titanic Vals, de Todor Mușatescu, în regia lui Toma Caragiu. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 03.07.1975.
Doica în Medeea, de Lucius Annaeus Seneca, în regia lui Ion Acsan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 29.01.1975.
Reveca în Apus de soare, Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 21.12.1973.
Eleonora în Trei frați gemeni venețieni, de Antonia Collalto-Mattiuzzi, în regia lui David Esrig. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 08.06.1973.
Lily Sinescu în A doua față a medaliei, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 20.01.1973.
Lucsița în Mania posturilor, de Vasile Alecsandri, în regia Liei Niculescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 12.11.1972.
Lucsița în Primii noștri poeți; mania posturilor, de Autori Colectiv, în regia lui Victor Moldovan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 12.02.1972.
Octavia în Pisica în noaptea Anului Nou, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 14.04.1971.
Domnica Domnițor în Să nu-ți faci prăvălie cu scară, de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 16.03.1971.
Voce personaj în Cum a furat zmeul mingea, de Octavian Pancu-Iași, în regia Margaretei Niculescu. Teatrul „Țăndărincă”, București, 1971.

Soția în Micul infern, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatru de Revistă „Constantin Tănase”, București, 1971.

Reta Stoleru în Camera de alături, de Paul Everac, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 25.04.1970.

Berta în Boeing, Boeing, de Marc Camoletti, în regia lui Matei Alexandru. Teatru de Revistă „Constantin Tănase”, București.
Chiralina în Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 21.12.1969.
Nastasia Filipovna în Idiotul, de Feodor Mihailovici Dostoievski, în regia lui Alexandru Finți. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 01.03.1969.
Regina Mamă în Becket, de Jean Anouilh, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 10.10.1968.
Doamna Montecchio în Romeo și Julieta, de William Shakespeare, în regia lui Val Mugur. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 23.11.1967.
Manți în Nu sînt Turnul Eiffel, de Ecaterina Oproiu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 15.05.1965.
Cherry în Stația de autobuz, de William Inge, în regia lui Mircea Ivănescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 22.04.1965.
Rol în Chemarea viitorului, de Eduard Covali, în regia lui Ion Cojar. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 27.02.1965.
Vulpea în Povești și amintiri, de Ion Creangă, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 25.12.1964.
Concetta în Mizerie și noblețe, de Eduardo Scarpetta, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 13.12.1964.
Anca, Ema Bellea în Fii cuminnte, Cristofor, de Aurel Baranga, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 12.12.1964.
Rol în Poem pentru 23 August, de Eduard Covali, în regia lui Lucian Giurchescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 21.08.1964.
Eliza în Trei generații, de Lucia Demetrius, în regia lui Lucian Giurchescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 31.07.1964.
Fira în Omul cu mîrțoaga, de George Ciprian, în regia lui Gabriel Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 19.03.1964.
Lady Torrance în Orfeu în infern, de Williams Tennessee, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 11.01.1964.
Celia în Casa cu două intrări, de Pedro Calderón de la Barca, în regia lui Val Săndulescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), Piatra Neamț, 08.10.1963.
Dorotka în Dracul uitat, de Jan Drda, în regia lui Marcel Anghelescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 30.06.1963.
Floarea Soarelui, Zâna închipuirii în Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 24.03.1963.
Prostituata în Generalul și nebunul, de Angelo Vagenstein, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 18.12.1962.
Lisette în Jocul dragostei și-al întâmplării, de Pierre Carlet de Marivaux, în regia lui Lucian Ghiurchescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 19.07.1962.
Rol în Dragă mi-e viața, de Florin Gheucă și Radu Mircea Rătescu, în regia lui Radu Mircea Rătescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 14.04.1962.
Irina în Cred în tine, de Vadim Korostiliov, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 17.02.1962.
Aurora-Vulpea în Băiatul din banca a doua, de Alecu Popovici, în regia lui Lucian Giurgescu. Teatrul de Stat Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 15.10.1961.
Stela în Secunda 58, de Dorel Dorian, în regia lui George Rafael. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 14.10.1961.
Fana în Explozie întârziată, de Paul Everac, în regia lui Mihai Raicu. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 12.05.1961.
Angelica în George Dandin, de Jean-Baptiste Molière, în regia lui Gabriel Negri. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 25.03.1961.
Elisaveta Ivanovna în Viori de primăvară, de Alexandr Stein, în regia lui Gabriel Negri. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 17.12.1960.
Maria în Apa Vie, de Nicolae Holban, în regia lui Gabriel Negri. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 30.09.1960.
Bucătăreasa în Bătrânețe zbuciumată, de Leonid Rahmanov, în regia lui Gabriel Negri. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 20.04.1960.
Ilinca în Vlaicu și feciorii lui, de Lucia Demetrius, în regia lui Gabriel Negri. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 14.02.1960.
Katea în Povestea unei iubiri, de Konstantin Siminov, în regia lui Cristian Munteanu. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 12.09.1959.
Gabi în Ultima oră, de Mihail Sebastian, în regia lui Iosif Maria Biță. Teatrul de Vest, Reșița, 17.06.1959.
Zina în Familia lui Allan, de Gusein Muhtarov, în regia Luciei Demetrius. Teatrul de Vest, Reșița, 08.03.1959.
Natalia în Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, în regia lui Eugen Vancea. Teatrul de Vest, Reșița, 07.11.1958.
Tereza în Rețeta fericirii, de Aurel Baranga, în regia lui Eugen Vancea. Teatrul de Vest, Reșița, 20.09.1958.
Emma în Chestiuni familiare, de Horia Lovinescu, în regia lui Iosif Maria Biță. Teatrul de Vest, Reșița, 28.06.1958.
Kathleen în Când zeii coboară pe pământ sau Kathleen, de Michael Sayers, în regia lui Iosif Maria Biță. Teatrul de Vest, Reșița, 08.06.1958.
Făt Frumos în Înșir-te Mărgărite, de Victor Eftimiu, în regia lui Alexandru Miclescu. Teatrul de Vest, Reșița, 27.02.1958.
Mariana Pleșoianu în Nota zero la purtare, de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, în regia lui Iosif Maria Biță. Teatrul de Vest, Reșița, 30.03.1957.
Agripina în Soacra cu trei nurori sau Ochiul babei, de Ion Creangă, în regia lui Iosif Maria Biță. Teatrul de Vest – Reșița, 15.09.1957.
Anejca în Judecată sângeroasă, de Iosif Kaxetan-Tyl, în regia lui Ion Doloreanu. Teatrul de Vest, Reșița, 14.02.1956.
Agnes în Școala femeilor, de J.B.P. Molière, regia Gheorghe Ionescu. Teatrul de Vest, Reșița, 1955.

Roluri în Teatru TV:

Vecina în De Pretore Vincenzo, de Eduardo de Filippo, în regia lui Constantin Dicu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1994.
Arefia în Inelul cu briliant, după Liviu Rebreanu, în regia lui Silviu Jicman. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1993.
Contesa Funella în Invitație la castel, de Jean Anouilh, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1991.
Olimpe Jaquet în Când vine barza de André Roussin, în regia lui Constantin Dicu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1991.
Tușa Zina în Faleza, de Julius Edlis, în regia Ancăi Ovadez Doroșenco, regia TV Domnița Munteanu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1990.
Miza în …Escu, de Tudor Mușatescu, în regia lui Constantin Dicu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1990.
Dina Pop în Autobiografie, de Horia Lovinescu, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1979.
Draga în Doctor în filosofie, de Bronislav Nușici, în regia lui Matei Alexandru. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1978.
Reta Stoleru în Camera de alături, de Paul Everac, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR în colaborare cu Teatrul Național București, 1977.
Harita Ignatievna în Fata fără zeste, de Nicolai Alekseevici Ostrovscki, în regia lui Matei Alexandru. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1976.
Martine în Doctor fără voie, de Molière, în regia lui Cornel Popa. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1975.
Rol în Pariul, de Ștefan Berciu, în regia lui Dumitru Cihodaru. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1973.
Rol în Sfîntul de Eugen Barbu, în regia lui Aurel Cerbu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1973.
Rol în Hernani, de Victor Hugo, în regia lui Cornel Popa. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1973.
Rol în Citadela sfărâmată, de Horia Lovinescu, în regia lui Călin Florian. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1972.
Măndica Piscopescu în Gala Schițelor Cargiale, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Sică Alexandrecu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1971.
Dacia în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horia Popescu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR, 1970.
Mama în Nu-ți plătesc, de Eduardo Fillippo, în regia lui Matei Alexandru. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR.
Tofana în Patima Roșie, de Mihail Sorbul, în regia lui Lucian Ionescu. Teatrul Național de Televiziune. Casa de producție TVR.

Roluri în Teatru Radiofonic:

Biografii, memorii: Ion Valjan sau Fascinația teatrului, scenariul Michaela Gulea şi Magda Duţu, în regia lui Petru Hahârcă. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2012, cu fragmente din Fonoteca de Aur cu Ileana Stana Ionescu.
Mătușa Adelaida în Argentina, de Ilinca Stihi, în regia Ilincăi Stihi. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2011.
Magda Stamate în Curajul femeii în dragoste, de Felix Anton Rizea, în regia lui Vasile Manta. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2008.
Madame d’Aigreville în Croitor de dame, de Georges Feydeau, în regia lui Vasile Manta. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2005.
Lucia Sturza Bulandra în Biografii, memorii: Alexandru Davila – Scrisori către actorul X, scenariul de Elsa Grozea, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2003.
Smaranda în Franțuzitele sau Comodia vremii, de Costache Facca, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2003.
Rol în Biografii, memorii: La Fontaine și fabulele sale, scenariul Elsa Grozea, în regia lui Constantin Dinischioutu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 2002.
Frau Pauli în Sarea exilului, de George Astaloș, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1999.
Doamna Castriș în Dictatorul, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1999.
Bunica în Heidi, de Johanna Louise Spyri, în regia lui Gavriil Pinte. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1997.
Catița în Crai de tobă, de Constantin Colonaș, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1997.
Sectanta de ziua a XIII a în Valsul lebedelor, de Dinu Grigorescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1996.
Rița în Mireasa cu gene false, de Dumitru Radu Popescu, în regia Nicoletei Toia. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1994.
Doamna Otis în Fantoma din Canterville, de Oscar Wilde, în regia lui Cristian Pepino. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1993.
Mira în O partidă de poker, de Damian Stănoiu, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1993.
Rol în Decameronul, de Giovanni Boccaccio, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1993.
Gabrielle în Interzis pentru public, de Jean Marsan, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1993.
Clara în Moștenire cu bucluc, de Pelham Grenville (P.G.) Wodehouse, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1992.
Domnișoara Băcescu în Profesorul de franceză, de Tudor Mușatescu, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1991.
Julie în Nu ascultați, doamnelor!, de Sacha Guitry (Alexandre Guitry), în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1991.
Soacra în Vorbe de clacă, de Ioan Slavici, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1990.
Doamna Văleanu în Cu prețul vieții, de Mihail Joldea, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1989.
Slujnica în Nunta însângerată, de Federico García Lorca, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1989.
Proprietăresa în O întâmplare de demult sau Ocrotitorul, de Liviu Rebreanu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1989.
Anicuța Popescu în Două loturi, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1989.
Rol în Frații Jderi, de Mihail Sadoveanu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1989.
Madam Ida în Logodnicul, de Hortensia Papadat-Bengescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1987.
Doica în Romeo și Julieta, de William Shakespeare, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1986.
Anna Grigorievna în Suflete Moarte, de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1986.
Rol în Sosesc diseara, de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1986.
Doamna Harincea în Apostolii, de Liviu Rebreanu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1986.
Marioara în Prințul, de Tudor Teodorescu-Braniște, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1985.
Catrina în Tinerețea lui Moromete, de Marin Preda, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1985.
Chiralina în Coana Chirița sau Chirița în provinție, de Vasile Alecsandri, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1984.
Berta în Colecționarii, de Jiří Korbel, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1984.
Rol în Haidem la teatru!, de Valeriu Mardare, în regia lui Cristin Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1984.
Vera Petrovna în A optsprezecea cămilă sau În toate timpurile, iubirea…, de Samuil Alioșin, în regia lui Eugen Todoran. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1984.
Angela în Vând casă singur în curte, de Sanda Diaconescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1983.
Zoia în Al treilea nu se poate, de Ivan Ivanovich Martinov, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1983.
Lydia în Toți fiii mei, de Arthur Miller, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1983.
Șarlotta în Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1983.
Gisa în Castelul, de Franz Kafka, în regia lui Cristian Munteanu, Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1983.
Rol în Biografii, memorii: Scrinul negru, de George Călinescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1982.
Alice Postique în Martorii, de Robert Thomas, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1982.
Doamna Bălălău în Capul de rățoi, de Gheorghe Ciprian, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1982.
Zoe Cristescu în Om cu noroc, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1982.
Madame Schnizel în Romeo şi Julieta… bis! de George Ranetti, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1982.
Clienta în Grijuliu… ca un frate, de Elie de Bassan (M. Elie Cohen), în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1981.
Directoarea în O inspecție școlară, de Dumitru D. Pătrășcanu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1981.
Profesoara Dițescu în Musca lui Vartolomei, de Dumitru D. Pătrășcanu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1981.
Angelica în Orașul fără avocați, de Nicola Manzari, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1980.
Doamna Sirelli în Fiecare cum vede, de Luigi Pirandello, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1980.
Sultana în Pe drezină, de I. A. Bassarabescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1980.
Evghenia în Mare bătaie de cap, de Leonid Lenci, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Bety în Salariul gloriei, de Clifford Odets, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Doamna Alexandrescu în Începem!, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Doamna Iremiade în Păianjenul, de A. de Herz (Adolf Edmund George de Herz), în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Elisabeta Marineanu în Ce știa satul, de Ion Valjan (Ion Alexandru Vasilescu), în regia lui Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Fifina, soacra lui Peruzeanu în O soacră, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1979.
Elvira în Cadoul, de Ioan Grigorescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1978.
Rol în Biografii, memorii: Nasul, de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1978.
Rol în Biografii, memorii: Costache Caragiale, scenariu Mihai Florea, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1978.
Femeia în Michael și Ann, de Eugene O’Neill, în regia lui Corneliu Dalu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1978.
Vecina în Temă pentru acasă, de Mile Poposki, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1978.
Mama în Domnișoara Butterfly, de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1977.
Despina în Cafeneaua anului 1900, de Max (Dimitrie Radu) Rosetti, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1977.
Doamna Barbier în Curtea cu juri, de Henry Monier, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1977.
Persefona în Broaștele, de Aristofan, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1976.
Rol în Biografii, memorii: Jack London – un proletar al muncii intelectuale, scenariu Ștefan Iureș, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1976.
Rol în Biografii, memorii: Valurile Dunării, de Iosif Ivanovici, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1976.
Colombina în Bolnava prefăcută, de Carlo Goldoni, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1976.
Rol în Biografii, memorii: Suvenire contimpurane, de George Sion, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1975.
Esmeralda în Iată femeia pe care o iubesc, de Camil Petrescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1975.
Rol în Biografii, memorii: Esop, de Arcadiu Marinescu Nour, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1974.
Elvira în Culise, de Mihai Zirra, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1974.
Rol în Biografii, Memorii: Povestea Vorbei, de Anton Pann, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1974.
Actrița Bouvard în Astă seară joacă domnul Molière, de Marica Beligan, în regia lui Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1973.
Lidia Daneva în O vrem pe Katarina, de Vladimir Spasov, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1972.
Rol în Danton, de Camil Petrescu, în regia lui Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1972.
Maria în Un scos din pepeni, de Gheorghe Brăescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1972.
Silvia în Moș Goriot, de Honoré de Balzac, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1972.
Pauna în Sfârșit de veac în București (ep.1-6), de Ion Marin Sadoveanu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, înregistrare în 1970.

Critică de teatru

Articol:

Ileana Stana Ionescu „Comedia gen major: «Secretul lui Nemesis» sau puterea satirei”, Cinema, Anul 25, nr. 12, decembrie 1987, p. 8.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Filmografie

Roluri în film:

Rol în Popeasca, în regia lui Radu Stanca. Dropia Film, TVR, 2017.
Emilia în O săptămână nebună, în regia lui Dragoș Buliga. MediaPro Pictures, 2014.
Rol în Rămâi cu mine (serial TV), în regia lui Constantin Pepescu, Mihai Bauman. HBO România, 2013.
Mama primarului în Las fierbinți (serial TV), în regia lui Dragoș Buliga, Constantin Popescu, Gabriel de Achim. MediaPro Pictures, 2012.
Sofia Boukoura, soția lui Yannis, mama Elenei în Iubire elenă, în regia lui Geo Saizescu. Casaro Film, Meta Vision, Nerv Film, 2012.
Rol în O zi obișnuită de sâmbătă (scurt-metraj), în regia lui Baba Radu Iulian. UNATC, 2009.
Marta în Fetele marinarului (serial TV), în regia lui Sebastian Voinea, Valentin Hotea. Intact Production, 2008.
Rol în O soacră de coșmar, în regia lui Bogdan Danelopol. MediaPro Pictures, 2006.
Soția deputatului în Păcală se întoarce, în regia lui Geo Saizescu. Nerv Film, Mindshare, cu sprijinul CNC, 2006.
Cati în Lombarzilor 8 (serial TV), în regia lui Titus Muntean, Andreea Paduraru, Alexandru Maftei. Mandragora Movies, 2006.
Soția lui Saizman în Milionari de weekend, în regia lui Cătălin Saizescu. Total Professional Records, MDV Film, Filmex România, cu sprijinul CNC, 2004.
Rol în Sexi harem Ada Kaleh, în regia lui Mircea Mureșan. S.C. RoFilm, 2001.
Rol în Căsătorie imposibilă (serial TV), în regia lui Silviu Jicman. Studioul de film al TVR, 1999.
Directoarea în Meurtres par procuration, în regia lui Claude-Michel Rome. Alizes Films, M6, 1995.
Rol în Aici nu locuiește nimeni, în regia Malvinei Urșianu. Studioul de film al TVR, 1995.
Recepționer în Boodlust:Subspecies 3, în regia lui Ted Nicolaou. Castel Film România, Full Moon Studios, 1994.
Rol în Călătorie de neuitat (serial TV), în regia Geo Saizescu. Studiou lde film al TVR, 1994.
Rol în Harababura, în regia lui Geo Saizescu. Studioul de Creație Solaris Film, 1991.
Bunica Mariei în Campioana, în regia Elisabetei Bostan. Casa de filme Cinci, Artexfilm, Les Productions La Fête Inc., 1991.
Bălașa în Chirița în Iași, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1988.
Dădaca în Zâmbet de soare, în regia Elisabetei Bostan. Casa de Filme Cinci, 1988.
Olga în Secretul lui Nemesis, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Fime Cinci, 1987.
Fraila în Cuibul de viespi, în regia lui Horea Popescu. Casa de Filme Unu, 1987.
Bălașa în Cucoana Chirița, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1987.
Secretara lui Cercel în Secretul lui Bachus, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Unu. 1984.
Rol în Pe malul stâng al Dunării Albastre, în regia Malvinei Urșianu. Casa de Filme Unu, 1983.
Velceasca în Grăbește-te încet, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Unu, 1982.
Bunica în Alo, aterizează străbunica!, în regia lui Nicolae Corjos. Casa de Filme Unu, 1981.
Minerva Tudoran în Șantaj, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Unu, 1981.
Neicu în Dumbrava minumată, în regia lui Gheorghe Naghi. Casa de Filme Unu, 1980.
Nevasta lui Gavrilescu în Singur printre prieteni, în regia lui Cornel Todea.Casa de Filme Unu, 1980.
Lelia în Bal în Poiana Zimbrilor, în regia lui Dan Necșulea. Studioul de Film TVR, 1979.
Cleopatra în Al patrulea stol, în regia lui Timotei Ursu.Casa de Filme Unu, 1979.
Elvira în Eu, tu și Ovidiu, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1978.
Minodora în Gloria nu cântă, în regia lui Alexandru Bocăneț. Casa de Filme Unu, 1977.
Cleopatra în Tufă de Veneția, în regia lui Petre Bokor. Casa de Filme Cinci, 1976.
Maria în Serenadă pentru etajul XII, în regia lui Carol Corfanta. Casa de Filme Unu, 1976.
Mama Mariei în Zidul, în regia lui Contantin Vaeni. Casa de Filme Trei, 1975.
Nevasta judecătorului în Păcală, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1973.
Rol în Un august în flăcări (serial TV), în regia Dan Pița, Alexandru Tatos, Radu Gabrea, Doru Năstase. Studio de film TVR și Studiourile Buftea, 1973.
Mama Luciei în Cireșarii (serial TV), în regia lui Andrei Blaier. Studioul de Film TV, 1972.
Gina în Drumul în penumbră, în regia lui Lucian Bratu. Studioul Cinematografic „București”, 1972.
Adriana în Un film cu o fată încântătoare, în regia lui Lucian Bratu. Studioul Cinematografic „București”, 1967.
Aurica în Merii sălbatici, în regia lui Alecu Croitoru. Studioul Cinematografic „București”, 1965.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Fotografii arhiva

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Fotografii din spectacole

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Caiete program scanate

Caietul-program al spectacolului Povestea unei iubiri, de Konstantin Siminov, în regia lui Cristian Munteanu. Teatru de Stat Bacău, Secția Piatra Neamț (azi Teatrul Tineretului, Piatra Neamț), 12.09.1959. Sursă: © Arhiva Teatrului Tineretului Piatra Neamț.