Fiscuteanu, Ion
19 noiembrie 1937, Sânmihaiu de Câmpie
8 decembrie 2007, Târgu-Mureș
actor
Ion Fiscuteanu se naște la 19 noiembrie 1937 în satul Sânmihaiu de Câmpie. Tatăl său, așa cum mărturisește în emisiunea Profesioniștii realizată de Eugenia Vodă, a fost „semi-croitor“[1], iar mama casnică. Pierderea mamei, pe când tânărul Ion avea doar nouă ani, este echivalată de maturul Fiscuteanu cu prima dintre morțile sale morale. În ciuda condițiilor grele pe care le-a traversat, reușește să devină elev la Școala Medie Comercială de la Cluj-Napoca. În timpul studiilor de la Cluj, intră pentru prima dată într-o sală de spectacole de teatru. Întrucât urmează un profil comercial, ajunge funcționar (la Organizația Comercială Locală Produse Industriale Caransebeș). Aici, un anunț difuzat la radio îi va repune viața pe un traseu diferit: „Eram funcționar la O.C.L. Produse industriale Caransebeș și am făcut o prostiuță pe la birou și, drept pedeapsă, am fost mutat la depozit. Acolo făceam cartoteci cu marfa care era trimisă în provincie, la magazie. Pe masă aveam un radio care mergea tot timpul și acolo se anunța din când în când că se fac înscrieri pentru admiterea la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar cei interesați pot urma un curs de pregătire. Am tot auzit anunțul ăsta până mi-am zis: «Ce-ar fi să dau și eu admitere la actorie?»“[2].
Ion Fiscuteanu devine student al I.A.T.C. „I.L. Caragiale“ București începând cu anul 1957, la clasa profesoarei Dina Cocea, avându-i colegi, între alții, pe Marin Moraru și Gheorghe Dinică. Finalul anilor ”50 în România comunistă aduce o supraveghere strictă a comunității studenților. Drept urmare, orice pas greșit al unui student se putea transforma într-o condamnare carcerală sau de altă natură. Firea greu de strunit a tânărului Ion Fiscuteanu adună tot soiul de împotriviri și nesocotiri și, în cele din urmă, plătește. Din mijlocul multelor lecturi de recuperare pe care i le recomandase profesoara Dina Cocea, Ion Fiscuteanu ajunge muncitor într-o mină din Lupeni. A doua sa moarte morală. După un an, reușește să revină la I.A.T.C., dar are de recuperat perioada lipsă, de data aceasta împreună cu un alt profesor, George Carabin, și alți colegi, dintre care îi amintim pe Cornelia Gheorghiu, Constantin Diplan, Eugenia Balaure, Vasile Vasiliu, Constantin Popa. Numele lui Ion Fiscuteanu apare pe afișul a două dintre producțiile absolvenților promoției 1961-1962, Minciuna are picioare lungi de Eduardo de Filippo și Nu puneți dragostea la încercare de Basilio Locatelli. O mare parte a absolvenților promoției 1961-1962 va forma trupa de actori a recent înființatului Teatru de Stat Tîrgu-Mureș. La cerere[3], Ion Fiscuteanu alege, spre deosebire de colegii săi, Teatrul de Stat din Piatra-Neamț.
În prima parte a anilor ’60, pentru un tânăr absolvent al I.A.T.C., cea mai atractivă scenă din provincie părea a fi cea de la Piatra Neamț. Pe scena Teatrului de Stat din Piatra Neamț regizau spectacole tinerii Ion Cojar, Cornel Todea, Andrei Șerban ș.a.. Scena acestui teatru devine asemenea unei prelungiri a anilor de școală, perioada petrecută aici echivalează în cazul multora dintre actori cu o etapă de lentă tranziție, enormă acumulare și lansare precisă către scenele mult mai dorite ale țării. La Piatra Neamț, Ion Fiscuteanu este coleg de scenă cu tinerii interpreți Ileana Stana Ionescu, Constantin Drăgănescu, Petru Ciubotaru, Virgil Ogășanu, Constantin Cojocaru, Carmen Galin, Mitică Popescu ș.a.. În spectacolul Generalul și nebunul continuă colaborarea începută la Institut cu regizorul Cornel Todea. Pe scena de la Piatra Neamț îl interpretează pe Black Will în Dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Kent în cea de-a patra punere în scenă a, pe atunci, studentului Andrei Șerban. Cu spectacolul Afară-i vopsit gardu’ înăuntru-i leopardu’ în regia lui Ion Cojar ajunge să joace pe scenele de teatru din Germania și Italia și rolul din acest spectacol îi aduce aprecierea criticii în cadrul Festivalului Național al teatrelor dramatice. Cele mai multe producții, însă, poartă semnătura unuia dintre regizorii angajați ai teatrului la acea dată, Gabriel Negri. Dintre acestea, spectacolul preferat de Ion Fiscuteanu este Siciliana, autor Aurel Baranga[4].
Pe scena Teatrului de Stat din Tîrgu-Mureș Ion Fiscuteanu se reîntâlnește cu o parte a colegilor săi de la Institut. Actorul devine angajat al acestei instituții începând cu vara anului 1968. Va continua să joace pe scena acestui teatru, cu o scurtă întrerupere (cele cinci spectacole realizate pe scena Teatrului de Stat Brașov), până la moartea sa, în anul 2007. Întrebat care au fost motivele alegerii acestui teatru anume, actorul afirmă: „știam că dispune de o trupă bună și că există o atmosferă serioasă de lucru. De altfel acesta a fost și criteriul pentru care l-am ales“[5]. La aproape un deceniu de la sosirea sa, Ion Fiscuteanu considera că adevărata inaugurare a carierei sale a avut loc aici: „activitatea mea pe scena Teatrului din Tg. Mureș a început în 1968; aveam impresia că intru într-o etapă dificilă, puțin generoasă în roluri, cînd, dintr-o dată, totul s-a schimbat. Cu Musgrave [n.a.: Dansul sergentului Musgrave, regia Radu Penciulescu], pot spune că mi-am inaugurat, într-adevăr cariera“[6].
Pe aceeași scenă a Teatrului de Stat din Tîrgu-Mureș Ion Fiscuteanu intră în contact, pentru prima dată în carieră, cu dramaturgia lui D.R. Popescu. De la prima întâlnire, stabilită odată cu rolul Ion din spectacolul Acești îngeri triști (vor urma încă alte patru întâlniri teatrale și una cinematografică[7]), se poate observa legătura specială dintre actor și dramaturgia uneia dintre cele mai cunoscute figuri ale epocii: „(…) am rămas fidel scrisului lui D.R. Popescu; o afinitate de temperament, poate, dar și o legătură sufletească, un sentiment special mă readuce mereu spre acești oameni zbuciumați, cu drame complicate, cu teribile probleme de conștiință“[8]. Această chimie specială existentă între actor și literatura dramatică ce poartă semnătura lui D.R. Popescu este remarcată și de critica de specialitate. Natalia Stancu considera că actorul Fiscuteanu s-a afirmat odată cu personajul Ion din piesa lui D.R. Popescu, piesă jucată în premieră națională la Târgu-Mureș. Mira Iosif aprecia ca fiind excepțională construcția personajului Pasăre din Piticul din grădina de vară. Ion Calion nota fiorul lăsat în urma sa pe scenă de Ion Fiscuteanu interpretându-l pe Andrei în Balconul. Antoaneta Iordache era impresionată de dualitatea imprimată personajului Nae din Rugăciune pentru un disc-jokey.
În aceeași sferă a unei afinități elective se poate înscrie și colaborarea artistică dintre actorul Ion Fiscuteanu și regizorul Harag György, colaborare desfășurată la Târgu-Mureș timp de șase proiecte teatrale[9]. Fiecare dintre aceste spectacole a contribuit la consolidarea acestei echipei artistice, astfel încât, la finalul acestui drum, Ion Fiscuteanu a fost condus de regizorul Harag către „unul din cele mai mari roluri ale sale“[10], și anume, Lopahin în Livada de vișini. Importanța extraordinară a acestui legături, dar mai ales raportul excepțional care se stabilește între actor și spectacolul rezultat devine transparent dacă ascultăm una dintre declarațiile lui Ion Fiscuteanu: „Condus de măiestria lui Gheorghe Harag, Lopahin m-a făcut să descopăr în Ion Fiscuteanu disponibilități interpretative necunoscute. (…) Simt o mare răspundere jucînd rolul Lopahin, responsabilitatea unui act de cultură“[11]
În cei treizeci și nouă de ani în care a apărut pe scena Teatrului Național din Târgu-Mureș, Ion Fiscuteanu a interpretat roluri în aproape șaptezeci de spectacole. Radu Penciulescu, Eugen Mercus, Dan Micu, Dan Alecsandrescu, Nicolae Scarlat, Kincses Elemér, Mircea Cornișteanu sunt doar câțiva dintre regizorii în ale căror spectacole actorul a construit partituri apreciate de critica de specialitate, unele dintre acestea, premiate.
Actorul Ion Fiscuteanu a reprezentat un nume de referință și în lumea filmului. Două dintre producțiile cinematografice în care a jucat au fost prezente fie în secțiunea oficială a Festivalului de Film de la Cannes (Prea târziu, regia Lucian Pintilie), fie în secțiunea Un Certain Regard (Moartea domnului Lăzărescu, regia Cristi Puiu). Debutul său cinematografic este legat de „prima co-producție româno-maghiară“[12], Frumoasele vacanțe, în regia lui Károly Makk. Ca actor de film începe să fie remarcat odată cu rolurile Grigore din Fructe de pădure, în regia lui Alexandru Tatos, în care revelația, cel puțin pentru Mircea Alexandrescu, se dovedește a fi Ion Fiscuteanu și Alexandru Agiu din Glissando, în regia lui Mircea Daneliuc. Colaborările sale cinematografice continuă cu nume importante din industria filmului din România: Mircea Daneliuc (Iacob), Lucian Pintilie (Balanța), Șerban Marinescu (Cel mai iubit dintre pământeni), Nae Caranfil (Asfalt Tango), Cristian Mungiu (Mariana), Hanno Höfer (Ajutoare umanitare). Ultimul său rol, Remus Dante Lăzărescu, în filmul lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu, îi va aduce recunoașterea și aprecierea la nivel internațional[13]:
„Am ajuns la el datorită rolului din comedia Ajutoare umanitare, de Hanno Höfer. Acolo juca un rol bazat mai mult pe tăceri și gesturi. Mi-am spus că acesta ar putea fi domnul Lăzărescu. M-am decis să-i ofer rolul. În opinia mea, este unul dintre cei mai buni actori români, însă, în mod stupid și inexplicabil, subestimat“[14], declara regizorul Cristi Puiu.
Ce fel de actor era Ion Fiscuteanu? Putem găsi răspunsul la această întrebare într-unul dintre articolele Mirei Iosif:
„Ion Fiscuteanu face parte din categoria actorilor dificili, din acea speță aparte de «genus irritabile», ființe ciudate, năbădăioase, cu umori variabile, a căror reacție în spectacole e cel mai adesea imprevizibilă și a căror evoluție e într-o prea mare măsură marcată de conexiunea unor factori exteriori. Actori de care directorii se feresc, pe care regizorii mediocri îi ocolesc, actori care au nevoie de intuiția animatorului și de întîlnirea cu anumite roluri ca să se deschidă și să se realizeze în creații strălucitoare și durabile“[15]. Întrucât „în actorie nu se pot aborda două sarcini cu aceleași instrumente“[16], Ion Fiscuteanu avea nevoie ca regizorul să-i fie asemenea unui ghid: „cred că cel mai important lucru pentru un regizor este să poată să-l învețe pe actor să lucreze cu el“[17].
Cum își construia Ion Fiscuteanu rolurile? „În inventarul interior există foarte multe ascunzișuri unde te miri ce găsești“[18]. Această afirmație a actorului Ion Fiscuteanu traduce, printr-o formulă cât se poate de plastică nu doar unul dintre principiile de bază ale artei actorului în viziunea lui Ion Cojar, ci și calea pe care, adeseori, a plecat Ion Fiscuteanu în căutarea personajelor pe care le-a interpretat. Matricea creativă a actorului trebuie să înregistreze orice tip de interacțiune cu mediul, fie el concret sau abstract, deoarece „un gest, un ton anume, un amănunt vestimentar, o atitudine, un tablou, un animal, o caracteristică fizionomică, amintirea unei împrejurări, o stare de spirit, un obiect, un accesoriu fără importanţă, despre care nu poate şti dinainte dacă va fi util sau nu, pot declanşa procesul creator“[19]. Dintr-un astfel de gest și un asemenea moment aflăm că s-a născut personajul Lopahin: „Repetam scena din actul III, cînd Lopahin cumpără livada. Harag m-a oprit și mi-a spus: «ăsta este Lopahin» – și de acolo am început împreună, pe această linie, să descifrăm traiectoria personajului“[20]. Uneori, în căutarea notelor definitorii ale personajul dramatic s-a sondat pornind de la distanțe considerabile față de propria personalitate. Astfel s-a născut personajul Coriolan din spectacolul Noaptea cabotinilor, de Romulus Guga, regia Dan Alecsandrescu, personaj despre care actorul mărturisea: „E un rol care îmi creează deosebite probleme de înțelegere și mai ales de interpretare. Personajul nu e purtător al unui mesaj explicit; o permanentă zbatere între convingeri și incertitudini caracterizează traiectoria lui dramatică. Unica rațiune a existenței sale, veritabilă patimă, este căutarea adevărului. Această patimă îl înnobilează, îl așază într-o lumină cuceritoare. Încerc să-mi descopăr, la rîndul meu, un adevăr lăuntric acordat acestei dimensiuni spirituale, deși eroul, evident, e potrivnic temperamentului meu“[21].
Odată câștigat terenul încrederii reciproce dintre actant și regizor, actorul Ion Fiscuteanu se dovedea a fi un important partener al demersului artistic (Dan Alecsandrescu: „Nimic nu este mai important pentru mine, astăzi, decît să trezesc în interpret un partener de creație. Așa cum cred că a fost (…) Ion Fiscuteanu în Noaptea cabotinilor“[22]), precum și unul dintre principalele puncte de sprijin în construcția viitorului spectacol (Radu Penciulescu: „N-am fost niciodată solitar, unde am făcut un spectacol, am creat de fiecare dată comunități, ele îmi sînt necesare. Comunități în care să fie implicați toți membrii fără a uita însă nevoia de a avea «stîlpi» pe care se poate înălța edificiul spectacolului. George Constantin, Ion Fiscuteanu, Ion Marinescu, Olga Tudorache, actori cu spectru larg!“[23]).
În sprijinul acestei mobilități și plasticități actoricești despre care vorbea Radu Penciulescu stau numeroasele și diversele direcții artistice sub care a putut fi văzut pe scenă actorul Ion Fiscuteanu. În spectacolul său de debut, tânărul actor reușește să-i dea viață bătrânului bogătaș Robert din piesa lui Eduardo de Filippo apelând la arta compoziției. Ludicul și principiile de bază ale comediei au fost valorificate scenic în spectacole precum Noaptea e un sfetnic bun, A 12-a noaptea, Tartuffe, A murit Tarelkin!, Rugăciune pentru un disc-jokey, Moartea accidentală a unui rebel, Peripețiile bravului soldat Švejk sau Furtuna. Plasticitatea sa corporală a fost potențată în rolurile din spectacolele Dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Kent, Afară-i vopsit gardu’ înăuntru-i leopardu’ sau Piticul din grădina de vară. Jocul său dinamic a devenit cât se poate de palpabil în Dansul sergentului Musgrave, iar inteligența și simplitatea scenică s-au transformat în elementele caracteristice care i-au câștigat aprecierea criticii în spectacole precum Acești îngeri triști, Procesul rebelilor de pe „Caine“ sau Balconul. Sobrietatea și măsura sau jocul ponderat au fost alte elemente parte din arsenalul actoricesc pe care Ion Fiscuteanu l-a adus în prim plan în spectacole ca Transplantarea inimii necunoscute, Emigranții sau Livada cu vișini.
Numele lui Ion Fiscuteanu, personalitate plină de forță și cu un temperament vulcanic, rămâne legat, în principal, de scena teatrală târgumureșeană: „mulți actori talentați s-au perindat pe la Tg. Mureș; însă printre cei ce au rămas și au muncit sînt astăzi valori sigure, personalități împlinite. Unul e Ion Fiscuteanu, actor incandescent […]“[24]. Observația semnată de Ileana Popovici traduce cu acuratețe, pe de o parte, felul de a fi al actorului, pe de altă parte, dă seama de faptul că destinul său teatral s-a coagulat în ton cu direcțiile artistice, uneori mai transparente, alteori mai difuze, ale Teatrul Național din Târgu-Mureș. Fără îndoială, marile sale creații teatrale au fost cele realizate în anii ”60 – ”80 ai secolului XX. Însă, imaginea și privirea sa încărcată de numeroasele experiențe existențiale vor rămâne mereu prezente datorită filmului care, în ultima parte a carierei sale, i-a adus recunoașterea internațională. „După «domnul Lăzărescu» nu mai pot juca orice!“[25], afirma actorul Ion Fiscuteanu. Finalul drumului său nu l-a contrazis.
Raluca Blaga
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.37
Bibliografie
Articole:
- BĂCIUȚ, Nicolae, Mari actori: Ion Fiscuteanu, în „Cuvântul liber“, anul XVII, nr. 247 (4159), 16 decembrie 2005.
- BANU, George, Radu Penciulescu în dialog cu George Banu: Pentru un teatru la înălțimea omului, în „România literară“, anul 43, nr. 33, 19 august 2011.
- BERGAN, Ronald, Ion Feted Romanian actor, his most famous role was also his last, în „The Guardian“, 8 aprilie 2008, material disponibil online la adresa: https://www.theguardian.com/film/2008/apr/08/obituaries.mainsection?CMP=gu_com
- CIURDARU, Ion, Tineri actori pe scena tîrgumureșeană, în „Steaua Roșie“, anul XIX, nr. 290, 6 decembrie 1968.
- COJAR, Ion, Inițiere în arta actorului (III), „Teatrul“, anul XXVIII, nr. 3, martie 1983.
- COJAR, Ion, Inițiere în arta actorului (II), în „Teatrul“, anul XXVIII, nr. 2, februarie 1983.
- FODOR, Zeno, Frumoasele vacanțe, în „Steaua roșie“, anul XIX, nr. 260, 1 noiembrie 1968.
- IOSIF, Mira, Actorii noștri: Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 8 august, 1974.
- MARIN, Maria, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977.
- PATLANJOGLU, Ludmila, Premiul A.T.M. pe naul 1985: „Livada cu vişini“ de A. P. Cehov la Teatru Naţional din Tîrgu Mureş (Semnează: G. Harag, N. Scarlat, R. Feneş, F. Tibor, S. Ghelan, I. Fiscuteanu, M. Gingulescu, C. Popescu, C. Răileanu, M. Popescu, A. Ştefănescu, N. Stancu), în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 7-8, iulie-august 1986.
- PATLANJOGLU, Ludmila, Valori ale teatrului românesc: Dan Alecsandrescu, în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 4, aprilie 1986.
- POPOVICI, Ileana, Teatrul de Stat din Tg. Mureș, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 9, septembrie 1974.
- SILVESTRU, Valentin, Versiuni românești ale operei cehoviene, în „România literară“, anul XVIII, nr. 28, 11 iulie 1985.
Materiale video, disponibile online:
- VODĂ, Eugenia, Profesioniștii: Ion Fiscuteanu, emisiunea disponibilă online la adresa: http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/ion-fiscuteanu.
[1] Vezi Eugenia Vodă, Profesioniștii: Ion Fiscuteanu, emisiune disponibilă online la adresa: http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/ion-fiscuteanu, material accesat la 13 martie 2022.
[2] Nicolae Băciuț, Mari actori: Ion Fiscuteanu, în „Cuvântul liber“, anul XVII, nr. 247 (4159), 16 decembrie 2005, p. 5.
[3] Vezi Maria Marin, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977.
[4] Vezi Ion Ciurdaru, Tineri actori pe scena tîrgumureșeană, în „Steaua Roșie“, anul XIX, nr. 290, 6 decembrie 1968.
[5] Ion Ciurdaru, Tineri actori pe scena tîrgumureseană, în „Steaua Roșie“, anul XIX, nr. 290, 6 decembrie 1968, p. 2.
[6] Maria Marin, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977, p. 52.
[7] Ion Fiscuteanu a interpretat următoarele roluri având la bază texte ale autorului D.R. Popescu: Aurel în Pisica în noaptea anului nou (regia Harag György), Pasăre în Piticul din grădina de vară (regia Dan Micu), Andrei în Balconul (regia Nicolae Scarlat), Nae în Rugăciune pentru un disc-jockey (regia Mihai Manolescu) și Grigore în filmul Fructe de pădure, regia Alexandru Tatos.
[8] Maria Marin, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977, p. 52.
[9] Ion Fiscuteanu a interpretat următoarele roluri în spectacolele regizate de Harag György: Duke Mantee în Pădurea împietrită, de Robert Emmet Sherwood; Aurel în Pisica în noaptea anului nou, de Dumitru Radu Popescu; Moș Nichifor în Puterea și adevărul, de Titus Popovici; Locotenent-comandor Philip Francis Queeg în Procesul rebelilor de pe «Caine», de Herman Wouk; Ivan Antonovici Raspliuev în A murit Tarelkin!, de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîli și Lopahin în Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov.
[10] Valentin Silvestru, Versiuni românești ale operei cehoviene, în „România literară“, anul XVIII, nr. 28, 11 iulie 1985, p. 16.
[11] Ludmila Patlanjoglu, Premiul A.T.M. pe naul 1985: „Livada cu vişini“ de A. P. Cehov la Teatru Naţional din Tîrgu Mureş (Semnează: G. Harag, N. Scarlat, R. Feneş, F. Tibor, S. Ghelan, I. Fiscuteanu, M. Gingulescu, C. Popescu, C. Răileanu, M. Popescu, A. Ştefănescu, N. Stancu), în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 7-8, iulie-august 1986, pp. 150-151.
[12] Zeno Fodor, Frumoasele vacanțe, în „Steaua roșie“, anul XIX, nr. 260, 1 noiembrie 1968, p. 2.
[13] Pentru rolul Remus Dante Lăzărescu interpretat în filmul Moartea domnului Lăzărescu Ion Fiscuteanu este recompensat cu următoarele distincții: Premiul „Lebăda de aur” – Copenhagen International Film Festival, 2005; Premiul de interpretare masculină – Transilvania International Film Festival, 2005; Premiul „FIRESCI” pentru cel mai bun actor – Palm Springs International Film Festival, 2006.
[14] Ronald Bergan, Ion Fiscuteanu. Feted Romanian actor, his most famous role was also his last, în „The Guardian“, 8 aprilie 2008, material disponibil online la adresa: https://www.theguardian.com/film/2008/apr/08/obituaries.mainsection?CMP=gu_com, accesat la 10 iunie 2022.
[15] Mira Iosif, Actorii noștri: Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 8 august, 1974, p. 54.
[16] Ion Cojar, Inițiere în arta actorului (III), „Teatrul“, anul XXVIII, nr. 3, martie 1983, p. 20.
[17] Nicolae Băciuț, Mari actori: Ion Fiscuteanu, în „Cuvântul liber“, anul XVII, nr. 247 (4159), 16 decembrie 2005, p. 5.
[18] Eugenia Vodă, Profesioniștii: Ion Fiscuteanu, min.: 38:05, emisiunea disponibilă online la adresa: http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/ion-fiscuteanu, material accesat la 22 martie 2022.
[19] Ion Cojar, Inițiere în arta actorului (III), „Teatrul“, anul XXVIII, nr. 3, martie 1983, p. 20.
[20] Ludmila Patlanjoglu, Premiul A.T.M. pe anul 1985: „Livada cu vişini“ de A. P. Cehov la Teatru Naţional din Tîrgu Mureş (Semnează: G. Harag, N. Scarlat, R. Feneş, F. Tibor, S. Ghelan, I. Fiscuteanu, M. Gingulescu, C. Popescu, C. Răileanu, M. Popescu, A. Ştefănescu, N. Stancu), în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 7-8, iulie-august 1986, p. 150.
[21] Maria Marin, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977, p. 52.
[22] Ludmila Patlanjoglu, Valori ale teatrului românesc: Dan Alecsandrescu, în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 4, aprilie 1986, p. 78.
[23] Radu Penciulescu în dialog cu George Banu: Pentru un teatru la înălțimea omului, în „România literară“, anul 43, nr. 33, 19 august 2011, p. 17.
[24] Ileana Popovici, Teatrul de Stat din Tg. Mureș, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 9, septembrie 1974, p. 84.
[25] Nicolae Băciuț, Mari actori: Ion Fiscuteanu, în „Cuvântul liber“, anul XVII, nr. 247 (4159), 16 decembrie 2005, p. 5.
Teatrografie
Roluri în teatru:
- Serghei Petrovici în Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, în regia lui Radu Olăreanu. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 28.01.2007.
- Baba Doftoroaia, Mamona în Elisabeta din întâmplare o femeie, de Dario Fo, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 06.10.2005.
- Laios, regele ucis în La reine Jocaste, de Constantin Zărnescu, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 14.04.2003.
- Efimița în Conul Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 22.01. 2003.
- Actorul în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 29.11.2002.
- Domnul Smith în Cântăreața cheală, de Eugène Ionesco, în regia lui Cristian Ioan. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 15.11.2001.
- Duncan în Macbeth, de William Shakespeare, în regia lui Ștefan Iordănescu. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 01.10.1999.
- Comandantul, Eu când vreau să fluier, fluier de Andreea Vălean, regia: Theodor-Cristian Popescu, premiera: 23 aprilie 1998.
- Preotul în Ofer cameră, student, de Louis Velle, în regia Ralucăi Iorga-Mândrilă. Teatrul Național Târgu Mureș – Compania Liviu Rebreanu, 09.10.1997.
- Tatăl, Vrăjitorul în Minunea, de Sânziana Popescu, în regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național Târgu-Mureș, 23.03.1997.
- Iordan în Milionar la minut, de Tudor Popescu, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 17.02.1996.
- Paganini în Țara fericirii, de Tudor Mușatescu, în regia lui Cornel Popescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 13.04.1995.
- Tatăl, Regele în În zăpadă doarme nemurirea, de Ana Maria Crișan, în regia Doinei Popa. Teatrul Național Târgu-Mureș, 22.12.1994.
- Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 15.10.1994.
- Viktor în Joc de pisici, de Örkény István, în regia Ralucăi Iorga-Mândrilă. Teatrul Național Târgu-Mureș, 20.01.1994.
- Tranio în Îmblânzirea scorpiei, de William Shakespeare, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 04.02.1993.
- Primul agent rus în Top secret, de Marc Camoletti, în regia lui Andrei Mihalache. Teatrul Național Târgu-Mureș, 05.11.1992.
- Liniaev în Lupii și oile, de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul Național Târgu-Mureș, 28.11.1991.
- Regis – Castel Benac în Topaze, de Marcel Pagnol, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul Național Târgu-Mureș, 28.04.1991.
- Feodor Pavlovici în Smerita, de Feodor Mihailovici Dostoievski, în regia Doinei Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 11.03.1990.
- Boiangiu în Trăsura la scară, de Petre Ispirescu, în regia lui Tompa Gábor. Teatrul Național Târgu-Mureș, 03.10.1989.
- Relling în Rața sălbatică, de Henrik Ibsen, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 08.12.1988.
- Dragomir în Năpasta, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 07.02.1988.
- Lucian în Ne naștem o singură dată, de Ion Ciurdaru, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 08.12.1987.
- Trinculo în Furtuna, de William Shakespeare, în regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național Târgu-Mureș, 07.05.1987.
- Caporalul Ioachim în Evul Mediu întâmplător, de Romulus Guga, în regia lui Cristian Hadji-Culea. Teatrul Național Târgu-Mureș, 03.10.1986.
- Svejk în Peripețiile bravului soldat Svejk, de Jaroslav Hašek, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul Național Târgu-Mureș, 06.04.1986.
- Nae Girimea în D-ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național Tîrgu-Mureș, 25.09.1985.
- Lopahin în Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Harag György. Teatrul Național Târgu-Mureș, 02.06.1985.
- Iordan în Milionarul sărac, de Tudor Popescu, în regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național Târgu-Mureș, 03.11.1984.
- Todor Frențiu în Viața e ca un vagon?, de Paul Everac, în regia Ralucăi Iorga-Mândrilă. Teatrul Național Târgu-Mureș, 27.12.1983.
- Al treilea actor în Tragedia lui Hamlet prințul Danemarcei, de William Shakespeare, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul de Stat Târgu-Mureș, 05.05.1983.
- Mincu în Jolly Joker, de Tudor Popescu, în regia Zoei Anghel Stanca. Teatrul Național Târgu-Mureș, 11.02.1982.
- Comisarul sportiv în Moartea accidentală a unui rebel, de Dario Fo, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 25.06.1981.
- Barney în Vara celei de-a 17-a păpuși, de Ray Lawler, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu-Mureș, 27.11.1980.
- Inchizitorul în Ciocîrlia, de Jean Anouilh, în regia lui Kincses Elemér. Teatrul Național Târgu Mureș, 19.06.1980.
- Al în Scene din viața unui bădăran, de Dumitru Solomon, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu Mureș, 16.12.1979.
- Ioniță în Opinia publică, de Aurel Baranga, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Național Târgu Mureș, 20.09.1979.
- Nae în Rugăciune pentru un disc-jockey, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Mihai Manolescu. Teatrul Național Târgu Mureș, 28.06.1979.
- Nagelschmidt în Floriile unui geambaș, de Sütő András, în regia lui Dan Alexandrescu. Teatrul Național Târgu Mureș, 12.10.1978.
- XX în Emigranții, de Slawomir Mrozek, în regia lui Mihai Manolescu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 29.04.1978.
- Ivan Antonovici în A murit Tarelkin!, de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 26.11.1977.
- Coriolan în Noaptea cabotinilor, de Romulus Guga, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 13.10.1977.
- Cloșca în Procesul Horia, de Alexandru Voitin, în regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 28.04.1977.
- 1907 din primăvară pînă-n toamnă, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 27.02.1977.
- Sid Davis în Oh, tinerețe!, de Eugene Gladstone O’Neill, în regia Zoei Anghel Stanca. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 17.02.1977.
- Andrei în Balconul, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 02.12.1976.
- Ghiță Pristanda în O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 26.03.1976.
- Zembră în Cocoșul de tablă, de Dan Rebreanu, în regia lui Costin Dragnea-Marinescu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 29.12. 1975.
- Culai în Soacra cu trei nurori, de Ion Creangă, în regia lui Constantin Săsăreanu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 15.07.1975.
- Iancu în Viteazul, de Paul Anghel, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 13.05.1975.
- John Proctor în Vrăjitoarele din Salem, de Arthur Miller, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 28.02.1975.
- Orgon în Tartuffe, de Jean-Baptiste Poquelin, Molière, în regia lui Dan Micu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 06.12.1974.
- Pasăre în Piticul din grădina de vară, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Dan Micu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 20.06.1974.
- Locotenent-comandor Philip Francis Queeg în Procesul rebelilor de pe «Caine», de Herman Wouk, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 21.03.1974.
- Garth în Pogoară iarna, de Maxwell Anderson, în regia lui Constantin Anatol. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 11.01.1974.
- Moș Nichifor în Puterea și adevărul, de Titus Popovici, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 15.10.1973.
- Recitator în Trepte spre comunism, în regia lui Hunyadi András. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 13.10.1973.
- Vlad Țepeș Dracula în Vlad Țepeș în ianuarie, de Mircea Bradu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat Brașov, 17.02.1973.
- Feste Bufonul în A douăsprezecea noapte, de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat Brașov, 30.09.1972.
- Recitator în Cu tot ce am aparțin acestui pămînt, în regia lui Ștefan Alexandrescu. Teatrul de Stat Brașov, 23.09.1972.
- Măgarul în Mușchetarii măgăriei sale, de Ion Lucian, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat Brașov, 20.05.1972.
- Bocioacă Ion în Interesul general, de Aurel Baranga, în regia lui Nicușor Constantinescu. Teatrul de Stat Brașov, 12.04.1972.
- Ștefan cel Mare în Săptămâna patimilor, de Paul Anghel, în regia lui Ivan Helmer. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 01.10.1971.
- Batici în Regele mincinoșilor, de Jovan Sterija Popovici, în regia lui Radoslav Lazici. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 12.03.1971.
- Aurel în Pisica în noaptea anului nou, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 24.02.1971.
- Duke Mantee în Pădurea împietrită, de Robert Emmet Sherwood, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 12.11.1970.
- Jica în Un individ suspect, de Branislav Nușici, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 29.05.1970.
- Ion în Acești îngeri triști, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 25.10.1969.
- Soldatul Sparky în Dansul sergentului Musgrave, de John Arden, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 08.06.1969.
- Băiatul în Transplantarea inimii necunoscute, de Alexandru Mirodan, în regia lui Constantin Anatol. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 22.05.1969.
- Hermes în Critis (Gâlceava zeilor), de Radu Stanca, în regia lui Eugen Mercus. Teatrul de Stat din Târgu Mureș, 13.03.1969.
- Leu în Ziariștii, de Alexandru Mirodan, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 16.04.1968.
- Cornel în 33 de scrisori anonime, de Méhes György, în regia Zoei Anghel Stanca. Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 25.11.1967.
- Dascălul în Răzvan și Vidra, de Bogdan Petriceicu Hașdeu, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 01.08.1967.
- Flaimuc, Lacherdopolos, Teodorini, Turlupini în Muza de la Burdujani, de Costache Negruzzi, Mandache în Diplomație, de Ion Luca Caragiale. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 18.05.1967.
- Boxerul slab, Cîinele, Goguță în Afară-i vopsit gardu’ înăuntru-i leopardu’, de Alecu Popovici, în regia lui Ion Cojar. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 24.09.1966.
- Cântec de primăvară, de Eduard Covali, în regia lui Ion Cojar. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 26.04.1966.
- Black Will în Dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Kent, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 13.03.1966.
- Balested în Femeia mării, de Henrik Ibsen, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 30.01.1966.
- Colibaș în Sfîntul Mitică Blajinu, de Aurel Baranga, în regia lui Gheorghe Miletineanu. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 25.11.1965.
- Virgil în Stația de autobuz, de William Inge, în regia lui Ion Cojar Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 22.04.1965.
- Chemarea viitorului, de Eduard Covali, în regia lui Ion Cojar. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 27.02.1965.
- Comisul Nicu în Piatra din casă, de Vasile Alecsandri, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 23.01.1965.
- Ichim în Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, în regia lui Gheorghe Jora. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 17.10.1964.
- Agnelet în La Farce de Maitre Pathelin, Pancratius în Le Mariage forcé, de Jean-Baptiste Molière, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 19.09.1964.
- Stăpânul calului în Omul cu mîrțoaga, de George Ciprian, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 19.03.1964.
- Neurologul în Noaptea e un sfetnic bun, de Alexandru Mirodan, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 12.01.1964.
- Ilarie, în Academicianul, de Vintilă Negrea, Ion în Deșteapta pământului, de Victor Ion Popa, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 17.11.1963.
- Lisardo în Casa cu două intrări, de Pedro Calderón de la Barca Henao, în regia lui Gheorghe Jora. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 08.10.1963.
- Mates în Dracul uitat, de Jan Drda, în regia lui Marcel Anghelescu. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 30.06.1963.
- Saska în Nila Toboșara, de Afanasi Salinski, în regia Arianei Kunner Stoica. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 09.05.1963.
- Comentatorul în Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 24.03.1963.
- Tiberiu Cezar Secoșan în Siciliana, de Aurel Baranga, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 24.01.1963.
- Directorul în Generalul și nebunul, de Angelo Vagenstein, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Teatrul de Stat din Piatra Neamț, 19.12.1962.
- Roberto în Minciuna are picioare lungi, de Eduardo de Filippo, în regia lui Gelu Carabin. I.A.T.C. I.L. Caragiale, București, 4.12. 1961.
- Coviello în Nu puneți dragostea la încercare, de Basilio Locatelli, în regia lui Gelu Carabin. I.A.T.C. I.L. Caragiale, București, 25.11.1961.
Filmografie
Roluri în film:
- Remus Dante Lăzărescu în Moartea domnului Lăzărescu, în regia lui Cristi Puiu. Mandragora, 2004.
- Primarul în Ajutoare umanitare, în regia lui Hanno Höfer. Ager Film, 2002.
- Turnul din Pisa, în regia lui Șerban Marinescu. Filmex, Total Professional Records, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, 2002.
- Soțul în Mariana, în regia lui Cristian Mungiu. Academia de Teatru şi Film (ATF), 1997.
- Taximetristul în Asfalt Tango, în regia lui Nae Caranfil. Les Films du Rivage, Domino Film, France 3 Cinéma, Les films de l’ouest, Comme des Cinémas, Canal +, Studioul Cinematografic Bucureşti, Sabina Product, Ministerul Culturii din Franţa, cu sprijinul CNC, 1996.
- Oană din Prea târziu, în regia lui Lucian Pintilie. Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, MK2 Productions, La Sept Cinema, Canal+, Centrul Național al Cinematografiei din Franța, Les Productions Traversiere, Filmex România, 1996.
- Timpul liber, în regia lui Valeriu Drăgușanu. Studioul de Creaţie nr. 4 Cinerom, 1993.
- Cel mai iubit dintre pământeni, în regia lui Șerban Marinescu. Societatea Electronum S.A., Trustul Expres, Cu sprijinul CNC, 1992.
- Balanța, în regia lui Lucian Pintilie. Parnasse Production, Scarabée Films, MK2 Production, La Sept Cinéma, Canal+, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii România, 1991.
- Undeva, în Est, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Studioul de Creație Solaris Film, 1990.
- Trifan în Iacob, în regia lui Mircea Daneliuc. Casa de filme 5, 1987.
- Plutonierul în Cântec în zori, în regia lui Dinu Tănase. Studioul de film al TVR în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, 1986.
- Vătui în Din prea multă dragoste, în regia lui Lucian Mardare. Casa de filme Unu, 1985.
- Sergent major Pîrvu în Emisia continuă, în regia lui Dinu Tănase. Casa de filme 5, 1984.
- Directorul combinatului în Acordaţi circumstanţe atenuante?, în regia lui Lucian Bratu. Casa de filme Trei, 1984.
- Bețivul în Vară scurtă, în regia Terezei Barta. Casa de filme Trei, 1983.
- Grigore în Fructe de pădure, în regia lui Alexandru Tatos. Casa de filme Patru, 1983.
- Alexandru Algiu în Glissando, în regia lui Mircea Daneliuc. Centrul de Producție Cinematografică București – Casa de filme Trei, 1982.
- Stele de iarnă, în regia Cristianei Nicolae. Casa de filme Patru. Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, Federația Română de Bob-Sanie, 1980.
- Tereblecu în Stop-cadru la masă, în regia Adei Pistiner. Casa de filme Unu, 1979.
- Doi bărbați pentru o moarte, în regia lui Gheorghe Naghi. Studioul cinematografic București. 1969.
- Bolondos vakáció (Frumoasele vacanțe), în regia lui Károly Makk. Studioul cinematografic Bucureşti. Mafilm Stúdió 3 – Budapesta, 1968.
Caietul program al spectacolului Minciuna are picioare lungi, de Eduardo de Filippo, în regia lui Gelu Carabin. I.A.T.C. I.L. Caragiale, București, 4.12. 1961@Arhiva_de_Teatru_UNATC
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Nu puneți dragostea la încercare, de Basilio Locatelli, în regia lui Gelu Carabin. I.A.T.C. I.L. Caragiale, București, 25.11.1961@Arhiva_de_Teatru_UNATC
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Generalul și nebunul, de Angelo Vagenstein, în regia lui Cornel Todea. Teatrul de Stat Piatra Neamț, 19.12.1962@Arhiva Teatrului Tineretului Piatra Neamț
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Acești îngeri triști, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Eugen Marcus. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 25.10.1969.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Pisica în noaptea anului nou, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 24.02.1971.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Puterea și adevărul, de Titus Popovici, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 15.10.1973.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Piticul din grădina de vară, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Dan Micu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 20.06.1974
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului A murit Tarelkin!, de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin, în regia lui Harag György. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, 26.11.1977.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Harag György. Teatrul Național Târgu-Mureș, 02.06.1985.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului D-ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Național Tîrgu-Mureș, 25.09.1985.
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Evul Mediu întâmplător, de Romulus Guga, în regia lui Cristian Hadji-Culea. Teatrul Național Târgu-Mureș, 03.10.1986.
Descarcă PDFAfișe filme
Afișe spectacole
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.)
- „Aceşti îngeri trişti” de D. R. Popescu. Adaptare radiofonică de Romulus Guga. Regia artistică: Eugen Mercus şi Dan Puican. În distribuţie: Ion Fiscuteanu, Anca Neculce-Maximilian, Victor Ştrengaru, Maia Andrieş, Ştefan Sileanu, Mircea Chirvăsuţă, Alexandru Făgărăşanu. Regia muzicală: Mihai Roman. Regia tehnică: ing. Ion Mihăilescu. Înregistrare din 1970. Teatrul National Radiofonic. Mari spectacole.
https://www.youtube.com/watch?v=eap1xho6ch8
- Ion Fiscuteanu în cadrul emisiunii Profesioniștii, realizatoare Eugenia Vodă
http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/ion-fiscuteanu
- Despre Ion Fiscuteanu cu Cristi Puiu şi Marina Constantinescu, la Nocturne, realizatoare Marina Constantinescu
https://www.youtube.com/watch?v=cNyWoH9U0aQ
- Alexandru Tatos, Jurnal de filmare. Fructe de pădure
https://alexandrutatos.ro/filme/fructe-de-padure/jurnal-de-filmare-2/
- Ion Fiscuteanu în Moartea domnului Lăzărescu, regia Cristi Puiu
https://cinepub.ro/movie/moartea-domnului-lazarescu-film-lungmetraj/
- Ion Fiscuteanu în Sindromul Timișoara, regia Marius Barna
https://www.youtube.com/watch?v=xXwnp7ryT3k&t=2s
- Ion Fiscuteanu în Ajutoare umanitare, regia Hanno Höfer
https://www.youtube.com/watch?v=C5pyPGgP6nE
- Ion Fiscuteanu în Asfalt Tango, regia Nae Caranfil
https://www.youtube.com/watch?v=gnJkAzuN8mI
- Ion Fiscuteanu în Cel mai iubit dintre pămîntăni, regia Șerban Marinescu
https://www.youtube.com/watch?v=pN3fljJEYLc
- Ion Fiscuteanu în Undeva în Est, regia Nicolae Mărginean
https://www.youtube.com/watch?v=GMSuuAZieeI&t=2s
- Ion Fiscuteanu în Iacob, regia Mircea Daneliuc
https://www.youtube.com/watch?v=uaksve4JCuA
- Ion Fiscuteanu în Emisia continuă, regia Dinu Tănase
https://www.youtube.com/watch?v=7HpnacNkGTA&t=2s
- Ion Fiscuteanu în Glissando, regia Mircea Daneliuc
https://www.youtube.com/watch?v=M9DGRSpmptY
- Ion Fiscuteanu în Fructe de pădure, regia Alexandru Tatos
https://www.youtube.com/watch?v=6qDcor-vQBA&t=1s
https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/filme-romanesti-1-fructe-de-padure-1983
Cronici care tratează opera personalității
Cronici spectacole:
- Nicolae Băciuț, Mari actori: Ion Fiscuteanu, în „Cuvântul Liber“, anul XVII, nr. 247 (4159), 16 decembrie 2005.
- Silviu Milășan, „Regina Iocasta“, revitalizarea unui mit, în „Cuvîntul Liber“, anul XV, nr. 101, 27 mai 2003.
- Horia Horșia, Cronica spectacolului LIVADA… sau mesajul lui Harag, în „Teatrul azi“, nr. 10-11, octombrie 2000.
- Capodopera: „Livada cu vişini“ de A.P.Cehov la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 10-11, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53626-capodopera-livada-cu-visini-de-a-p-cehov-la-teatrul-national-din-targu-mures–teatrul-azi–10-11-2000
- Mircea Morariu, La joasă altitudine: „Elisabeta, din întâmplare o femeie“ de Dario Fo, Teatrul Naţional – Compania „Liviu Rebreanu“, Târgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 3-4, martie-aprilie 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59844-la-joasa-altitudine-elisabeta-din-intamplare-o-femeie-de-dario-fo-teatrul-national-compania-liviu-rebreanu-targu-mures–teatrul-azi–3-4-2006
- Ion Cazaban, Piromani şi „pompiari-cetăţiani“: „Cântăreaţa cheală“ de Eugen Ionescu, Teatrul Naţional din Târgu Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“, în „Teatrul azi“, nr. 3-4-5, martie-aprilie-mai 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54160-piromani-si-pompiari-cetatiani-cantareata-cheala-de-eugen-ionescu-teatrul-national-din-targu-mures-compania-liviu-rebreanu–teatrul-azi–3-4-5-2002
- Oana Borș, Montări şi demontări ionesciene: „Cântăreaţa cheală“ de Eugen Ionescu, Teatrul Naţional din Târgu Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“, în „Teatrul azi“, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54113-montari-si-demontari-ionesciene-cantareata-cheala-de-eugen-ionescu-teatrul-national-din-targu-mures-compania-liviu-rebreanu–teatrul-azi–1-2-2002
- Ion Parhon, O „ceaţă“ mult prea deasă…: „Macbeth“ de William Shakespeare, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53438-o-ceata-mult-prea-deasa-macbeth-de-william-shakespeare-teatrul-national-din-targu-mures–teatrul-azi–1-2-2000
- Magdalena Boiangiu, Superstiții și preziceri, în „România literară“, anul XXXII, nr. 46, 17 noiembrie 1999.
- Mircea Morariu, Un spectacol (aproape) muzical: „Ofer cameră student“ de Louis Velle, Teatrul Naţional din Târgu Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“, în „Teatrul azi“, nr. 10-11, octombrie-noiembrie 1997, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52955-u-spectacol-aproape-muzical-ofer-camera-student-de-louis-velle-teatrul-national-din-targu-mures-compania-liviu-rebreanu–teatrul-azi–10-11-1997
- Valentin Silvestru, Incident în Dealul Spirei – Ziţa îi dă lui Ţircădău în ochi cu spray paralizant: „O noapte furtunoasă“ de I.L.Caragiale, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 3-4, martie-aprilie 1995, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54793-incident-in-dealul-spirei-zita-ii-da-lui-tircadau-in-ochi-cu-spray-paralizant-o-noapte-furtunoasa-de-i-l-caragiale-teatrul-national-din-targu-mures–teatrul-azi–3-4-1995
- Alina Cadariu, Caragiale la Paris și Târgu-Mureș, în „Vatra“, anul XXIV, nr. 11-12, noiembrie 1994.
- Victor Parhon, O ironie reconfortantă: „Îmblînzirea scorpiei“ de William Shakespeare, Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 4-5, aprilie-mai 1993, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54364-o-ironie-reconfortanta-imblinzirea-scorpiei-de-william-shakespeare-teatrul-national-din-tirgu-mures–teatrul-azi–4-5-1993
- Marina Constantinescu, Căruța cu comedianți, în „România literară“, anul XXVI, nr. 7, 25 februarie 1993.
- Ion Ciurdaru, Topaze de Marcel Pagnol, în „Cuvîntul Liber“, anul III, nr. 101, 24 mai 1991.
- Victor Parhon, Orgoliu şi umilitate: „Smerita“ după F.M.Dostoievski, Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş, în „Teatrul azi“, nr. 2, februarie 1990, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50803-orgoliu-si-umilitate-smerita-dupa-f-m-dostoievski-teatrul-national-din-tirgu-mures–teatrul-azi–2-1990
- Serafim Duicu, Smerita, în „Vatra“, anul XX, nr. 4, aprilie 1990.
- Anton Cosma, Spectacol Dostoievski la Tîrgu-Mureș, în „Cuvîntul Liber“, anul II, nr. 57, 17 martie 1990.
- Ion Calion, Trăsura la scară, în „Vatra“, anul XIX, nr. 12, decembrie 1989.
- Victor Parhon, „Trăsura la scară“, în „Contemporanul“, nr. 45, 10 noiembrie 1989.
- Anton Cosma, Trăsura la scară, în „Steaua Roșie“, anul 40, nr. 243, 14 octombrie 1989.
- Natalia Stancu, Mesajul etic al teatrului contemporan, în „Scînteia“, anul 58, nr. 14591, 18 iulie 1989.
- Vlad Andrei Orheianu, O radiografie a dogmatismului etic, în „Transilvania“, anul 95, nr. 7, iulie 1989.
- Valentin Silvestru, Profesionalism și artă, în „România literară“, anul XXII, nr. 9, 2 martie 1989.
- Paul Cornel Chitic, Cronica viziunii regizorale: Profunzimea simplităţii („Raţa salbatică“ de Henrik Ibsen – Teatrul Naţional, Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXXIV, nr. 2, februarie 1989, http://revistateatrul.cimec.ro/1989/Nr.2.anul.XXXIV.februarie.1989/imagepages/image34.html
- Dinu Kivu, „Rața sălbatică“, în „Contemporanul“, nr. 3, 13 ianuarie 1989.
- Anton Cosma, Premieră la Teatrul Național. Rața sălbatică, în „Steaua Roșie“, anul XXXIX, nr. 299, 17 decembrie 1988.
- Ion Calion, Rața sălbatică, în „Vatra“, anul XVIII, nr. 12, decembrie 1988.
- Ion Calion, Năpasta sau Caragiale și dublul său, în „Vatra“, anul XVIII, nr. 4 aprilie 1988.
- Rodica Pascu, „Năpasta“ de I.L. Caragiale, în „Transilvania“, anul 94, nr. 3, martie 1988.
- Dumitru Chirilă, Talente și devotament în slujba unui debut, în „Contemporanul“, nr. 11, 11 martie 1988.
- Ion Calion, Pas la pas prin teatre: Discuţia ca text dramatic („Ne naştem o singură dată“ de Ion Ciurdaru – Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXXIII, nr. 2, februarie 1988, http://revistateatrul.cimec.ro/1988/Nr.2.anul.XXXIII.februarie.1988/imagepages/image45.html
- Anton Cosma, Năpasta, în „Steaua Roșie“, anul XXXIX, nr. 36, 13 februarie 1988.
- Doru Mureșan, O nouă premieră la Naționalul tîrgumureșean. Năpasta, în „Steaua roșie“, anul XXXIX, nr. 30, 6 februarie 1988.
- Doru Mureșan, „Ne naștem o singură dată“ de Ion Ciurdaru, în „Steaua roșie“, anul 38, nr. 288, 5 decembrie 1987.
- Victor Parhon, Cronica dramatică: „Furtuna“ de Shakespeare (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXXII, nr. 6, iunie 1987, http://revistateatrul.cimec.ro/1987/Nr.6.anul.XXXII.iunie.1987/imagepages/image27.html
- Dinu Kivu, Cronica dramatică: O montare în stadiul de virtualitate („Evul mediu întîmplător“ de Romulus Guga – Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXXII, nr. 11, noiembrie 1987, http://revistateatrul.cimec.ro/1987/Nr.11.anul.XXXII.noiembrie.1987/imagepages/image20.html
- Valentin Marica, Din antologia spectacolelor de teatru: „Livada cu vișini“, în „Steaua Roșie“, anul XXXVIII, nr. 277, 22 noiembrie 1987.
- Ion Calion, „Furtuna“ la Național, în „Vatra“, anul XVII, nr. 6, iunie 1987.
- Anton Cosma, Furtuna, în „Steaua Roșie“, anul XXXVIII, nr. 126, 30 mai 1987.
- Radu Cârneci, Svejk, în ipostază dramatică, în „Contemporanul“, nr. 9, 27 februarie 1987.
- Ion Calion, „Evul mediu întîmplător“ la Naționalul din Tîrgu-Mureș, în „Vatra“, anul XVI, nr. 11, noiembrie 1986.
- Constantin Doljan, Evul mediu întîmplător, în „Steaua roșie“, anul XXXVII, nr. 252, 24 octombrie 1986.
- Ludmila Patlanjoglu, Premiul A.T.M. pe anul 1985: „Livada cu vişini“ de A. P. Cehov la Teatru Naţional din Tîrgu Mureş (Semnează: G. Harag, N. Scarlat, R. Feneş, F. Tibor, S. Ghelan, I. Fiscuteanu, M. Gingulescu, C. Popescu, C. Răileanu, M. Popescu, A. Ştefănescu, N. Stancu), în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 7-8, iulie-august 1986, http://revistateatrul.cimec.ro/1986/Nr.7-8.anul.XXXI.iulie-august.1986/imagepages/19587.1986.07-08.pag138-pag139.html
- Titu Popescu, Carnet teatral, în „Transilvania“, anul 92, nr. 6, iunie 1986.
- Ion Chereji, Peripețiile bravului soldat Șvejk, în „Steaua Roșie“, anul XXXVII, nr. 86, 12 aprilie 1986.
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „D-ale carnavalului“ de I. L. Caragiale (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXXI, nr. 2, februarie 1986, http://revistateatrul.cimec.ro/1986/Nr.2.anul.XXXI.februarie.1986/imagepages/19265.1986.02.pag024-pag025.html
- Marian Popescu, D’ale carnavalului, în „România literară“, anul XIX, nr. 3, 16 ianuarie 1986.
- Un mare regizor, în „Secolul 20“, nr. 7-8-9, 1985.
- Valentin Silvestru, Versiuni românești ale operei cehoviene, în „România literară“, anul XVIII, nr. 28, 11 iulie 1985.
- Victor Parhon, Cronica dramatică: „Livada cu vişini“ de A. P. Cehov (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXX, nr. 7-8, iulie-august 1985, http://revistateatrul.cimec.ro/1985/Nr.7-8.anul.XXX.iulie-august.1985/imagepages/18941.1985.07-08.pag098-pag099.html
- Ion Calion, Livada de vișini, în „Vatra“, anul XV, nr. 7, iulie 1985.
- Ion Chereji, Viața e ca un vagon? de Paul Everac, în „Steaua Roșie“, anul XXXV, nr. 11, 14 ianuarie 1984.
- Anton, Pe scena Naționalului tîrgumureșean. Hamlet, în „Vatra“, anul XIII, nr. 10, octombrie 1983.
- Constantin Radu-Maria, Hamlet, în „Teatrul“, anul XXVIII, nr. 6, iunie 1983, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1983/Nr.6.anul.XXVIII.iunie.1983/imagepages/17598.1983.06.pag022-pag023.html
- Ion Chereji, Jolly Joker de Tudor Popescu, în „Steaua Roșie“, anul XXXIV, nr. 48, 27 februarie 1982.
- Maria Mailat, Moartea accidentală a unui rebel, în „Vatra“, anul XI, nr. 11, noiembrie 1981.
- Ion Chereji, Vara celei de-a 17-a păpuși de Ray Lawler, în „Steaua roșie“, anul XXXII, nr. 289, 5 decembrie 1980.
- Ion Chereji, Ciocîrlia de Jean Anouilh, în „Steaua roșie“, anul XXXII, nr. 174, 24 iulie 1980.
- Dinu Kivu, Cronica dramatică: „Scene din viaţa unui bădăran“ de D. Solomon, „Regele Lear“ de Shakespeare, „Sinucigaşul“ de N. Erdman (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXV, nr. 6, iunie 1980, http://revistateatrul.cimec.ro/1980/Nr.6.anul.XXV.iunie.1980/imagepages/15697.1980.06.pag040-pag041.html
- Radu Anton Roman, Clasici și contemporani, în „România literară“, anul XIII, nr. 20, 15 mai 1980.
- Dan Culcer, Note tîrgumureșene, în „România literară“, anul XIII, nr. 9, 28 februarie 1980.
- Ion Chereji, Scene din viața unui bădăran, în „Steaua Roșie“, anul XXXI, nr. 301, 22 decembrie 1979.
- Constantin Paraschivescu, Cronica dramatică: „Opinia publică“ de Aurel Baranga (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXIV, nr. 11, noiembrie 1979, http://revistateatrul.cimec.ro/1979/Nr.11.anul.XXIV.noiembrie.1979/imagepages/15317.1979.11.pag054-pag055.html
- Valeriu Râpeanu, Aurel Baranga sub zodia perenității, în „Contemporanul“, nr. 44, 2 noiembrie 1979.
- Antoaneta C. Iordache, Cronica dramatică: „Rugăciune pentru un disc-jockey“ de D. R. Popescu (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXIV, nr. 10, octombrie 1979, http://revistateatrul.cimec.ro/1979/Nr.10.anul.XXIV.octombrie.1979/imagepages/15254.1979.10.pag034-pag035.html
- Miruna Ionescu, Două premiere la Teatrul Național din Tîrgu Mureș, în „Scînteia Tineretului“, anul XXXV, nr. 9462, 26 octombrie 1979.
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Floriile unui geambaş“ de Sütö András (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXIV, nr. 3, martie 1979, http://revistateatrul.cimec.ro/1979/Nr.3.anul.XXIV.martie.1979/imagepages/14895.1979.03.pag048-pag049.html
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Emigranţii“ de Slawomir Mrozek (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXIV, nr. 3, martie 1979, http://revistateatrul.cimec.ro/1979/Nr.3.anul.XXIV.martie.1979/imagepages/14897.1979.03.pag052-pag053.html
- Valentin Silvestru, Primele zile ale Teatrului Național din Tg.Mureș, în „România literară“, anul XI, nr. 48, 30 noiembrie 1978.
- Ion Calion, Floriile unui geambaș, în „Vatra“, anul VIII, nr. 10, octombrie 1978.
- Metz Katalin, Emigranții, în „Vatra“, anul VIII, nr. 7, iulie 1978.
- Margareta Bărbuță, Prin teatrele din țară. Teatrul de Stat din Tîrgu-Mureș, în „Teatrul”, anul XXIII, nr. 6, iunie 1978, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1978/Nr.6.anul.XXIII.iunie.1978/imagepages/14416.1978.06.pag044-pag045.html
- Ion Chereji, Emigranții de Slawomir Mrozek, în „Steaua Roșie“, anul XXX, nr. 106, 6 mai 1978.
- Covaci, Conlucrare fructuoasă pentru permanentizarea prestigiului cîștigat. Spectacole teatrale la Tg. Mureș, în „Scînteia“, anul 47, nr. 11069, 23 martie 1978.
- Ion Calion, A murit Tarelkin de Suhovo-Kobîlin – Teatrul din Tîrgu-Mureș, în „Vatra”, nr. 12, 20 decembrie 1977.
- Oláh Tibor, Szuhovo-Kobilin: Meghalt Tarelkin, în Vörös Zászló (Steagul roșu), nr. 286(8073), 3 decembrie 1977.
- Ion Chereji, Teatrul de Stat Tîrgu-Mureș. A murit Tarelkin!, în „Steaua roșie“, anul 29, nr. 286, 3 decembrie 1977.
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Noaptea cabotinilor“ de Romulus Guga (Teatrul de Stat din Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XXII, nr. 11, noiembrie 1977, http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.11.anul.XXII.noiembrie.1977/imagepages/14052.1977.11.pag058-pag059.html
- Ion Horea, O noapte și un fir de praf, în „România literară“, anul X, nr. 43, 27 octombrie 1977.
- Ion Chereji, Noaptea cabotinilor de Romulus Guga, în „Steaua roșie“, anul XXIX, nr. 245, 16 octombrie 1977.
- Ion Calion, Noua stagiune teatrală la Tîrgu-Mureș, în „Vatra“, anul VII, nr. 10, octombrie 1977.
- Maria Marin, Viitorul rol – Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XXII, nr. 9, septembrie 1977, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44887-viitorul-rol-ion-fiscuteanu–teatrul–9-1977
- Radu Anton Roman, Procesul Horia de Al. Voitin, în „România literară“, anul X, nr. 20, 19 mai 1977.
- Ion Calion, Procesul Horia, de Al. Voitin, în „Vatra“, anul VII, nr. 5, mai 1977.
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „Procesul Horia“ de Al. Voitin (Teatrul de Stat din Tg. Mureş), în „Teatrul“, anul XXII, nr. 5, mai 1977, http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.5.anul.XXII.mai.1977/imagepages/13724.1977.05.pag038-pag039.html
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „1907, din primăvară pînă-n toamnă“ colaj realizat de Bogdan Ulmu (Teatrul de Stat din Tg. Mureş), în „Teatrul“, anul XXII, nr. 5, mai 1977, http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.5.anul.XXII.mai.1977/imagepages/13725.1977.05.pag040-pag041.html
- Ion Chereji, Procesul Horia de Al. Voitin, în „Steaua Roșie“, anul XXIX, nr. 101, 30 aprilie 1977.
- Florin Tornea, Cronica dramatică: „Balconul“ de D. R. Popescu (Teatrul de Stat din Tîrgu Mureş – secţia română), în „Teatrul“, anul XXII, nr. 1, ianuarie 1977, http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.1.anul.XXII.ianuarie.1977/imagepages/13514.1977.01.pag042-pag043.html
- Ion Chereji, Balconul de D.R. Popescu, în „Steaua Roșie“, anul XXVIII, nr. 293, 11 decembrie 1976.
- Ion Horea, Seri la Tîrgu-Mureș, în „România literară“, anul IX, nr. 52, 23 decembrie 1976.
- Ion Calion, Balconul de D.R. Popescu, în „Vatra“, anul VI, nr. 6, decembrie 1976.
- Bogdan Ulmu, „Scrisoarea pierdută“ la Teatrul de stat din Tg.Mureș, în „Scînteia Tineretului“, anul XXXII, nr. 8552, noiembrie 1976.
- Nicolae Constantinescu, Eveniment Caragiale, în „Vatra“, anul VI, nr. 4, aprilie 1976.
- Constantin Paraschivescu, Cronică dramatică: „Cocoşul de tablă“ de Dan Rebreanu (Teatrul din Tîrgu Mureş – secţia română), în „Teatrul“, anul XXI, nr. 2, februarie 1976, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44084-cronica-dramatica-cocosul-de-tabla-de-dan-rebreanu-teatrul-din-tirgu-mures-sectia-romana–teatrul–2-1976
- Ion Chereji, La Teatrul de Stat din Tg-Mureș: Viteazul de Paul Anghel, în „Steaua roșie“, nr. 114, 17 mai 1975.
- Ion Calion, Vrăjitoarele din Salem, în „Vatra“, anul V, nr. 4, aprilie 1975.
- Cosmina Arbore, Actori și roluri. Ion Fiscuteanu, în „Steaua Roșie“, anul XXVII, nr. 68, 22 martie 1975.
- Ion Chereji, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, în „Steaua Roșie“, anul XXVII, nr. 56, 8 martie 1975.
- George Eliade, Molière, în „Vatra“, anul V, nr. 2, februarie 1975.
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Tartuffe“ de Molière (Teatrul de Stat din Tîrgu Mureş – secţia română), în „Teatrul“, anul XX, nr. 1, ianuarie 1975, http://revistateatrul.cimec.ro/1975/Nr.1.anul.XX.ianuarie.1975/imagepages/12258.1975.01.pag060-pag061.html
- Ion Cocora, Dansul sergentului Musgrave, în: Ion Cocora, Privitor ca la teatru, Dacia, Cluj-Napoca, 1975.
- Ion Chereji, Tartuffe de Molière, în „Steaua Roșie“, anul XXVI, nr. 299, 19 decembrie 1974.
- Ion Chereji, Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu, în „Steaua Roșie“, anul XXVI, nr. 235, 5 octombrie 1974.
- Ileana Popovici, Teatrul de Stat din Tg. Mureș, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 9, septembrie 1974, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1974/Nr.9.anul.XIX.septembrie.1974/imagepages/12059.1974.09.pag082-pag083.html
- Mira Iosif, Actorii noștri: Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 8 august, 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43272-actorii-nostri-ion-fiscuteanu–teatrul–8-1974
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Piticul din grădina de vară“ de D. R. Popescu (Teatrul de Stat din Tg. Mureş – secţia română), în „Teatrul“, anul XIX, nr. 6, iunie 1974, http://revistateatrul.cimec.ro/1974/Nr.6.anul.XIX.iunie.1974/imagepages/11887.1974.06.pag056-pag057.html
- Radu Bădilă, „Piticul din grădina de vară“ de D.R. Popescu, în „România literară“, anul VII, nr. 26, 27 iunie 1974.
- Valeria Ducea, Profil în actualitate: Teatrul din Tg. Mureș, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 5, mai 1974, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1974/Nr.5.anul.XIX.mai.1974/imagepages/11846.1974.05.pag080-pag081.html
- Ion Chereji, Procesul rebelilor de pe „Caine“ de Herman Wouk, în „Steaua Roșie“, anul XXV, nr. 81, 6 aprilie 1974.
- Ion Calion, Pogoară iarna de Maxwell Anderson, în „Vatra“, anul IV, nr. 3, martie 1974.
- Ion Horea, „Puterea și Adevărul“ în teatrul cel nou, în „România literară“, anul VI, nr. 49, 6 decembrie 1973.
- Ion Calion, Puterea și adevărul de Titus Popovici, în „Vatra“, anul III, nr. 12, decembrie 1973.
- Virgil Munteanu, Piesa românească actuală: „Puterea şi adevărul“ de Titus Popovici (Teatrul Maghiar de Stat din Tg. Mureş – secţia română) „Cine ucide dragostea“ de Petru Vintilă (Teatrul Maghiar de Stat din Tg. Mureş – secţia maghiară), în „Teatrul“, anul XVIII, nr. 11, noiembrie 1973, http://revistateatrul.cimec.ro/1973/Nr.11.anul.XVIII.noiembrie.1973/imagepages/11491.1973.11.pag006-pag007.html
- Natalia Stancu, „Vlad Țepeș în ianuarie“ de Mircea Bradu la Teatrul dramatic din Brașov, în „Scînteia“, anul 42, nr. 9549, 24 iunie 1973.
- Valentin Silvestru, „Vlad Țepeș în ianuarie“ de Mircea Bradu, în „România literară“, anul VI, nr. 9, 1 martie 1973.
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „Vlad Ţepeş în ianuarie“ de Mircea Bradu (Teatrul Dramatic din Braşov), în „Teatrul“, anul XVIII, nr. 3, martie 1973, http://revistateatrul.cimec.ro/1973/Nr.3.anul.XVIII.martie.1973/imagepages/11088.1973.03.pag048-pag049.html
- Dinu Săraru, „Cu tot ce am aparțin acestui pămînt“ la Teatrul dramatic Brașov, în „Scînteia“, anul 41, nr. 9310, 25 octombrie 1972.
- Dumitru Dinulescu, Brașov: „A 12-a noapte“, în „România literară“, anul V, nr. 42, 12 octombrie 1972.
- Florin Tornea, Teatrul Dramatic din Brașov. Interesul general de Aurel Baranga, în „Teatrul“, anul XVII, nr. 5, iunie 1972, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1972/Nr.6.anul.XVII.iunie.1972/imagepages/10607.1972.06.pag054-pag055.html
- George Banu, La Tg.Mureș: Un teatru convingător, în „Contemporanul“, anul XV, nr. 48, 26 noiembrie 1971.
- Sanda Faur, Un sfert de veac de teatru, în „Scînteia Tineretului“, anul XXVII, nr. 7004, 23 noiembrie 1971.
- Mira Iosif, Teatrul de Stat din Tîrgu-Mureș. Jocul Ielelor de Camil Petrescu și Săptămîna patimilor, de Paul Anghel, în „Teatrul“, anul XVI, nr. 10, octombrie 1971, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41710-cronica-dramatica-jocul-ielelor-de-camil-petrescu-teatrul-de-stat-din-tirgu-mures–teatrul–10-1971
- Ion Chereji, „Săptămîna patimilor“ de Paul Anghel pe scena Teatrului de Stat (secția română) din Tg.-Mureș, în „Steaua Roșie“, anul XXII, nr. 241, 9 octombrie 1971.
- Ion Calion, Săptămîna patimilor, în „Vatra“, anul I, nr. 8, 1971.
- Zeno Fodor, Impresii asupra spectacolelor prezentate în Iugoslavia de colectivul secției române a Teatrului de Stat din Tg.-Mureș, în „Steaua Roșie “, anul XXII, nr. 91, 18 aprilie 1971.
- Ion Chereji, Pisica în noaptea Anului nou, în „Steaua Roșie“, anul XXII, nr. 52, 4 martie 1971.
- Florin Tornea, Cronica dramatică: Pisica în noaptea Anului Nou de D. R. Popescu (Teatrele din Braşov, Cluj, Tîrgu Mureş), în „Teatrul“, anul XVI, nr. 3, martie 1971, http://revistateatrul.cimec.ro/1971/Nr.3.anul.XVI.martie.1971/imagepages/09777.1971.03.pag036-pag037.html
- Ion Chereji, Regele mincinoșilor de Jovan Sterija Popovici, în „Steaua Roșie“, anul XXII, nr. 66, 20 martie 1971.
- Dan Culcer, Dialog cu Ion Fiscuteanu despre timp, talent și perspective acum cînd se apropie Anul nou, în „Steaua Roșie“, anul XXI, nr. 304, 26 decembrie 1970.
- Dan Culcer, Pădurea împietrită, în „Steaua Roșie“, anul XXI, nr. 274, 21 noiembrie 1970.
- Ion Chereji, Un individ suspect de Branislav Nușici, în „Steaua roșie“, anul XXI, nr. 132, 7 iunie 1970.
- Sebastian Costin, Comedii, în „Scînteia tineretului“, anul XXVI, nr. 6546, 5 iunie 1970.
- Grigore Arbore, Scena trebuie să rămână un loc sacru al cuvîntului, în „Scînteia Tineretului“, anul XXVI, nr. 6513, 25 aprilie 1970.
- Andrei Băleanu, „Dansul sergentului Musgrave“, în „Scînteia Tineretului“, anul XXVI, nr. 6432, 21 ianuarie 1970.
- Ileana Popovici, „Acești îngeri triști“, în „Contemporanul“, anul XXIV, nr. 2, 9 ianuarie 1970.
- Ana Maria Narti, Adevărul teatrului, în „Contemporanul“, anul XXIII, nr. 50, 12 decembrie 1969.
- Natalia Stancu, „Acești îngeri triști“, în „Scînteia“, anul XXXVIII, nr. 8250, 17 noiembrie 1969.
- Ion Chereji, „Acești îngeri triști“ de D.R. Popescu, în „Steaua roșie“, anul XX, nr. 277, 22 noiembrie 1969.
- Florin Tornea, Brașov – Un moment edificator, în „Teatrul“, anul XIV, nr. 11, noiembrie 1969, http://revistateatrul.cimec.ro/1969/Nr.11.anul.XIV.noiembrie.1969/imagepages/08770.1969.11.pag048-pag049.html
- Radu Albala, Cronica dramatică: „Aceşti îngeri trişti“ de D. R. Popescu la Teatrul de Stat din Tîrgu-Mureş, în „Teatrul“, anul XIV, nr. 11, noiembrie 1969, http://revistateatrul.cimec.ro/1969/Nr.11.anul.XIV.noiembrie.1969/imagepages/08794.1969.11.pag096-pag097.html
- Ileana Popovici, Prin teatrele din ţară: Tg. Mureş – „Dansul sergentului Musgrave“ de J. Arden, în „Teatrul“, anul XIV, nr. 7, iulie 1969, http://revistateatrul.cimec.ro/1969/Nr.7.anul.XIV.iulie.1969/imagepages/08551.1969.07.pag078-pag079.html
- Ioana Popescu, „Sergentul Musgrave“ între John Arden și Radu Penciulescu, în „Romînia literară“, anul II, nr. 27, 3 iulie, 1969.
- Ion Chereji, „Dansul sergentului Musgrave“ de John Arden, în „Steaua Roșie“, anul XX, nr. 289, 6 iunie 1969.
- Ion Chereji, Transplantarea inimii necunoscute de Al. Mirodan, în „Steaua Roșie“, anul XX, nr. 122, 25 mai 1969.
- Ion Chereji, „Critis“ sau „Gîlceava zeilor“ de Radu Stanca, în „Steaua Roșie“, anul XX, nr. 68, 22 martie 1969.
- Ion Ciurdaru, Tineri actori pe scena tîrgumureseană, în „Steaua Roșie“, anul XIX, nr. 290, 6 decembrie 1968.
- Sebastian Costin, Spiritul de echipă la „Teatrul tineretului“ din Piatra Neamț, în „Scînteia Tineretului“, anul XXIV, nr. 5927, 12 iunie 1968.
- Valeria Ducea, Prin teatrele din țară: Piatra Neamț, în „Teatrul“, anul XII, nr. 9, septembrie 1967, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40506-prin-teatrele-din-tara-piatra-neamt–teatrul–9-1967
- Ilie Rusu, Piatra Neamţ – Experiment în spectacolul pentru copii, în „Teatrul“, anul XI, nr. 11, noiembrie 1966, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40121-piatra-neamt-experiment-in-spectacolul-pentru-copii–teatrul–11-1966
- Olteea Vasilescu, Căutări pentru un „teatru total“, în „Amfiteatru“, anul I, nr. 10, octombrie 1966.
- Mihai Bujeniță, O piesă originală pentru copii, în „Contemporanul“, anul XX, nr. 39, 30 septembrie 1966.
- George Banu, „Arden din Ferversham“, în „Scînteia Tineretului“, anul XXII, nr. 5306, 10 iunie 1966.
- Ana Maria Narti, „Arden din Feversham“ pe scena teatrului din Piatra Neamţ, în „Teatrul“, anul XI, nr. 6, iunie 1966, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40224-arden-din-feversham-pe-scena-teatrului-din-piatra-neamt–teatrul–6-1966
- Romulus Vulpescu, Spectator la Piatra Neamț, în „Gazeta literară“, anul XIII, nr. 15, 14 aprilie 1966.
- Andrei Băleanu, Seri de teatru la Piatra-Neamț, în „Scînteia“, anul XXXV, nr. 6936, 31 martie 1966.
- Anca Brateș, „Arden din Feversham“ pe scena Teatrului de stat din Piatra Neamț, în „Amfiteatru“, anul I, nr. 3, martie 1966.
- T. Rîpeanu, Piatra Neamț, în „Teatrul“, anul X, nr. 9, septembrie 1965, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.9.anul.X.septembrie.1965/imagepages/image55.html
- Mihai Ungheanu, „Stația de autobuz“ la Teatrul de Stat din Piatra Neamț, în „Scînteia Tineretului“, anul XXI, nr. 4985, 27 mai 1965.
- Ana Maria Narti, Două spectacole de confirmare: „Orfeu în infern“ de Tennessee Williams şi „Noaptea e un sfetnic bun“ de Al. Mirodan, în „Teatrul“, anul IX, nr. 3, martie 1964, http://revistateatrul.cimec.ro/1964/Nr.3.anul.IX.martie.1964/imagepages/image42.html
- Andrei Băleanu, Într-un teatru tînăr, în „Scînteia“, anul XXXIII, nr. 6176, februarie 1964.
- Ion Cazaban, Piatra-Neamț. Prezența teatrului tînăr, în „Contemporanul“, anul XVIII, nr. 8, 21 februarie 1964.
- Ana Maria Narti, Cronica la „Generalul şi nebunul“ de Angelo Vagenstein (Teatrul Naţional din Cluj şi Teatrul de Stat din Piatra-Neamţ), în „Teatrul“, anul VIII, nr. 2, februarie 1963, http://revistateatrul.cimec.ro/1963/Nr.2.anul.VIII.februarie.1963/imagepages/image37.html
- Valentin Silvestru, „Generalul și nebunul“, în „Contemporanul“, anul XVI, nr. 52, 28 decembrie 1962.
- Popovici, În preajma concursului tinerilor actori, în „Scînteia Tineretului“, anul 18, nr. 4212, 29 noiembrie 1962.
- Paraschivescu, Spectacolele săptămânii. „Minciuna are picioare lungi“ (Studioul Institutului de Teatru), în „Contemporanul“, anul XVI, nr. 3, 19 ianuarie 1962.
Cronici filme:
- Andrei Gorzo, Ultimul drum, în „Dilema veche“, septembrie 2005, http://aarc.ro/en/articol/ulimul-drum
- Cristina Corciovescu, Premiantul anului, în „Bucharest Hebdo“, septembrie 2005, http://aarc.ro/en/articol/premiantul-anului
- Alex Leo Șerban, Moartea cu Salvarea, în „Libertatea“, septembrie 2005, http://aarc.ro/en/articol/moartea-cu-salvarea
- Iulia Blaga, Codul lui Cristi Puiu, în „România Liberă“, septembrie 2005, http://aarc.ro/en/articol/codul-lui-cristi-puiu
- Doinel Tronaru, Iacob Onisia se pregătește să moară, în „Romînia liberă“, 6 februarie 2003, http://aarc.ro/en/articol/iacob-onisia-se-pregateste-sa-moara
- Irina Coroiu, Kitsch-ul asumat – cronică de film, în „Cinema“, octombrie 2002, http://aarc.ro/en/articol/turnul-din-pisa
- Magda Mihăilescu, Mă doare România, în „Adevărul“, 5 aprilie 1997, http://aarc.ro/en/articol/ma-doare-romania
- Olteea Vasilescu, Asfalt Tango, în „ProCinema“, martie 1997, http://aarc.ro/en/articol/asfalt-tango-2
- Cristiana Terenche, Prea târziu, pe ecranele franceze, în „România liberă“, 14 ianuarie 1997, http://aarc.ro/en/articol/prea-tarziu-pe-ecranele-franceze
- Dana Duma, Asfalt Tango, în „Noul Cinema“, nr. 4/1997, http://aarc.ro/en/articol/asfalt-tango
- Magda Mihăilescu, Prea târziu – Mizerie de vânzare, în „Adevărul“, 5 octombrie 1996, http://aarc.ro/en/articol/prea-tarziu-mizerie-de-vanzare
- Adina Darian, Prea târziu – Selecţia oficială Cannes, în „Noul Cinema“, nr. 10/1996, http://aarc.ro/en/articol/prea-tarziu1
- Olteea Vasilescu, Prea târziu, în „ProCinema“, septembrie 1996, http://aarc.ro/en/articol/prea-tarziu
- Răsvan Popescu, Mineriada la Cannes, în „Dilema“, 17-23 mai 1996, http://aarc.ro/en/articol/mineriada-la-cannes
- Dinu-Ioan Nicula, Itinerarele subteranei, în „Curierul Național“, 10 octombrie 1996, http://aarc.ro/en/articol/itinerarele-subteranei
- Irina Coroiu, Regizorii noştri filmează! – Asfalt tango, în „Noul Cinema“, nr. 9/1995, http://aarc.ro/en/articol/regizorii-nostri-filmeaza-asfalt-tango
- Adina Darian, Timpul liber, în „Noul Cinema“, nr. 1/1994, http://aarc.ro/en/articol/timpul-liber1
- Magda Mihăilescu, Timpul liber, în „Adevărul“, 13 decembrie 1993, http://aarc.ro/en/articol/timpul-liber
- Dana Duma, Balanța lui Pintilie: O lecție de libertate, în „Ora“, 10 decembrie 1993, http://aarc.ro/en/articol/balanta-lui-pintilie-o-lectie-de-libertate
- Dana Duma, Cel mai iubit dintre pământeni (1), în „Noul Cinema“, nr. 6/1993, http://aarc.ro/en/articol/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni1
- Călin Stănculescu, Cel mai iubit dintre pământeni (2), în „România liberă“, 14 mai 1993, http://aarc.ro/en/articol/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni
- Dana Duma, Balanța, în „Noul cinema“, nr. 11/1992, http://aarc.ro/en/articol/balanta
- Bogdan Burileanu, De ce trag revolverele, Mitică?, în „Noul Cinema“, nr. 11/1992, http://aarc.ro/en/articol/de-ce-trag-revolverele-mitica
- Eugenia Vodă, Pintilie și România anului zero, în „România liberă“, 19 mai 1992, http://aarc.ro/en/articol/pintilie-si-romania-anului-zero
- Irina Coroiu, Bloc-Notes: Balanța, în „Noul Cinema“, nr. 8/1991, http://aarc.ro/en/articol/bloc-notes-balanta
- Jaques Maurice, Iacob, în „Cahiers du Cinéma“, nr. 451, ianuarie 1992, „Noul Cinema“, nr. 3, 1992, http://aarc.ro/en/articol/iacob
- Adina Darian, Ceasul oportun, în „Noul cinema“, nr. 8, 1991, http://aarc.ro/en/articol/ceasul-oportun
- Alice Mănoiu, Undeva în est, în „Noul Cinema“, nr. 8, 1991, http://aarc.ro/en/articol/undeva-in-est
- Călin Stănculescu, Undeva, în Est – un film amânat, în „Romînia liberă“, 27 iunie 1991, http://aarc.ro/en/articol/undeva-in-est-un-film-amanat
- Grid Modorcea, Glissando, în „Baricada“, 21 februarie 1990, http://aarc.ro/en/articol/glissando-2
- S. Crohmălniceanu, Vitalitatea cuvîntului, în „Cinema“, nr. 10, octombrie 1988, http://aarc.ro/en/articol/vitalitatea-cuvantului
- Mircea Alexandrescu, Anatomia unei stagiuni, în „Cinema“, nr. 10, octombrie 1988, http://aarc.ro/en/articol/anatomia-unei-stagiuni
- Mădălina Stănescu, Talent și personalitate: „Iacob“, în „Cinema“, nr. 4, aprilie 1988, http://aarc.ro/en/articol/talent-si-personalitate-iacob
- Luminița Vartolomei, Forța excepției, în „Cinema“, nr. 4, aprilie 1988, http://aarc.ro/en/articol/forta-exceptiei
- Nicolae Ulieriu, Iacob, în „Săptămîna“, 1 aprilie 1988, http://aarc.ro/en/articol/iacob-2
- Nicolae Ulieriu, Iacob, în „Săptămîna“, 25 martie 1988, http://aarc.ro/en/articol/iacob-1
- Eva Sîrbu, Iacob – cronică de film, în „Cinema“, nr. 3, martie 1988, http://aarc.ro/en/articol/iacob-cronica-de-film
- Magda Mihăilescu, Acea sfidare a imposibilului, în „Cinema“, nr. 3, martie 1988, http://aarc.ro/en/articol/acea-sfidare-a-imposibilului
- Irina Coroiu, Prin aburul dimineții, în „Cinema“, nr. 6, iunie 1987, http://aarc.ro/en/articol/prin-aburul-diminetii
- Ioan Lazăr, Eroismul, o dimensiune morală a copilăriei, în „Suplimentul literar-artistic al Scînteii tineretului“, 16 mai 1987, http://aarc.ro/en/articol/eroismul-o-dimensiune-morala-a-copilariei
- George Popa, De dragul filmului…, în „Săptămîna“, 15 mai 1987, http://aarc.ro/en/articol/de-dragul-filmului
- Irina Coroiu, „Din prea multă dragoste“ – cronică de film, în „Cinema“, nr. 5, mai 1986, http://aarc.ro/en/articol/din-prea-multa-dragoste-cronica-de-film
- Eva Sîrbu, „Acordați circumstanțe atenuante?“ – cronică de film, în „Cinema“, nr. 12, decembrie 1984, http://aarc.ro/en/articol/acordati-circumstante-atenuante-cronica-de-film
- Valerian Sava, Emisia continuă sau istoricul unei zile istorice, în „Cinema“, nr. 8, august, 1984, http://aarc.ro/en/articol/emisia-continua-sau-istoricul-unei-zile-istorice
- Valerian Sava, Vară scurtă, în „Cinema“, nr. 3, martie 1985, http://aarc.ro/en/articol/vara-scurta
- Alice Mănoiu, Virtuțile omeniei, în „Scînteia“, 5 februarie 1984, http://aarc.ro/en/articol/virtutile-omeniei
- Nicolae Ulieriu, Glissando, în „Săptămâna“, 19 octombrie 1984, http://aarc.ro/en/articol/glissando
- Mircea Alexandrescu, Glissando, în „Cinema“, nr. 10, octombrie 1984, http://aarc.ro/en/articol/glissando-cronica-de-film
- Mădălina Stănescu, Într-un timp al „întunecărilor“ cezarpetresciene, în „Cinema“, nr. 10, octombrie 1984, http://aarc.ro/en/articol/intr-un-timp-al-intunecarilor-cezarpetresciene
- Grid Modorcea, Glissando, în „Caiet prezentare film“, 24 septembrie 1984, http://aarc.ro/en/articol/glissando-1
- Nicolae Mateescu, Fructe de pădure, în „Luceafărul“, 7 ianuarie 1984, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-5
- Ioan Lazăr, Fructe de pădure, în „Scînteia tineretului“, 27 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-pdure-cronic-de-film
- Mircea Alexandrescu, Fructe de pădure, în „Contemporanul“, 9 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-4
- Nicolae Ulieriu, Fructe de pădure, în „Săptămîna“, 9 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-2
- Ioana Creangă, Fructe de Pădure, în „Romînia literară“, nr. 49, 3 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure1
- Ecaterina Oproiu, Fructe de pădure, în „Romînia liberă“, 3 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-3
- Nicolae Ulieriu, Fructe de pădure, în „Săptămîna“, 2 decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-1
- Cristina Corciovescu, Fructele luminii, în „Cinema“, decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructele-luminii
- Eva Sîrbu, Fructe de pădure, în „Cinema“, decembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure
- Horia Pătrașcu, Un film cu final deschis, în „Flacăra“, 25 noiembrie 1983, http://aarc.ro/en/articol/un-film-cu-final-deschis
- Eugenia Vodă, Fructe de pădure – Povestea de dragoste ca debut în viață, în „Cinema“, nr. 1, ianuarie 1983, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-povestea-de-dragoste-ca-debut-in-viata
- Cristina Corciovescu, „Fructe de pădure“ sau Puterea sacrificiului, http://aarc.ro/en/articol/fructe-de-padure-sau-puterea-sacrificiului
- I. Suchianu, Stele de iarnă, în „România literară“, nr. 15, 9 aprilie 1981, http://aarc.ro/en/articol/stele-de-iarna-cronica-de-film
- Ecaterina Oproiu, Stele de iarnă, în „România liberă“, 2 aprilie 1981, http://aarc.ro/en/articol/stele-de-iarna
- Alice Mănoiu, Stele de iarnă, în „Cinema“, nr. 3, martie 1981, http://aarc.ro/en/articol/stele-de-iarna-cronica-de-film-1
- Cristina Corciovescu, Stop cadru la masă, în „Volk und Kultur“, septembrie 1980, http://aarc.ro/en/articol/stop-cadru-la-masa-cronica-de-film
- Cristina Corciovescu, Justificări, în „Cinema“, nr. 8, august 1980, http://aarc.ro/en/articol/justificari
- I. Suchianu, Stop-cadru la masă, în „România literară“, nr. 28, 10 iulie 1980, http://aarc.ro/en/articol/stop-cadru-la-masa-cronica-de-film-1
- Valerian Sava, Stop cadru la masă, „Cinema“, nr. 7, iulie 1980, http://aarc.ro/en/articol/stop-cadru-la-masa-cronica-de-film-2
- Valerian Sava, Doi bărbaţi pentru o moarte, în „Cinema“, nr. 4, aprilie 1970, http://aarc.ro/en/articol/cronica-doi-barbati-pentru-o-moarte
Paraschivescu, Spectacolele săptămânii. „Minciuna are picioare lungi“ (Studioul Institutului de Teatru), în „Contemporanul“, anul XVI, nr. 3, 19 ianuarie 1962.
Descarcă PDFAndrei Băleanu, Într-un teatru tînăr, în „Scînteia“, anul XXXIII, nr. 6176, februarie 1964.
Descarcă PDFAna Maria Narti, „Arden din Feversham“ pe scena teatrului din Piatra Neamţ, în „Teatrul“, anul XI, nr. 6, iunie 1966.
Descarcă PDFAna Maria Narti, Adevărul teatrului, în „Contemporanul“, anul XXIII, nr. 50, 12 decembrie 1969.
Descarcă PDFNatalia Stancu, „Acești îngeri triști“, în „Scînteia“, anul XXXVIII, nr. 8250, 17 noiembrie 1969.
Descarcă PDFIleana Popovici, „Acești îngeri triști“, în „Contemporanul“, anul XXIV, nr. 2, 9 ianuarie 1970.
Descarcă PDFDan Culcer, Dialog cu Ion Fiscuteanu despre timp, talent și perspective acum cînd se apropie Anul nou, în „Steaua Roșie“, anul XXI, nr. 304, 26 decembrie 1970.
Descarcă PDFMira Iosif, Actorii noștri: Ion Fiscuteanu, în „Teatrul“, anul XIX, nr. 8 august, 1974
Descarcă PDFMira Iosif, Cronica dramatică: „Piticul din grădina de vară“ de D. R. Popescu (Teatrul de Stat din Tg. Mureş – secţia română), în „Teatrul“, anul XIX, nr. 6, iunie 1974
Descarcă PDFIon Calion, Balconul de D.R. Popescu, în „Vatra“, anul VI, nr. 6, decembrie 1976.
Descarcă PDFValentin Silvestru, Primele zile ale Teatrului Național din Tg.Mureș, în „România literară“, anul XI, nr. 48, 30 noiembrie 1978.
Descarcă PDFIon Calion, Livada de vișini, în „Vatra“, anul XV, nr. 7, iulie 1985.
Descarcă PDFTitu Popescu, Carnet teatral, în „Transilvania“, anul 92, nr. 6, iunie 1986.
Descarcă PDFIon Calion, Rața sălbatică, în „Vatra“, anul XVIII, nr. 12, decembrie 1988.
Descarcă PDFVictor Parhon, „Trăsura la scară“, în „Contemporanul“, nr. 45, 10 noiembrie 1989.
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Căruța cu comedianți, în „România literară“, anul XXVI, nr. 7, 25 februarie 1993.
Descarcă PDFMagdalena Boiangiu, Superstiții și preziceri, în „România literară“, anul XXXII, nr. 46, 17 noiembrie 1999.
Descarcă PDFOana Borș, Montări şi demontări ionesciene: „Cântăreaţa cheală“ de Eugen Ionescu, Teatrul Naţional din Târgu Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“, în „Teatrul azi“, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2002.
Descarcă PDFLink-uri către alte pagini de prezentare a personalității (site personal etc.)
- Pagina dedicate actorului Ion Fiscuteanu pe site-ul Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania Liviu Rebreanu
https://teatrunational.ro/inmemoriam/ion-fiscuteanu/
- Pagina Wikipedia dedicate actorului Ion Fiscuteanu:
https://en.wikipedia.org/wiki/Ioan_Fiscuteanu
- Profilul actorului Ion Fiscuteanu pe portalul imdb.com
https://www.imdb.com/name/nm0279233/
- Profilul actorului Ion Fiscuteanu pe portalul cinemagia.ro
https://www.cinemagia.ro/actori/ion-fiscuteanu-2366/
- Profilul actorului Ion Fiscuteanu pe portalul All About Romanian Cinema
http://aarc.ro/personalitate/view/ion-fiscuteanu
Alte referințe în presă
- Myra Iosif, Moartea unui înger trist, în „România literară“, anul 40, nr. 50, 21 decembrie 2007.
- O. Scott, Ion Fiscuteanu, a Star of Romanian Stage and Film, Dies at 70, în „The New York Times“, 10 decembrie 2007, https://www.nytimes.com/2007/12/10/arts/10ficuteanu.html
- Iulia Blaga, Moartea unui mare actor – Ion Fiscuteanu, în „România liberă“, 10 decembrie 2007, https://romanialibera.ro/special/moartea-unui-mare-actor-ion-fiscuteanu-113247/
- Nicolae Băciuț, Mari actori – Ion Fiscuteanu, https://www.poezie.ro/index.php/personals/160438/Mari_actori_-_Ion_Fiscuteanu
- Filmul românesc clasat de The New York Times în topul celor mai bune filme ale secolului XXI, https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/filmul-romanesc-clasat-de-the-new-york-times-in-topul-celor-mai-bune-filme-ale-secolului-xxi-740526