Dabija, <span>Alexandru</span>

Published by admin on iunie 25, 2022

Dabija, Alexandru

Data și locul nașterii:
13 februarie 1955, Bicaz

Ocupația în teatru:
Regizor

Biografie artistică
Teatrografie
Filmografie
Scenografie
Fotografii arhiva
Fotografii din spectacole
Convorbiri audio/video disponibile
Caiete program scanate
Afișe & alte materiale scanate din colecții personale
Link-uri către spectacole radiofonice sau TV disponibile în mediul virtual
Cronici

Biografie artistică

Spre deosebire de școala de acasă, de la Bicaz şi Piatra Neamț, despre care a povestit adesea cu mare drag, școala de teatru nu pare să fi însemnat pentru Alexandru Dabija decât o oportunitate de-a lucra cu ceilalți, colegii actori. Şi de a lega nişte prietenii despre care afirmă, constant, că sunt mai mult decât prietenie, sunt forme de existență în şi pentru vocația teatrală.[1] E şi pricina pentru care, de foarte devreme, examenele lui nu au fost „exerciții” – în sensul comun, universitar – ci de-a dreptul spectacole, cărora li se dă drumul la public, la marele public. De altfel, e aproape sigur că decizia unui asemenea comportament lipsit de timiditate să le fi aparținut ambilor studenți ai minusculei clase regie a promoției 1978, Mihai Măniuțiu şi Alexandru Dabija. O pereche stranie de colegi care e de imaginat că s-au format împreună pe bază de dialog şi lectură, pe baza citirii distanțelor caracterologice şi de cunoaștere dintre ei, în mult mai mare măsură decât s-ar fi putut lăsa modelați de profesorul lor oficial, regizorul (de film!) Gheorghe Vitanidis.

Foarte interesant, ambii studenți-regizori își asumă, la nivelul anului III, texte care, într-un fel foarte net, le prevestesc interesele de cunoaștere, specificitatea stilistică şi natura foarte personală a expresiei. În vreme ce Măniuțiu optează pentru o meditație morală cu fior tragic, dintre textele cele mai puțin exploatate (atunci) ale liricului dramaturg Radu Stanca, Oedip salvat, Dabija se oprește la o farsă elisabetană necunoscută, Răfuiala de Philip Massinger, asupra căreia își exercită cu atenție şi subtilitate spiritul analitic, în intenția, se pare perfect atinsă, de a obține o satiră caracterologică în haine de spectacol popular.

„Înscenând această piesă, Alexandru Dabija (student în anul III, clasa profesorului Gheorghe Vitanidis-Cătălina Buzoianu) a făcut însă o bună alegere, în tradiția claselor de regie de altădată, alegere validată de o montare aproape profesionistă. Intențiile studentului regizor, expuse limpede în caietul program, denotă o abordare creatoare a piesei, un decupaj concis şi esențial, centrat pe natura istorică a relațiilor sociale. Răsturnând raporturile dintre personaje şi reașezându-le din perspectiva noastră, găsind şi o expresivă idee de spectacol în formula judicioasă a „demontării mecanismului minciunii”, oferind radiografii necruțătoare în dorința, firească, de a expune portretele şi nu intriga, Dabija ne-a convins că știe să gândească un spectacol citind atent un text.”[2]

Deloc întâmplător, după absolvire tânărul regizor se întoarce acasă, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, loc evocat tot timpul ca fiind un adevărat (şi unic în felul său) spațiu care unea experimentul cu performanța de înaltă clasă. Numai că, o dată cu retragerea asta, urmele arheologice prin presa vremii devin dificil de detectat. Nici Cum vă place de Shakespeare ori Schițele lui Caragiale, de la Naționalul clujean (ambele în 1979), nici celelalte montări pietrene (printre care, programatic, Dʼale carnavalului în 1980) n-au parte, în revista Teatrul, de vreo cronică.

Primul semn interesant de după absolvire îl găsim, la nivelul cronicii dramatice din oficiosul mediului teatral românesc în 1981, când Dabija montează la Naționalul ieșean o Chirița în provincie care s-a jucat aproape un deceniu şi a fost şi achiziționat de televiziunea națională, având-o în rolul principal pe Tamara Buciuceanu.

„Spre deosebire de unii colegi de generație care adoptă o atitudine ostentativ «radicală» față de textele clasice, Alexandru Dabija a optat pentru o înțeleaptă moderație, „modernizând” fără exces şi fără stridențe, menajând totodată nostalgiile spectatorilor ieșeni. Detaliile realiste care făceau altădată deliciul scenei au fost menținute: pe scenă apare un cal în carne şi oase (e drept, mai mult oase), pisicuța e pisicuță, curcanul – curcan. (…) Regizorul a vrut – şi a reușit – să facă un spectacol popular, în care primează tonurile de vodevil şi de farsă, tonul alert, buna dispoziție contagioasă. Muzica dobândește un rol şi mai important (cu unele accente apăsat parodice), se dansează un cancan îndrăcit, iar finalul este absolut remarcabil, creând un moment de lirism autentic”[3].

Printre puținele urme pe care le lasă creația sa regizorală în revista Teatrul merită reținută cronica la excelenta Jucărie de vorbe[4], adaptare după Cartea cu Jucării a lui Arghezi (la care va reveni 13 ani mai târziu într-un spectacol găzduit de Teatrul Odeon); apoi, în 1985, o cronică ce îi aparține unui patriarh al criticii literare, foarte consecvent interesat de teatru dar scriind rar despre spectacole, profesorul Ov. S. Crohmălniceanu. Cum, în epocă, încă mai subzista obiceiul (azi aproape pierdut) de a produce spectacole de poezie, textul se concentrează asupra a două astfel de producții ale Teatrului Nottara, al cărui regizor angajat devenise, deja Dabija. Una semnată chiar de el:

„Orfeu în câmpia Dunării, spectacolul de poezie cu versurile lui Nichita Stănescu, a fost o certă reușită. Selecția textelor, inteligentă, atentă la varietate, comprehensivă, a da putință reconstituirii unui univers.

Sobru, slujit admirabil de actori excelenți (…) spectacolul nu a ezitat să apeleze şi la interludii coregrafice (Raluca Ianegic) inspirate. Silful care aleargă adesea fără să atingă pământul prin versurile autorului Necuvintelor a fost sugerat şi el, cu inventivitate şi grație.

Nichita Stănescu e un poet dificil. Intonația, mimica şi gesticulația actoricească au reușit să-l facă, nu o dată, mai accesibil. Aplauzele repetate şi entuziaste ale sălii au venit s-o dovedească”[5]

Dacă asociem acest spectacol cu anteriorul proiect după Cartea cu jucării, atunci lucrurile par a se limpezi, iar faptul că tânărul regizor, mai degrabă înclinat spre ironie și satiră, își selecta asemenea momente de concentrare asupra dimensiunii lirice a teatralității devine una din mărcile de traseu personal.

Spre sfârșitul anului 1985 are loc, însă, o premieră pe care Teatrul Nottara o va tura ani la rând, cu motoarele la maxim, beneficiind de un asemenea succes de public încât, după 1990 va fi preluată de Televiziune Română. E vorba despre Scapino (Vicleniile lui Scapin) de Molière, prilej cu care regizorul se reîntoarce hotărât către comedie şi, firește, către speranța de-a da unitate armonică unei echipe de actori dintre care unii foarte tineri.

Anul 1895 e unul plin de muncă pentru regizor, dar şi unul plin de stres, câtă vreme repetițiile la Conu’ Leonida față cu reacțiunea, montat la Piatra Neamț, au început în decembrie 1984, pentru ca premieră să iasă, după îndelungate lupte cu cenzura, abia în 30 aprilie 1986. Conform atentului dosar alcătuit de Andreea Iacob în 2006^[6], mărturiile actorilor, direcțiunii şi secretariatului literar indică între 12 şi 17 vizionări, pe care, într-un interviu din dosarul respectiv, Dabija însuși le tratează drept „hărțuire pură”. De altfel, regizorul se confruntase deja, la Nottara, cu o situație asemănătoare la punerea în scenă a Insomniei lui Adrian Dohotaru (1982), iar tot acolo Burghezul gentilom de Molière, din 1989, va fi interzis după doar câteva reprezentații[7].

După căderea regimului Ceaușescu, regizorul pune în scenă un fermecător spectacol cu Ospățul lui Bathazar de Benjamen Fondane (Barbu Fundoianu), o recuperare în premieră mondială, bine primită de public și critică[8]. Însă cea mai ciudată și bravă dintre deciziile sale este preluarea, de la regizorul Vlad Mugur și la recomandarea acestuia, a direcției Teatrului Odeon (fostul Teatru Giulești) în vara anului 1991.

Reflectând asupra traseului primului directorat al lui Alexandru Dabija la Odeon, această mișcare poate fi explicată atât prin țintele artistice și administrative înnoitoare, cât și prin contextul tensiunilor politice ale momentului. Efortul constructiv de atunci se dovedește, în felul său, atât unul profund reformist, cât şi unul de rezistență consecventă față de presiunile contra-reformiste, din ce în ce mai virulente, ale regimului iliescian. Desigur, nu de militantism repertorial e vorba aici, şi nici n-ar fi putut fi, fiindcă atenția directorului era concentrată în primul rând către creșterea accelerată a calității artistice a producțiilor. Ci de o anume stare de spirit, nonconformistă şi revigorantă, încurajând dezbaterile inconfortabile şi atitudinile cu aer de frondă în fața restaurației mascate.

Să punem, însă, în context. În afara unei succesiuni de premiere dintre cele mai strălucite (Mincinosul de Goldoni în regia lui Vlad Mugur, Cehov-Comedii, ori Richard III în regia lui Mihai Măniuțiu, …au pus cătușe florilor… și La Țigănci în regia lui Alexander Hausvater, ca să nu enumerăm decât câteva dintre cele mai celebre spectacole ale vremii) Dabija inițiază și primul Centru de cercetare în dans contemporan, găzduit la sala din Calea Giulești și condus de Raluca Ianegic. Alături de o echipă parțial înnoită și într-o atmosferă efervescentă, schimbă sistemul de PR și publicitate al teatrului, deschide o sală studio (Pod) dedicată experimentului, împrospătează repertoriul, pune la dispoziție foaierul Majesticului pentru expoziții, târguri de carte, dezbateri etc. În condiții de crescândă animozitate între guvernarea Văcăroiu şi UNITER, Odeonul şi-a făcut un titlu de onoare din a găzdui primele Gale UNITER, cu Principesa Margareta în loja de onoare. În vreme ce statusul politic al lui Ion Rațiu era resimțit drept o amenințare directă la „unitatea de nezdruncinat” a electoratului în jurul președintelui Iliescu, politicianul revenit din exil a fost primit festiv, de întreaga suflare a conducerii şi echipei de actori, atunci când a dorit să vadă un spectacol care făcuse vâlvă; în timp ce, într-o situație similară, președintele Iliescu nu s-a bucurat nici măcar de primirea senină şi detașată de care avusese parte, cu vreo săptămână înaintea sa, fostul prim-ministru Petre Roman, ci doar de salutul politicos, la sosire şi la plecare, al directorului economic. Pe de altă parte, sub directoratul său, Odeonul a deschis şi menținut, ani la rând, contactele directe, aproape familiare, ale teatrului Odeon cu mediul cosmopolit al lumii academice, cu cel al ambasadelor şi serviciilor culturale străine, ori cu cel al agențiilor de presă occidentale.

Dabija are dreptate atunci când precizează, în minuscula sa intervenție din interviul cu privire la primii ani de Odeon luat de regizoarea Olivia Grecea[9], că noțiunea cheie care revenea obsesiv în discursurile sale mai mult sau mai puțin programatice, în acei ani, era performanța. Performanță regizorală, performanță actoricească, performanță scenografică, performanță de comunicare, performanță tehnică: în ideal, statutul intern al unei instituții care își asumă, la fiecare nivel, de la garderobier la vedetă, dictatul lucrului foarte bine făcut ca pe cea mai firească normalitate. Exprimat astfel, ce pare oare mai simplu? Şi totuși… Prețul acestui efort a fost, pentru regizor, acela de a fi pus în scenă foarte puțin în perioada primului directorat, 1991-1994; și, în mod asumat, niciodată la Odeon.

În mod abuziv și ilegal, chiar la întoarcerea dintr-un triumfal turneu în Marea Britanie cu Richard III de Shakespeare, Alexandru Dabija a fost înlăturat de la Teatrul Odeon în timpul vacanței de vară printr-un ordin al Ministerului Culturii. În urma procesului deschis și câștigat de Primăria capitalei (finanțatorul teatrului), în 1996 se va întoarce la conducerea instituției; acest al doilea directorat va lua sfârșit, din dorința sa, în 2003.

„Ce fac eu acum e un drum înapoi. Am pornit să fac teatru cu un anume sâmbure, cu o anume credință, şi acum, în ultima vreme, la o analiză lucidă, sâmburele ăsta nu l-am mai dibuit. Şi m-am trezit în meserie (…) E atât de departe de ce credeam eu că am de făcut, încât, practic, acum am nevoie de un proces de recuperare. Deci, cum gândeam eu despre asta? Care erau motivațiile? Fiindcă sânt convins că acolo e adevărul. Motivele alea foarte intime acum îmi par îngrozitor de ruginite, de obnubilate. Şi asta, lucrul cu textul, face parte dintr-un fel de strategie recuperatoare, artistică, de a lua totul asupra ta, de a nu te mai sprijini pe nimic. Să te trezești singur cu această materie primară care este teatrul, fiindcă prea mult ne-am tot bălăcit în iluzia cu echipa… cu imaginea, cu plasticul, cu spațiul convențional… Când, de fapt, problema e să rămâi la un moment dat singur pe scenă cu un anume material. Fără acest moment atât de intim şi de periculos, cred eu că se ajunge, cu foarte multe finețuri, la ceva simulat”[10].

Această declarație de ascetism reflexiv, datând de la începutul deceniului 1990-2000, e probată atât de numărul redus de spectacole puse atunci în scenă – între care Adunarea femeilor de Aristofan la Teatrul Național din Iași, Prostia e nemuritoare după I.L. Caragiale la Naționalul clujean sau, mai ales, la straniul și rău înțelesul experiment numit Suită de crime și blesteme, după Euripide, de la Teatrul Bulandra – cât și de Chestionarul cu cele 13 întrebări despre teatrul antic[11], expus la Colocviul de antropologie teatrală organizat în iulie 1993 la Mogoșoaia de regizoarea Cătălina Buzoianu. Cât e simulare și cât e adevăr în comunicarea teatrală? Care sunt funcțiile ei cele mai profunde, dincolo de divertisment? Chestionarul constituie și astăzi o platformă de reflecție pe cât de neliniștitoare, pe atât de necesară oricărui om de teatru.

Revenirea sa regizorală se petrece imediat după mazilirea de la Odeon: ca să păstrăm ordinea cronologică, trebuie să ne oprim asupra primei (dintr-o serie lungă şi fericită) colaborări a regizorului cu Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, într-o experiență dintre cele mai neobișnuite în raport cu „mainstream” regizoral al mijlocului de deceniu 1990-2000. Un text de teatru poetic, abia apărut într-o antologie de dramaturgie irlandeză, pe care cu greu ți l-ai fi închipuit montat: Frații de Sebastian Berry. Pe enorma scenă a teatrului Brașovean, publicul era invitat să pătrundă într-o grădină cu gazon verde crud, cu câteva abia schițate elemente de mobilier, parcă depozitate la întâmplare: un scaun, o masă de fier, un pat de lemn prăfuit (scenografia Dragoș Buhagiar și Irina Solomon). Realist, oniric, parodic şi liric totodată, spațiul te îmbrățișa şi te obliga la empatica aventură memorială propusă de spectacol, undeva pe muchea dintre nostalgie şi refuzul ei, dintre agonie şi transcenderea ei pe calea evocării. Jocul – nedeclarat fățiș – între înăuntru şi afară, între fantasmatic şi obiectiv, între materialitate şi dematerializare era întrupat de o extraordinară echipă de actori, cu Mircea Andreescu şi Costache Babii în rolurile centrale, antologice fiecare.

„Spectacolul, în care protagonistă devine memoria afectivă, invocată în scenă printr-un vechi aparat de proiecție care redimensionează, pe un virtual ecran al fondului comun de afectivitate umană, un sumum de trăiri intime. Sunt imagini vizuale stimulate şi potențate de senzații adiacente, dar de impact imediat: lanul de iarbă (universalului green grass of home!) prin care pășești mai întâi tu, spectatorule, sau aroma lemnului natur al casei generice de țară, deopotrivă magazie a amintirilor ori sală de dans etern. Spații neconvenționale care facilitează glisările psihanalitice, întreținând impresia de existență dublă, reală sa imaginară, prezentă sau trecută, normală sau arierată. Totul derulându-se în ritmuri când lente, când accelerate, în funcție de fluxul rememorărilor cu tentă grotesc-nostalgică”[12].

Intervalul mai cuprinde, în propuneri foarte ambițioase, două montări după piese de Shakespeare, Comedia Erorilor la Teatrul de Comedie și Mult zgomot pentru nimic la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Școala femeilor de Molière la Teatrul Mic ș.a. Însă 1995 e anul care consemnează una dintre cele mai spectaculoase, mai profunde și mai bine receptate dintre montările lui Dabija, intrate pe bună dreptate în legendă: Orfanul Zhao de Ji Jung Xiang.

”Regizorul spunea „povestea” chinezească străveche cu mijloace aparent foarte simple. Locul decorului este ocupat de o excepțională sculptură a luminilor de scenă; prin ceața deasă răspândită de mașina de fum, spațio-timpul se desface în volume de o stranie geometrie, coloane de lumină, pânze frontale, dar şi adâncimi de fund de mare, umbre de aer pe aer. Raporturile dintre gol şi plin, clarobscurul din care apar personajele conferă o rafinată densitate cubului scenei, din care istorisirea pare a se închega asemenea duhului din lampa lui Aladin (…)

În fața corului (un cor în ambele sensuri ale cuvântului, şi în cel antic, de narator-comentator, şi în cel modern, pentru că se cântă admirabil), se găsesc, dintru început, doi povestitori. Unul ne recită ceea ce „spune poezia”, celălalt traduce istoria în limbaj gestual, pentru surdomuți. Ni se sugerează astfel enorma distanță care ne desparte de sinteza dramatică a originarului, distanță care modifică nu doar sensul mesajelor, ci însăși substanța codurilor comunicării. Nu vorbirea firească ni se adresează nouă, în hieratica ei rostire, ci al doilea limbaj, mult mai împuținat, involuat în fiziologica sa esențializare. Surdomuții suntem noi, efect comic dar şi profund neliniștitor (…)

Sigur, compozițiile sunt mai degrabă tipologice, amintind de commedia dell arte (experiență stilistică şi epistemică majoră pentru Dabija, dac-ar fi numai să ne amintim de Scapino); iar șansa de a exploata contrastul dintre detașare şi tensiunea internă nu scapă unor actori care mizează pe performanță: Liviu Timuş (Generalul Du Anjia), Tudor Tăbăcaru (Doctorul Chen Ying), Corneliu Dan Borcia (înţeleptul Gong Suchu), Loredana Botezatu (Prințesa), Radu Băiţan (Generalul Han Ju). Cum vârstele protagoniștilor sunt foarte diferite, merită subliniat, o dată în plus (…) că trupa de la Piatra Neamț a reușit miraculos să întinerească masiv, recuperîndu-şi specificitatea şi tradiționala sa direcție curajoasă.

Nimic din frumusețea delicată şi totuși somptuoasă a spectacolului nu ar fi fost posibil fără excepționalele costume ale cuplului Irina Solomon şi Dragoș Buhagiar: tunici ample, în cea mai mare parte de piele, pictate cu grație desăvârșită de un grup de elevi ai liceului de artă din Piatra Neamț. Nici fără muzica, prezentă peste tot, cu vagi sugestii orientale, nicicând asupritoare, concepută de Mircea Octavian, interpretată live de coriști (corepetitor Ioana Murariu). Maestrul de lumini merită, pe bună dreptate, scos din anonimatul său tehnic, fiindcă este vorba, evident, de un artist în adevăratul înțeles al cuvântului: Vasile Popovici.”^[13]

Orfanul Zhao a fost distins, de altfel, cu Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala UNITER 1995. Acest triumf e urmat, la doar un an distanță, de Saragossa 66 de zile, dramatizare după Jan Potocki (coproducție SMART, Philip Morris şi Teatrul Odeon, cu participarea festivalului de la Berlin); a fost ceea ce azi am numi „un proiect de mare anvergură”, foarte unul ambițios, dac-ar fi doar să ne gândim că premiera oficială a avut loc la Festivalul „Theater der Welt” de la Berlin, în 1999, că a implicat costuri substanțiale şi că, ulterior, a reprezentat România, în 2000, la Expoziția Mondială e la Hanovra. Mai mult, producția ca atare a adus cu sine reunirea şi desfășurarea unor forțe artistice cu atribuțiuni specifice, fiindcă regizorului şi scenografilor Dragoș Buhagiar și Irina Solomon li s-au alăturat o casă de mode (Janine), un coregraf experimentat (Malou Iosif), un mare artist responsabil de pantomimă (Dan Puric), un altul de ansamblul mișcării scenice (Ionel Mihăilescu), un maestru de scrimă (Szoby Cseh) şi un cor de cameră în carne şi oase (MUZICA SELECTA) interpretând aranjamente corale anume alcătuite (Gabriel Popescu).

Pe de altă parte, de această dată Dabija, autor al ingenioasei dramatizări după romanul fluviu al iluministului polonez, nu doar regizor al spectacolului, scria negru pe alb în caietul program că dedică spectacolul „generației de regizori a anilor 70”, când el însuși se formase. Formă subtilă dar fermă de a marca ceremonial atât caracterul „evocator” (şi chiar de comentariu) al esteticii în care trebuia citită construcția regizorală, cât şi pe acela de „rămas bun” adresat acestei estetici de regizor în câteva declarații publice anterioare. Eschiva dabijiană în ceea ce privește spectacolele cu vocație de artă poetică pare, în acest caz, cu atât mai ciudată cu cât Saragossa 66 de zile a fost, la acea vreme, tratat de majoritatea cronicarilor drept un manifesto adresat de regizor publicurilor sale, iar tema sa centrală a fost identificată ca fiind teatrul însuși:

„..spiritul ludic, își capătă un rafinament aparte pe parcursul romanului, perfecţionîndu-şi armele şi prezentarea, iar în spectacol este permanent însoțit de ironie fină, de un umor de mare clasă, pe muchie de cuțit, care acoperă ca un văl montarea lui Alexandru Dabija. Cheia concepției sale regizorale, ideea de „teatru-n teatru” mi se pare a fi şi clou-ul mizanscenei. Interpretare deloc forțată şi perfect justificabilă prin esența acestei narațiuni foiletonistice, interpretare care cred că l-ar fi cucerit şi pe enciclopedicul Potocki, care şi-a urcat ficțiunile în balon, a călătorit ca un Icar deasupra Varșoviei, privind lumea de sus, cu detașarea pe care ți-o dă distanța. (…) Doar teatrul poate oferi șansa unei astfel de călătorii, vizualizând ce se imprimă pe ochiul minții, o călătorie de largă respirație intelectuală, o călătorie în profunzimile umanității expusă rafinat de Alexandru Dabija. El nu vrea nimic în mod ostentativ, nu face nici-o demonstrație, nu apelează la clișee care atrag fără greș succesul, pentru că vrea cu adevărat un singur lucru. Major: să fim martorii unui miracol – TEATRUL.”[14]

După 2000, atenția regizorului de îndreaptă, pe de-o parte, către o zonă de cercetare ce reunește câteva axe principale: valorificarea literaturii române clasice și exploatarea unei expresii teatrale bazate primordial pe capacitatea de sugestie a actorului, într-un regim plastic minimalist dar de maximă eficacitate în comunicarea cu spectatorii. În acest scop el înseriază câteva construcții scenice bazate pe basme dramatice (Înșir’te mărgărite după Victor Eftimiu, la Nottara 2003), ori basme populare: Telefonul, omleta și televizorul un fel de Decameron contemporan, la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea (2006). Vrea să afle, cu scormonitoarea sa curiozitate, dacă mai e posibil, azi, să construiești teatru din simpla rostire, de către o singură persoană, a unei povești. Cât monolog narativ încape într-un actor? Câtă expresivitate verbală şi nonverbală, cu ce tipuri de mijloace poate el, actorul/actrița, ține trează atenția publicului? Şi pentru câtă vreme?

La Telefonul, omleta și televizorul de exemplu, într-un cadru simplu de apartament închiriat într-o suburbie occidentală, sunt reuniți migranții de muncă: din tăceri lungi, prânzuri improvizate și conflicte mute, cu greu stăpânite, țâșnesc poveștile, ca bruște şi aproape disperate iluminări, una mai ciudată ca alta, una mai hazlie sau mai macabră ca alta. Povești vechi, din locuri românești uitate de lume, ba chiar şi (una) din afara spațiului național, pe care, ca trezit din vis, câte unul din eroi se apucă s-o spună pentru a umple tăcerea, pentru a calma conflictele pe pragul clocotului, ori pentru a alina vreo durere nemărturisită, ori imposibil de mărturisit, a sa sau a vecinului de exil. Un set, perfect articulat, de recitaluri, s-ar zice.

Că jocurile şi jucăriile lui Dabija sunt dedicate preferențial adulților, e limpede… Însă în nețărmuritul său amor față de Ion Creangă, artistul le propune ulterior colegilor săi nemțeni un „studiu de caz” pe snoava scrisă de magistralul său înaintaș: Punguța cu doi bani.

„Proiectul pietrean e o creație colectivă. O formulă în vogă prin Occident în urmă cu câteva decenii a devenit în acest caz un dinam creator, care i-a provocat pe cei implicați. În formația de lucru s-a intrat benevol, coechipierii fiind (în ordinea din programul de sală) Nora Covali, Ecaterina Hîţu, Cătălina Eşanu, Irina Ivan, Alina Leonte, Cezar Antal, Daniel Beșleagă, Ionuț Cucoară, Dragoș Ionescu, Tudor Tăbăcaru. Ei au făcut, vreme de câteva săptămâni, un adevărat brainstorming, venind fiecare cu câte o idee-două, după inspirația de moment, pentru adaptare. Nevăzută (în varianta finală), Gențiana Ionescu, „secretarul cel literar”, cum e „alintată”, consemna soluțiile propuse, apoi ele se triau, la următoarea repetiție, pentru ca scenariul să aibă o coerență narativă şi estetică. Cum mai mulți ochi şi mai multe minți sunt mai bune decât doi/una singur/ă, mizanscena, supravegheată atent de Alexandru Dabija, surprinde prin inventivitatea cu care rescrie scenic o poveste clasică. Se pornește, cert, de la suita întâmplărilor istorisite de Ion Creangă, dar aceasta devine pretextul unui metatext spectacular ingenios articulat. Intitulat OO! (o ironie la adresa provocării reprezentate de acest plural, care mai dă şi astăzi bătăi de cap comercianților atunci când trebuie să afișeze prețul perisabilei mărfi), spectacolul exploatează mai ales subtextul poveștii, cel ușor licențios, mutând accentul de pe cei doi bănuți din punguță pe ouăle pe care bietul cocoș ar trebui să le producă şi pe rostul lor în lume. Până la aplauze, povestea e spusă integral, doar că pe parcurs i s-a mai adăugat pe ici, pe colo, câte o plombă intertextualistă; care n-o încarcă, nici nu-i alterează spiritul, o face doar mai suculentă, îi subliniază potențialități pe care numai adulții le pot sesiza, arătând că poate fi citită şi astfel!”[15]

E de presupus că Dabija plănuia, de multă vreme, să îl readucă pe Ion Creangă pe scenă, în dimensiunile sale adevărate, cele de scriitor major şi constructor de limbă românească, scoțându-l din restrictivul cotlon rezervat de practica școlară canonică, acela de autor pentru şi despre „copilul universal”. Subtextul licențios, la care face referire Oltița Cîntec, e o constantă de substanță a unora dintre snoavele, poveștile, basmele şi povestirile lui Creangă (va reveni târziu chiar și la Moș Nechifor coțcariul, într-o montare la Teatrul Act din 2019 cu Marcel Iureș și Ruxandra Maniu) şi, dacă ne aducem bine aminte, tocmai acest subtext făcea deliciul lecturilor de la Junimea. Teatrul Act are, de altfel, meritul de a fi găzduit mai multe dintre aceste recitiri experimentale după Creangă: Ivan Turbincă, în adaptările de enorm succes Absolut! (2011), sau Capra cu trei iezi (2012).

Pentru spectacolul cu Aventurile lui Habarnam, după Nosov, de la Teatrul Odeon, Dabija şi autoarea dramatizării, Mihaela Michailov, sunt interesați de cel dintâi roman al celebrei serii sovietice, care oferă, simultan, o panoplie de caractere (în sensul iluminist-satiric), dar şi o călătorie inițiatică, dulce-conflictuală, dinspre „lumea bărbaților” spre „lumea femeilor” şi retur. O temă, nu-i așa, foarte motivantă pentru regizor; cu atât mai mult cu cât oponentul năucului Habarnam (Pavel Bartoș), Ştietot (Marius Stănescu), utilizează în acest scop – geografic şi antropologic -… un balon adevărat. Călătoriei i se asociază Ada Milea (cu care va mai colabora la multe alte spectacole), care scrie muzica, şi chiar Romulus Chiciuc (Piculină), care joacă şi… firește, cântă. Scenografia semnată de Constantin Ciubotariu vrea să fie spectaculoasă şi reușește grațios; ea mizează pe reducția proporțiilor actorului în contrast cu obiectul scenic, şi pe multă, multă culoare. Cum personajele piesei sunt nişte pitici, primele scene induc această senzație prin supradimensionarea grădinii de zarzavat, cu lujeri de ceapă cât eucalipții, păpădii cât frasinul şi vrejuri din care atârnă castraveți cât buteliile de aragaz. Ba chiar, la un anume moment, harbujii dungați, cât dulapurile dintr-un apartament, tind să se ia la luptă între ei, spre spaima personajelor şi deliciul audienței. Şi balonul? E chiar balon? Ei bine, da: şi el, în pofida cârcotelii unora dintre prichindei („N-o să zboare!” „Ba o să zboare!”) confirmă geniul constructorilor şi chiar se ridică la pod.

O altă temă de explorare în ultimele două decenii este, pentru Alexandru Dabija, cea a relației dintre arta regiei și multiplele forme de creativitate ale actorului. Poate cea mai declarativă – și Act, prin Creatorul de teatru de Thomas Bernhard (2001). Piesa, foarte complexă şi cu o dantelărie de referințe foarte specifice spațio-timpului german-austriac al sfârșitului de secol XX, reprezintă doar unul dintre multele proiecte ce i-au reunit pe cei doi artiști; li se adaugă Ultima Bandă de magnetofon a lui Krapp de Samuel Beckett, 2003, Capra sau Cine-i Sylvia? de Edward Albee, 2007 (cu excelentele contribuții ale Emiliei Dobrin și Marius Damian), ori Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule? de Cătălin Ștefănescu (2014), în care Iureș îl are ca partener pe George Mihăiță.

Dabija a montat în ultimele două decenii texte clasice ori deja clasicizate pe care le-a supus unei atente recitiri interpretative, debordând de imaginație – dac-ar fi să ne referim, dintr-o lungă listă, doar la Gaițele de Al. Kirițescu, cu Dorina Lazăr și excelentele travestiuri ale lui Ionel Mihăilescu și Constantin Cojocaru (Teatrul Odeon, 2003), Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, cu aceeași pereche mirifică Mircea Andreescu și Costache Babii (Teatrul Sică Alexandrescu Brașov, 2004), excepționalul Trei Surori de Cehov (Teatrul Toma Caragiu Ploiești, 2005), controversatul O noapte furtunoasă dar și Iașii în carnaval de Alecsandri de la Naționalul ieșean (2010, respectiv 2012), dramatizarea după Două loturi de Caragiale la Naționalul din București (2012, câștigător al Premiului pentru cea mai bună regie la Gala premiilor UNITER), impozantul Platonov de Cehov la Teatrul Radu Stanca din Sibiu (2013) ș.a. Un spumos eseu cu dimensiune fățiș satirică, bine primit de critică și public, este Pyramus & Thisbe 4 you, după scenele meșteșugarilor din Visul unei nopți de vară, montat în 2009 la Teatrul Odeon (câștigător al Premiului pentru cea mai bună regie la UNITER în 2010).

Montări surprinzătoare, de o finețe hermeneutică de filigran sunt și cele dedicate operei lui Eugene Ionesco, cu Omul cu valize (premieră mondială, din păcate vitregită de soartă cu doar câteva reprezentații, la Teatrul Municipal din Turda, 2005) și strălucitorul Ionesco – 5 piese scurte de la Odeon (2008).

„Spectacolul gândit de Alexandru Dabija are tăietura clară, grația, limpezimea şi frumusețea epurată la care a ajuns şi în Saragossa, are atmosfera aceea onirică, stranie din tablourile lui De Chirico. Ce bine că se mai face la noi şi astfel de teatru! (…) Ce unește, așadar, cele cinci piese scurte ale lui Ionesco? (…) Aș spune că toate sunt variațiuni, mai mult sau mai puțin îndepărtate, pe o aceeași temă: virtuțile erotice ale limbajului descărnat de semnificație. Verbul ca instrument, conștient sau nu, de putere. Temă disecată, de altfel, şi în Lecția. Şi cred că tocmai pentru a sublinia ceea ce le unește a renunțat Dabija să anunțe titlurile scheciurilor, şi s-a mărginit să le introducă doar cu numerele rostite de o voce cavernoasă. Pe de altă parte, în spectacol, unitatea e asigurată şi de decor (Alexandru Dabija şi Laura Paraschiv): un perete alb pe diagonala a doua a scenei, cu o ușă în partea dinspre public, plus un dulap de medicamente, un scaun şi o bancă, şi de folosirea repetată a acelorași actori, în roluri diferite, dar în costume de o unitate a stilului, accesoriilor şi culorilor evidente”.[16]

Curiozitatea scormonitoare a regizorului a adus în ultimii ani pe scenele țării nu doar dramatizările sale libere după diverși autori români și străini, ori texte dramatice redescoperite (ca, de exemplu, suprarealistul Florența sunt eu de Gellu Naum și Jules Perahim, de la Teatrul Național Lucian Blaga din Cluj, 2001), ci și opere din patrimoniul universal contemporan, în stilistici dintre cele mai diverse, dintre care am putea reține, alături de altele deja menționate: Colonelul pasăre și Colonelul și păsările de Hristo Boicev, la Teatrul Bulandra și Naționalul Clujean (2001, respectiv 2003), Molly Sweeny de Brian Friel la Bulandra (2006), tripticul Camera de hotel de Barry Gifford la Odeon (2008), ori halucinantul Contra democrației de Esteve Soler, la același teatru (2014)

„Alexandru Dabija preferă spațiul gol şi proiecțiile video (realizate de Cinty Ionescu). Care creează decorul pentru scena bătăii «pe bune» între doi corporatiști (Vâlcu şi Smarandache) şi, ulterior, a unui politician (Richard Bovnoczki) ce distruge un întreg oraș teoretic nemulțumit de propriii alegători, de fapt, ca să scape de amantă. Ei bine, când politicienii şi corporatiștii devin personaje centrale, logica însăși a absurdului/grotescului/etc. se pierde – fiindcă nu poate învinge în lupta cu imaginarul realității. E una dintre rațiunile pentru care e remarcabilă scena imigrantei cu burka (Oana Ștefănescu e o actriță atât de bună! – aici, ca şi în celelalte roluri pe care le joacă), ucigașă a propriului soț violent şi luptîndu-se pentru propria identitate (din care hulitul văl islamic face parte): e o poveste «realistă», venind din miezul lumii condamnate la invizibilitate de conceptul nostru limitat şi normativ de democrație”. [17]

Am putea spune, la final, că, de fapt, neliniștea dabijeană în legătură cu teatrul e abia în ordin secundar una estetică, una dedicată lui „cum”, chiar dacă în discursul său public, atâta cât ne lasă el să-l primim, conceptul de „performanță” cade totdeauna greu, iar grija față de omogenitatea echipei de actori e mereu dublată de o grafie scenică ce evită cu obstinație decorativismul, chiar și atunci când spectacolul se dorește și reușește să fie grandios. Desigur, e important să-ți faci treaba bine, chiar mai mult decât bine, seducător (tu actor, în primul rând, tu regizor, ca maestru de ceremonii al ideii, din spatele actorului, tu scenograf şi așa mai departe). Dar lucrul bine făcut e, din punctul lui de vedere, o obligație primară, o condiție, aș zice, minimală, nu o țintă. Expresivitatea, frumusețea, inteligența sunt vehicule pentru ceea ce stă (ori mai bine zis, lucrează) după expresie, după plastică, după efectul sincretic imediat. De fapt, punctul de concentrare a operei sale țintește asupra valorii argumentative și emoționale a teatrului, asupra a ceea ce poate el face în procesul de trezire a omenescului – din care își extrage existența şi către care își răsfrânge acțiunea expresivă. Fiindcă, nu-i așa, teatrul nu e doar arătare, iluzie, chiar dacă aparent dispare în secunda în care-ai părăsit sala. El e (atunci când nu e doar divertisment ocazional, însă cine știe dacă nu cumva şi atunci) o acțiune vie, directă, exercitată asupra unei ființe care i se supune benevol și care trebuie să părăsească sala îmbogățită.

Miruna Runcan

20 iulie 2022

Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.42

Bibliografie:

[1] Unele fragmente din acest articol provin din Miruna Runcan, Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija, București, Teatrul azi și Editura Limes, 2010.

[2] Mira Iosif, Teatrul, nr.1, 1977, pp 45-46.

[3] Alex. Călinescu, Teatrul, nr. 10, 1981, pp 43-44.

[4] Alice Georgescu, „Jucăria de vorbe”, Teatrul nr. 7-8, 1983, p. 56.

[5] Ov. S. Crohmălniceanu, „Orfeu în câmpia Dunării”, Teatrul, nr. 1, 1985, p 54.

[6] Andreea Iacob, „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”, în Liviu Malița (coord.) Viața teatrală în şi după comunism, Editura EFES, Cluj, 2006

[7] Dan Predescu, „Burghezul gentilom din Iepoca de Aur”, Jertfa, Bucureşti, nr. 1, 20 mai 1990, în volumul Aur ş Aurolac. Însemnări din teatru & lume, Bucureşti, Editura Teka, 2010, accesat pe http://ciocu-mic.ro/wordpress/?p=2223

[8] Vezi în acest sens Valentin Silvestru, „Trecute vieți de domni și de domnițe”, România literară, 07.09.1991, p. 16; Vlad Andrei Orheianu, „Moartea, iubita tiranilor”, Vatra, nr 1, 1992, p. 99.

[9] Interviul Oliviei Grecea deschide volumul Miruna Runcan, Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija, ed. cit.

[10] Miruna Runcan și C.C. Buricea-Mlinarcic, Cinci Divane ad-hoc, București, UNITEXT, 1994.

[11] Vezi chestionarul și discutarea lui în Miruna Runcan, Modelul teatral românesc, București, UNITEXT, 2000.

[12] Irina Coroiu, „Unitate în diversitate”, în albumul Alexandru Dabija. Suită de vorbe şi imagini, editori C.C. Buricea-Mlinarcic şi Alina Moldovan, Festivalul de regie studențească, Slobozia, 1997.

[13] Miruna Runcan, fragmente din „Istoria pe mutește” (eseu din 1995), în Modelul teatral românesc, Editura Unitext, 2000, p. 34-38.

[14] Marina Constantinescu, „1001 de nopți în 66 de zile”, România literară, nr. 43, 1999.

[15] Oltița Cîntec, „O poveste pentru oameni mari. OO”, Teatrul Azi, decembrie 2007.

[16] Liviu Ornea, „Placet qui absurdum – Ionesco – Cinci piese scurte”, Teatrul Azi, mai 2007.

[17] Iulia Popovici, „Contra politicului – Contra democraţiei”, Observator cultural, februarie 2014.

Citește tot articolul

Restrânge articolul

Teatrografie

Teatrografie

Regie de teatru:

Rebarbor, după Alexandru Monciu Sudinski. Scenografia: Andrada Chiriac. Cu: Antoaneta Zaharia (Grozea, Soția lui Vasile Cireș, Reporter, Maria Boșcai), Elvira Deatcu (Actrița, Reporter, Adela, Elena Vânău), Alina Berzunțeanu (Actrița, Reporter, Eugenia Plătică), Marius Damian (Cățoiu, Vasile Cireș, Pedagogul, Traian Boșcai), Mihai Smarandache (Actor, George, Munteanu, Dănuț, Pedagogul), Cezar Antal (Zadov, Pavel Năslău, MC, Lae Boșcai), Mater Arvunescu (Actor, Reporter, Pedagogul, Soțul Eugeniei Plătică, Ursescu, Anchetatorul), Dan Iosif (Dan Iosif), Alpha Mini (Robot). Teatrul Odeon, București, 04.02.2022
Rosto, după Ion Luca Caragiale. Scenografia: Alexandru Dabija. Cu: Marcel Iureș, Dan Rădulescu, Ionuț Toader. Teatrul Act, București, 08.06.2021
Doi morți vii, de Vasile Alecsandri. Scenografia: Raluca Alexandrescu. Cu: Anca Pitaru, Claudia Ardelean, Elena Popa, Camelia Paraschiv, Mona Codreanu, Costi Apostol, Sebastian Marina, Daniel Rizea, Liviu Popa, Kertész János (percuții). Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe, 10.03.2020
Afară, departe, pe câmp, scenariu de Cătălin Ștefănescu, cu fragmente din Urmuz, Ionathan X. Uranus, Sesto Pals, Grigore Cugler, Sașa Pană, Benjamin Fundoianu. Scenografia: Alexandru Dabija. Cu: Dorina Chiriac (Dorinel, O scriitoare), Ilona Brezoianu (Sister of Charity, O scriitoare, Fiica), Andreea Samson (Asistenta, Bambi – o scriitoare, Femeia de pe plajă, Mama), Bogdan Cotleț (Un scriitor, Fiul), Dan Rădulescu (Un rabin, Popescu, Tata, Algazy), Dragoș Huluba (Povestitorul, Sacâz), Liviu Pintileasa (Doctorul, Arhitectul, Ionescu, Comisarul), Anghel Damian (Un preot ortodox, Damian, Grummer). Teatrul de Comedie, București, 07.02.2020
Vești bune. Finalde Davide Carnevali. Scenografia: Andreea Simona Negrilă. Cu: Alex Calangiu, Iulia Colan, Ștefan Cepoi, George Albert Costea, Ramona Drăgulescu, Iulia Lazăr, Alina Mangra, Dragoș Măceșanu, Cătălin-Mihai Miculeasa, Angel Rababoc, Vlad Udrescu. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.11.2019
Salba Dracului, de Vasile Alecsandri. Scenografia: Alexandru Dabija. Sunet: Cornel Mihăilescu. Cu: Lucian Pânzaru (Enachi Damian), Nicu Mihoc (Enachi Damian), Florin Toma (Iorgu, nepotul lui Damian), Petronela Buda (Gahița Rosmarinovici), Ciprian Brașoveanu (Dascălul Ieni), Radu Horghidan (Părintele Grigore), Vlad Ajder (Felcerul), Vlad Volf (Ițic Friedman), Ștefan Forir (Baronul Forir Von Gartenberg), Oana Mogoș (Doamna Gângu), Flavia Călin (Lenuța, fata doamnei Gângu), Elena Anghel (Zoița Kiulafoglu), Ionuț Moldoveanu (Agamemnon Kiulafoglu), Oana Preda (Nașa Vivandiera), Elena Ghinea (Nașa Vivandiera), Răzvan Clopoțel (Iftimi, țiganul lui Damian). Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 20.04.2019
Moș Nichifor, după Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă. Costumele: Manuela Pungan. Cu: Marcel Iureș, Ruxandra Maniu. Teatrul Act, București, 23.01.2019
Piatra din casă, de Vasile Alecsandri. Scenografia: Mihai Androne. Cu: Cristina Moldoveanu (Cucoana Zamfira), Theodora Sandu (Marghiolița), Clara Flores (Ioana Țiganca), Bogdan Farcaș (Căminarul Grigori Pâlciu), Ioan Coman (Her Franz Birman), Karl Baker (Leonil), Andrei Radu (Comisul Nicu). Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 15.12. 2018
Țiganiada, scenariu de Cătălin Ștefănescu, după Ion Budai-Deleanu. Decorul: Cristian Rusu. Costumele: Dragoș Asistent scenografie: Gabriela Bădină. Cu: Adriana Băilescu, Ruslan Bârlea, Patricia Brad, Diana Buluga, Ionuț Caras,Dan Chiorean, Adrian Cucu, Radu Dogaru, Cristian Grosu, Anca Hanu, Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Silvius Iorga, Ioan Isaiu, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Angelica Nicoară, Mihai-Florian Nițu, Dragoș Pop, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Cosmin Stănilă, Alexandra Tarce, Sânziana Tarța. Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 23.09.2018
Fugarii, după Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Helmut Stürmer. Costumele: Cezarina Iulia Popescu. Cu: Cezar Antal, Pavel Bartoș, Ioan Batinaș, Alina Berzunțeanu, Marius Damian, Dorina Lazăr, Ruxandra Maniu, Alexandru Papadopol, Mihai Smarandache. Teatrul Odeon, București, 05.05.2018
Viforul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Dramaturgia: Mașa Dinescu. Scenografia și video: Alexandru Dabija. Asistent scenografie: Ioana Iliescu. Coregrafia: Florin Fieroiu. Cu: Marius Manole (Ștefăniță Vodă), Afrodita Androne (Niculina), Rodica Ionescu (Niculina), Dorin Andone (Luca Arbore), Marius Rizea (Mogârdici), Emilian Mârnea (Isac), Eduard Adam (Cătălin), Ionuț Toader (Contele Irmsky), Ana Ciontea (Oana), Afrodita Androne (Oana), Ilona Brezoianu (Doamna Tana), Alexandra Sălceanu (Doamna Tana), Dragoș Ionescu (Vornicul Carabăț), Alexandru Voicu (Moghilă), Mihai Calotă (Calotă), George Piștereanu (Nichita), Mihai Munteniță (Unguru). Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 24.02.2018
Aniversare (Évforduló), de Harold Pinter. Dramaturg: Czegő Csongor. Cu: Pálffy Tibor (Matt), Szakács László (Lambert), Gajzágó Zsuzsa (Julie), D. Albu Annamária (Prue), Erdei Gábor (Richard), Kovács Kati (Sonia), Fekete Zsolt (Russel), Benedek Ágnes (Suki), Kónya-Utő Bence (Waiter), Teatrul „Tamasi Aron”, Sfântu Gheorghe, 05.05.2017
N-ai tu treabă!, scenariu de Cătălin Ștefănescu după Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Cu: Marcel Iureș, Andrei Seușan, Alexandru Voicu. Teatrul Act, 13.03.2017
Șofer, pictor, de Hillel Mittelpunkt. Scenografia: Andrada Chiriac. Cu: Lucian Iftimie (Aaron), Maia Morgenstern (Mira). Teatrul Evreiesc de Stat, București, 24.02.2017
Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupéry. Decorul și video: Mircea Cantor. Asistent scenografie și costumele: Andrada Chiriac. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Vlad Bazgă (Băiat), Alexandru Bogdan (Geograful, Înfumuratul), Sara Chifor (Fata), Dorina Chiriac (Micul Prinț), Bogdan Cotleț (Aviatorul), Lucian Ionescu (Afaceristul, Floarea), Eugen Racoți (Regele, Trandafirii), Dan Rădulescu (Lampagiul, Trandafirii), Tudor Roșu (Băiat), Miral Solcanu (Fata), Valentin Teodosiu (Șarpele), Alexandru Turcu (Trandafirii). Teatrul de Comedie, București, 21.12.2016
Moroi, texte de Ada Milea și Cătălin Ștefănescu. Scenografia: Dragoș Asistent scenografie: Irina Chirilă. Cu: Veronica Arizancu, Mihai Coman, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Codruța Vasiu, Serenela Mureșan, Cătălin Neghină, Horia Fedorca, Eduard Pătrașcu, Cristina Ragos, Vlad Robaș, Cristian Stanca, Dana Taloș, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Marius Turdeanu, Ștefan Tunsoiu, Cristina Stoleriu, Liviu Vlad. Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu, 15.05.2016
Cel mai mare Gulliver, după Gellu Naum. Dramatizarea: Leta Popescu. Scenografia: Adrian Damian. Asistent scenografie: Alexandra Constantin. Muzica de scenă: Ada Milea. Păpuși: Oana Micu și Tiberiu Toitan. Cu: Lucia Barbu, Barbara Crișan/Raluca Pavel, Daniela Dragomir, Gabriela Mitrea, Angela Páskuy, Claudia Stühler, Hansel Andrei, Paul Bondane, Charlie Fălămaș, Adrian Prohaska. Teatrul Gong, Sibiu, 14.07.2016
Linoleum, de Oleg și Vladimir Presniakov. Scenografia: Adriana Grand. Muzica de scenă: Ada Milea. Lumini: Jenel Moldovan. Cu: Patricia Brad (Ghiulea, soția lui Arkadi), Diana Buluga (Mama miresei), Ionuț Caras (Igor Igorevici), Adrian Cucu (Agent Aeroport, Nașul). Cristian Grosu (Cadavrul), Anca Hanu (Nașa), Cătălin Herlo (Kolea), Radu Lărgeanu (Andrei), Sorin Leoveanu (Băiatul din aeroport), Robert Nagy (Bețivul din aeroport), Ecaterina Pop-Curșeu (Fetița din aeroport), Cristian Rigman (Mirele, Agent aeroport), Matei Rotaru (Arkadi – vecinul), Alexandra Tarce (Prietena miresei), Sânziana Tarța (Mireasa). Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.05.2016
Svejk, de Jaroslav Haš Scenografia: Andrada Chiriac. Autor cântece: Ada Milea. Cu: Cezar Antal (Kovaril, Un bețiv, Un ofițer), Pavel Bartoș (Svejk), Ioan Batinaș (Bretschneider, Câinele), Alina Berzunțeanu (Doctorul Heveroch), Mircea Constantinescu (Colonelul Kraus, Bernis), Marius Damian (Repa, Un deținut), Veronica Gherasim (Pioasa Marlena), Sabrina Iașchevici (Doctorul Heveroch), Dan Iosif (Kafka), Dorina Lazăr (Doamna Mullerova), Ruxandra Maniu (Doamna Palivec, Doctor Waiking), Paula Niculiță (Baroneasa, Katy Wendler), Alexandru Papadopol (Kotatko, Un bețiv, Lukas), Gabriel Pintilei (Domnul Wendler, Pokorny), Anda Saltelechi (Doctorul psihiatru, Fata cu câinele), Mihai Smarandache (Hoțul de câini, Slavik, Palivec), Silvian Vâlcu (Un ofițer, Un bețiv, Macuna), Dana Voicu (Doamna Mullerova). Teatrul Odeon, București, 13.02.2016
Recviem, de Matei Vișniec. Scenografia: Irina Moscu. Asistent scenografie: Iulia Gherghescu. Coregrafie: Florin Fieroiu. Cântece: Ada Milea. Cu: Afrodita Androne (Mama), Cristian Bota (Morții patriei), Mihai Calotă (Troțki), Nicholas Cațianis (Morții patriei), Eduard Cârlan (Morții patriei), Sorin Dobrin (Morții patriei), Ștefan Huluba (Morții patriei), Lucian Iftimie (Stalin), Ioan Andrei Ionescu (Funcționarul), Emilian Mârnea (Morții patriei), Mihai Munteniță (Lenin), Mihai Niță (Morții patriei), Mihai Nițu (Morții patriei), Gavril Pătru (Intendentul), Vladimir Purdel (Morții patriei), Andrei Redinciuc (Morții patriei), Marius Rizea (Generalul), Alec Secăreanu (Morții patriei), Andrei Seușan (Morții patriei), Ionuț Toader (Morții patriei), Alexandru Voicu (Morții patriei). Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 22.01.2016
Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Florina Bellinda Vasilatos și Ianis Vasilatos. Cu: Richard Balint (Gaev Leonid Andreevici, fratele Ranevskaiei), Corina Cernea (Charlotta Ivanovna, guvernantă), George Dometi (Trofimov Piotr Sergheevici, student), Ioana Dragoș Gajdo (Ranevskaia Liubov Andreevna, moșieriță), Petre Ghimbășan (Simeonov-Pişcik Borisovici, moșier), Sorin Ionescu (Iașa, tânăr lacheu), Alina Leonte (Duniașa, fată în casă), Andrian Locovei (Un trecător), Eugen Neag (Epihodov Semion Panteleevici, contabil), Ion Ruscuț (Firs, lacheu, un moșneag, 87 ani), Pavel Sârghi (Lopahin Ermolai Alexeevici, negustor), Anda Tămășanu (Varia, fiica adoptivă a Ranevskaiei, 24 ani), Denisa Vlad (Ania, fiica Ranevskaiei, 17 ani), Cătălin Chirilă (solist instrumentist), Nicolae Levi (solist instrumentist), Andrian Locovei (solist instrumentist). Teatrul „Regina Maria”, Oradea, 20.09.2015
Bremen, de Peca Ștefan. Dramaturgia: Andrea Reisz. Scenografia: Ioana Popescu. Muzica de scenă: Ada Milea. Mișcarea scenică: Florin Fieroiu. Cu: Blénessy Enikő (Doamna intendent), Dana Borteanu (Invitat), Radu Brănici (Invitat), Boris Gaza (Cocoș), Ioana Iacob (Frieda), Franz Kattesch (Schmidt), Kinstantin Keidel (Ghidul – Brendt), Rareș Ontzu (Măgar), Daniela Török (Hella), Olga Török (Mâță), Oana Vidoni (Lydia Hanneke), Radu Vulpe (Dulău), Anne-Marie Waldeck (Medicul), Harald Weisz (Invitat). Teatrul German de Stat, Timișoara, 15.05.2015
Variațiuni pe modelul lui Kraepelin, de Davide Carnevali. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Asistent scenografie: Ioana Smara Popescu. Cu: Doru Aftanasiu (Fiul), Călin Chirilă (Tatăl), Ionuț Cornilă (Doctorul), Radu Homiceanu (Iepurele). Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, 19.02.2015
13 tablouri cu oameni, adaptare după Anton Pavlovici Cehov. Cu: Ion Alexandrescu (Scriitorul Pavel Vasilievici), Valeriu Bâzu (Părintele Fiodor), Cosmin Brehuță (Aurolacul, Doctorul, Mirele, Părintele Popov), Dan Calotă (Slujbașul care strănută, Uhov, Părintele Anastasi), Pompiliu Ciochia (Dosifei Andreici Hlâkin, Oratorul), Cornelia Diaconu (Mama oarbă, Bătrâna), Sorin Giurca (Majurul), Cristian Naum (Yura, Șașkin), Marian Negrescu (Domnul cu mama oarbă, Prokofi Osâpici, Tăticul), Rodica Adriana Negrescu (Olimpiada Egorovna, Nevasta, Căluțul), Ana Nicolae (Farmacista), Monica Sfetcu (Hlâkina, Prostituata, Căluțul), Simona Urs (Murașkina – autoarea dramatică, Mama miresei). Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Târgu-Jiu, 18.10.2014
Mein Kampf, de George Tabori. Dramaturgia: Cătălin Ștefănescu. Scenografia: Carmencita Brojboiu. Asistent scenografie: Cătălin Bocârnea. Muzică de scenă: Ada Milea. Lumini: Jenel Moldovan. Cu: Patricia Brad (Fretchen), Ionuț Caras (Schlomo Herzl), Ramona Dumitrean (Doamna cu coasa), Cristian Grosu (Zwiezl), Anca Hanu (Mizzi, o găină), Cătălin Herlo (Lobkowitz), Silvius Iorga (Drinkowitz), Radu Lărgeanu (Dreizl), Sorin Leoveanu (Hitler), Romina Merei (Handchen), Angelica Nicoară (Gretchen), Cristian Rigman (Leopold, șoferul Doamnei cu coasa), Matei Rotaru (Himmlisch Heinrich), Alexandra Tarce (Dina, secretara Doamnei cu coasa). Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.10.2014
Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?, scenariu de Cătălin Ștefănescu după Moromeții de Marin Preda. Coloana sonoră: Ovidiu Păcurar. Muzica: Răzvan Mirică. Cu: Marcel Iureș (Ilie Moromete), George Mihăiță (Cocoșilă). Teatrul Act, București, 03.03.2014
Logodnicii din provincie (Vidéki jegyesek), de Maurice Desvallieres și Georges Feydeau. Dramaturgia: Visky Andrá Scenografia: Dragoș Buhagiar. Cu: Albert Csilla (Laure), Bogdán Zsolt (Saint-Galmier), Buzási András (Alfred), Diméni Áron (Gévaudon), Farkas Loránd (Séraphin), Fogarasi Alpár (Servitor), Kántor Melinda (Léonie), Marosán Csaba (O negresă), Orbán Attila (Plucheux), Panek Kati (Rachel), Varga Csilla (Michette), Vatány Zsolt (Un lacheu). Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 04.10.2014
Vârciorova. Carantină, de Vasile Alecsandri și Matei Millo. Adaptare scenică: Doru Mareș și Cătălin Ștefănescu. Scenografia: Cristina Ciobanu. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Ștefan Alexiu (Un călător), Firuța Apetrei (O șcubufloaie), Bogdan Buzdugan (Un doctor), Florina Găzdaru (O Chiriță de la Paris), Corina Goranda (O Chiriță de la Hamburg), Ștefan Ionescu (Guliță anarhistul), Eliza Noemi Judeu (O afinoaie), Bogdan Matei (Un soldat), Simona Nica (O babă cu pensia), Adelaida Perjoiu (O Chiriță de la București, Luluța), Dumitru Rusu (Un flintic), Alina Simionescu (A doua Chiriță de la Paris), Daniela Vrânceanu (O Chiriță de la Londra). Teatrul Municipal „Bacovia”, Bacău, 30.03.2014
Contra democrației, de Esteve Soler. Scenografia: Helmut Stürmer. Asistenți scenografie: Irina Moscu și Corina Grămoșteanu. Video: Cinty Ionescu. Cu: Mugur Arvunescu (Bărbatul, José, Soțul), Alina Berzunțeanu (Mama, Z), Richard Bovnoczki (X), Dan Năstase (Omul cu mopul), Mihai Smarandache (Vecinul, Tatăl, Al doilea bărbat), Oana Ștefănescu (Vecina, Farah, Soția), Silvian Vâlcu (Fiul, Primul bărbat, Y), Coca Zibilianu (Copilul). Teatrul Odeon, București, 18.01.2014
Titanic vals, de Tudor Mușatescu. Scenografia: Helmut Stürmer. Asistenți scenografie: Irina Moscu și Corina Grămoșteanu. Ilustrația muzicală: Vasile Manta. Cu: Pavel Bartoș (Rădulescu Nercea), Ioan Batinaș (Petre Dinu), Marius Damian (Traian), Sabrina Iașchevici (Gena), Dan Iosif (Un fotograf), Dorina Lazăr (Chiriachița), Nicoleta Lefter (Sarmisegetuza), Rodica Mandache (Procopiu), Ruxandra Maniu (Decebal), Ionel Mihăilescu (Spirache), Alexandru Papadopol (Stamatescu), Anda Saltelechi (Doica, O servitoare), Antoaneta Zaharia (Dacia). Teatrul Odeon, București, 22.12.2013
Suflete moarte, de Nikolai Vasilievici Gogol. Dramatizare: Mihail Bulgakov. Scenografia: Andrada Chiriac. Cu: Karl Baker (Pavel Ivanovici Cicikov, Povestitorul, Selifan, Guvernatorul), Ioan Coman (Nostriov, Povestitorul, Selifan, Mavra), Clara Flores (Pliușkin, Pavel Ivanovici Cicikov, Anușka), Ilie Gâlea (Sobakievici, Selifan, Povestitorul), Cristina Moldoveanu (Pavel Ivanovici Cicikov, Povestitorul, Ana Grigorievna, Mavra), Florentina Năstase (Anușka, Pavel Ivanovici Cicikov, Mijuev), Mihaela Popa (Manilov, Sâsoi Pafnutievici, Pavel Ivanovici Cicikov, Secretarul, Manilova), Ada Simionică (Korobocika Nastasia Petrovna, Povestitorul, Pavel Ivanovici Cicikov), Ionuț Vișan (Procurorul, Manilov, Selifan, Pavel Ivanovici Cicikov, Povestitorul). Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 16.10.2013
O… ladă, scenariu de Gențiana Ionescu, după Ion Creangă. Scenografia: Romulus Boicu. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Cezar Antal (Cezărel, Cucoșu’), Răzvan Bănuț (Baba Cățelușă), Nora Covali (Vergina – mama Mirelei), Dan Covrig (Mortul), Victor Giurescu (Baba Sfânta Duminică), Corina Grigoraș (Baba spurcată la gură), Ecaterina Hâțu (Baba fântână), Cătălina Ieșanu (Baba mortului), Dragoș Ionescu (Baba copac – păr), Costel Manole (Costeluș – copilul Sfintei Duminici), Rareș Pârlog (Baba cu chitara, Baba cuptor), Ingrid Robu (Mirela – fata babei, Baba cu poșetuță), Adina Suciu (Baba călare pe mort), Suciu Alexandra (Anișoara – fata moșneagului), Alexandru Suciu (Baba cocoșată). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 11.10.2013
Sânziana și Pepelea, de Vasile Alecsandri. Scenografia: Cristian Rusu. Asistent scenografie: Cătălina Chirilă. Muzica de scenă: Anca Hanu și Ada Milea. Mișcarea scenică: Florin Fieroiu. Lumini: Jenel Moldovan. Cu: Adriana Băilescu (Zână, Baba Casandra), Mihnea Blidariu (Cuviosul Mihnea Trompetistul), Patricia Brad (Zână, Baba Safta), Ionuț Caras (Zmeul, Baba Anica), Adrian Cucu (Păcală), Miriam Cuibus (Zâna Lacului, Baba Rada), Cristian Grosu (Codruța), Anca Hanu (Zână, Sânziana, Baba Catrina), Cătălin Herlo (Lăcustă), Silvius Iorga (Stolnicul, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Murgilă), Radu Lărgeanu (Baba Domnica, Papură), Miron Maxim (Paharnicul, Zorilă), Romina Merei (Tândală, Baba Gheorghița), Angelica Nicoară (Zână, Baba Anghelica), Dragoș Pop (Pârlea), Cristian Rigman (Popa Parodie), Matei Rotaru (Pepelea), Irina Wintze (Zână, Baba Marghioala). Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 06.10.2013
Nunta micilor burghezi (Die Kleinbürgerhochzeit), de Bertolt Brecht. Dramaturgia: Valerie Seufert. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Asistent scenografie: Ioana Popescu. Coregrafia: Florin Fieroiu. Cu: Dana Borteanu (Mama mirelui), Patrick Cionac (Copilul), Rareș Hontzu (Tatăl miresei), Ioana Iacob (Femeia), Franz Kattesch (Mirele), Konstantin Keidel (Tânărul), Georg Peetz (Prietenul mirelui), Olga Török (Sora miresei), Silvia Török (Mireasa), Radu Vulpe (Soțul femeii). Teatrul German de Stat, Timișoara, 30.04.2013
Karaoke, creație colectivă. Scenografia: Romulus Boicu. Cu: Cezar Antal, Daniel Beșleagă, Nora Covali, Victor Giurescu, Corina Grigoraș, Cătălina Ieșanu, Dragoș Ionescu, Silviu Nistor, Ioan Paraschiv, Rareș Pârlog, Ingrid Robu, Adina Suciu, Tudor Tăbăcaru. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 19.10.2012
Iașii în carnaval, de Vasile Alecsandri. Scenografia: Dragoș Asistenți de scenografie: Irina Moscu și Andrada Chiriac. Cu: Brândușa Aciobăniței (Protipendada), Doru Aftanasiu (Postelnicul Tache Lunătescu), Andreea Boboc (Protipendada), Daniel Busuioc (Alecu), Anne Marie Chertic (Tarsița), Călin Chirilă (Jignicerul Vadră), Haruna Condurache (Protipendada), Teodor Corban (Șatrariul Săbiuță), Antonella Cornici (Cati), Ionuț Cornilă (Alte roluri), Pușa Darie (Safta), Doina Deleanu (Protipendada), Dumitru Florescu (Alte roluri), Radu Ghilaș (Protipendada), Andrei Grigore Sava (Alte roluri), Petronela Grigorescu (Marghiolița), Radu Homiceanu (Alte roluri), Diana Ignat Chirilă (Protipendada), Livia Iorga (Protipendada), Cosmin Maxim (Protipendada), Dumitru Năstrușnicu (Leonil), Cosmin Panaite (Alte roluri), Constantin Pușcașu (Protipendada), Irina Răduțu (Protipendada), Oana Sandu (Protipendada), Catinca Tudose (Protipendada), Horia Veriveș (Protipendada), Gelu Zaharia (Protipendada). Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 05.10.2012
Două loturi, de Ion Luca Caragiale. Decorul: Helmut Stürmer. Asistent scenograf decor: Andrada Chiriac. Costumele: Liliana Cenean. Asistent scenograf costume: Irina Moscu. Ilustrația muzicală: Alexandru Dabija. Mișcarea scenică: Florin Fieroiu. Cu: Ilona Brezoianu (Chivuță), Eduard Cârlan (Mitică, Aprodul), Ana Ciontea (Chivuță), Dumitru Dragoș (Bancherul), Daniel Hara (Domnul comisar Turtureanu), Nicoleta Lefter (Doamna Popescu), Mădălin Mandin (Domnul căpitan Pandele), Marius Manole (Povestitorul), Corina Moise (Chivuță), Axel Moustache (Mitică, Aprodul), Mihai Munteniță (Domnul Georgescu, Șeful), Gavril Pătru (Domnul Lefter Popescu), Eliza Păuna (Chivuță), Ionuț Toader (Vânzătorul de ziare), Valentina Zaharia (Doamna Popescu). Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 12.06.2012
F.R. – Cometa, copilul și cățelul, după Ion Luca Caragiale. Scenografia: Cristina Milea. Muzica de scenă: Ada Milea. Ilustrația muzicală: Vasile Manta. Video: Cinty Ionescu. Cu: Pavel Bartoș (Controlorul), Constantin Cojocaru (Goe), Marius Damian (Goe), Dorina Lazăr (Mam mare), Nicoleta Lefter (Tanti Mița, Tincuța), Rodica Mandache (Coana Moașă Spiritista), Ionel Mihăilescu (Ucigașul lui Bubico), Paula Niculiță (Mamița), Oana Ștefănescu (Mamița lui Bubico). Teatrul Odeon, București, 25.03.2012
Nunta lui Figaro, de Beaumarchais. Scenografie: Ioana Pashca. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Dragoș Andronie (Antonio), Irina Bodea-Radu (Marceline), Răzvan Epure (Figaro), Ioana Florescu (Suzane), Mirela Găman (Fanchette 2), Anca Maria Ghiță (Bunica contelui), Radu Homiceanu (Cherubin), Radu Horghidan (Bazile), Andreea C. Hristu (Contesa), Ștefan Valentin Motroc (Don Gusman Brid’oison), Teodora Țenea (Fanchette), Radu Tudor (Bartholo), Dorin C. Zachei (Contele Almaviva). Teatrul „I.D. Sârbu”, Petroșani, 29.01.2012
Platonov, de Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Şirli. Asistent scenografie: Vladimir Iuganu. Cu: Distribuție:Nicu Mihoc, Serenela Mureşan, Cendana Trifan, Ofelia Popii, Adrian Matioc, Marius Turdeanu, Dan Glasu, Cristina Ragos, Cristian Stanca, Mihai Coman, Pali Vecsei, Rodica Mărgărit, Liviu Vlad, Vlad Robaș, Ioan Paraschiv, Eduard Pătrașcu, Paul Bondane, Pali Vecsei. Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu, 14.10.2012
Contra democrației (Gegen die Demokratie), de Esteve Soler. Scenografia: Dragoș Cu: Daniel Plier, Johanna Adam, Ali Deac, Valentin Späth, Daniel Bucher, Emőke Boldizsár. Teatrul Național „Radu Stanca” (secția germană), Sibiu, 28.09.2012
Capra cu trei iezi – un studiu gastronomic, după Ion Creangă. Cu: Mihai Calotă (Iedul Mihăiță), Emilia Dobrin (Capra), Florin Dobrovici (Iedul Florinel), Constantin Drăgănescu (Iedul Costică), Andi Vasluianu (Lupul). Teatrul Act, București, 18.01.2012

Florența sunt eu, de Gelu Naum și Jules Perahim. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica de scenă: Ada Milea. Mișcarea scenică: Florin Fieroiu. Cu: Patricia Boaru, Ionuț Caras, Cătălin Codreanu, Adrian Cucu, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Anca Hanu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Romina Merei, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Irina Wintze. Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.06.2011
Absolut, după Ivan Turbincă de Ion Creangă. Cu: Marcel Iureș. Teatrul Act, București, 26.05.2011
O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale. Decorul: Puiu Antemir. Asistent scenografie: Răzvan Mihai Plăiașu. Costumele: Anca Răduță. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Dorina Chiriac (Un cetățean turmentat), Florin Dobrovici (Tache Farfuridi), Marius Florea Vizante (Ștefan Tipătescu), Dragoș Huluba (Ghiță Pristanda), Marcel Iureș (Nae Cațavencu), George Mihăiță (Agamemnon Dandanache), Eugen Racoți (Iordache Brânzovenescu), Dan Rădulescu (Ionescu, Popescu), Mihaela Teleoacă (Zoe Trahanache), Valentin Teodosiu (Zaharia Trahanache). Teatrul de Comedie, București, 17.06.2011
Despre iubire la om, după Anton Pavlovici Cehov. Adaptarea scenică: Nicolae Urs. Scenografia: Cosmin Ardeleanu. Cu: Marius Cordoș (Soțul, Ivan Petrovici Bugrov), Demis Muraru (Doctorul, Grigori Vasilievici Groholski), Iulia Popescu (Soția, Liza Ivanovna). Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 27.11.2010
O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale. Scenografia: Dragoș Cu: Doru Aftanasiu (Spiridon), Călin Chirilă (Jupân Dumitrache), Haruna Condurache (Zița), Petronela Grigorescu (Veta), Cosmin Maxim (Rică Venturiano), Florin Mircea (Nae Ipingescu), Dumitru Năstrușnicu (Chiriac). Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 09.10.2010
În vizită, de Roland Schimmelpfennig. Scenografia: Helmut Stürmer; Asistent scenografie: Fehérvári Zsolt și Diana Dobra. Cu: Colin Buzoianu (Peter), Irene Flamann Catalina (Profesoara), Claudia Ieremia (Marietta), Mălina Manovici (Isabel), Damian Oancea (Helmut), Mirela Puia (Nadja), Alina Reus (Sonja), Victoria Suchici (Edith). Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Timișoara, 18.07.2010

D’ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale. Scenariu: Parti Nagy Lajos. Dramaturgia: Zsolt Láng. Decorul: Bartha Jozsef. Costumele: Zsuzsa Bagoly și Eszter György. Cu: Albu Annamária (Mița Baston), Erdei Gábor (Mache Răzescu, ce-i mai zice și Crăcănel), Kicsid Gizella (Didina Mazu), Márton Lóránt (Un chelner), Mátray László (Iancu Pampon), Nagy Alfred (Un catindat la percepție), Nagy József (Un ipistat), Pálffy Tibor (Nae Girimea, frizer și subchirurg), Szakács László (Iordache, calfă la Girimea). Teatrul „Tamasi Aron”, Sfântu Gheorghe, 11.12.2009
Acasă la tata, de Mimi Brănescu. Cu: Marcel Iureș, Gavril Pătru, Gabriela Popescu, Ada Simionică, Șerban Pavlu, Mihaela Sîrbu, Constantin Drăgănescu. Teatrul Act, București, 21.10.2009

Cu dragostea nu-i de glumit, de Alfred de Musset. Scenografia: Ioan Murariu. Cu: Cezar Antal (Părintele Balthazar), Nora Covali, Ionuț Cucoară, Andreea Gavriliu (Christine), Victor Giurescu (Etienne), Ecaterina Hâțu, Catalina Ieșanu, Dragoș Ionescu (Philippe), Isabela Neamțu (Rosette), Adina Suciu (Pluche), Tudor Tăbăcaru (Părintele Blazius). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 21.10.2009

Pyramus & Thisbe 4 You, după William Shakespeare. Scenografia: Cosmin Ardeleanu. Visuals: Casa Gontz. Cu: Pavel Bartoș (Egeus, Îndrăgostiții, Fennek – Pyramus), Victor Cociorba (Pyramus), Nicu Coman (Leul), Mircea Constantinescu (Theseus), Marius Damian (Hippoyta, Nicu Fundoianu – Pyramus, Gutuie), Cristian Dunăreanu (Gutuie), Dan Iosif (Thisbe), Ion Iosif (Prolog), Dorina Lazăr (Gutuie), Rodica Mandache (Foamete – Luna, Scoabă – Leul, Pițigoi – Thisbe), Ionel Mihăilescu (Gutman), Ana Maria Moldovan (Scoabă – Leul, Toma Nănău – Zidul), Constantin Neagu (Zidul), Dumitru Neagu (Luna), Paula Niculiță (Nănău – Zidul, Hippolyta), Gabriel Pintilei (Robert Foamete – Luna, Scoabă – Leul), Mihai Smarandache (Theseus, Francisc Cucu – Thisbe, Nănău – Zidul), Oana Ștefănescu (Nicoleta Fudoianu – Pyramus, Egeus), Antoaneta Zaharia (Francesca Pițigoi – Thisbe, Îndrăgostiții). Teatrul Odeon, București, 19.09.2009
Cântăreața cheală, de Eugène Ionesco. Scenografia: George Petre. Asistent scenografie: Fehérvári Zsolt. Cu: Isolde Cobeț (Mrs. Martin), Boris Gaza (Căpitanul de pompieri), Rareș Hontzu (Mr. Martin), Ioana Iacob (Mrs. Smith), Olga Török (Mary, slujnica), Radu Vulpe (Mr. Smith). Teatrul German de Stat, Timișoara, 01.04.2009
Un duel, de Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Liliana Cenean. Cu: Mihai Calotă (Acimianov), Ana Ciontea (Maria), Diana Dumbravă (Nadia), Dragoș Ionescu (Nikodim), Ioan Andrei Ionescu (Kirilin), Vlad Ivanov (Doctorul), Axel Moustache (Doctorul Ustimovici), Răzvan Oprea (Von Koren), Gavril Pătru (Laevski), Marius Rizea (Diaconul), Dan Tudor (Ordonanța). Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 24.02.2009
Prețul iubirii, după Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Cosmin Ardeleanu. Muzica de scenă: Iustin Gâlea. Cu: Karl Baker (Haralampi Spiridonovici), Dragoș Câmpan (Ivan Mihailovici Ian), Ioan Coman (Dimitri Stapanovici Mozgovoi, Ivan Vasilievici Lomov), Despina Marian (Osip Lukici Babelmandevski), Florica Dinicu (Nastasia Timofeevna), Bogdan Farcaș (Andrei Andreevici Niunin), Ilie Gâlea (Feodor Iakovlevici Revunov-Karaulov), Cristina Moldoveanu (Cavaler de onoare), Oxana Moravec (Anna Martinovna Zmeiukina), Florentina Năstase (Dașenka), Alexandru Pandele (Cavaler de onoare), Mihaela Popa (Dașenka), Tudor Smoleau (Epaminond Maximovici Aplombov), Ada Simionică (Natalia Stepanova), Lucia Ștefănescu Niculescu (Stepan Stepanovici Ciubucov), Alin Teglaș (Evdokim Zaharovici Jigalov). Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 02.11.2008
Camera de hotel – o trilogie, de Barry Gifford. Scenografia: Alexandru Dabija și Laura Paraschiv. Cu: Mugur Arvunescu (Recepționerul), Mircea Constantinescu (Lou, Domnul de Witt), Marcel Iureș (Boca), Antoaneta Zaharia (Darlene, Diane, Mama), Pavel Bartoș (Danny), Dorina Lazăr (Rose), Liana Mărgineanu (Doamna Kashfi), Paula Niculiță (Charlie). Teatrul Odeon, București, 15.03.2008
Oo!, după Ion Creangă. Scenografia: Ioan Murariu. Distribuția: Cezar Antal (Cucoșu’), Daniel Beșleagă (Golan, Vizitiu’, Infirmier), Nora Covali (Svetlana, Culegătoare de oo, Cucoană, Măicuță), Ionuț Cucoară (Golan, Boieru’), Andreea Gavriliu (Culegătoare de oo, Găina), Ecaterina Hâțu (Magdalena, Cucoană, Culegătoare de oo), Cătălina Ieșanu (Baba, Culegătoare de oo), Dragoș Ionescu (Ion Creangă, Golan, Infirmier), Irina Ivan (Culegătoare de oo, Cucoană, Măicuță), Alina Leonte (Găina, Culegătoare de oo), Tudor Tăbăcaru (Moșu’). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 10.11.2007
Colonelul și păsările, de Hristo Boicev. Scenografia: Agata Secelean. Distribuția: Mirela Borș (Tach), Maria Gârbovan (Meral), Viorica Geantă Chelbea (Mata Hari), Tudor Vlad Jipa (Colonelul), Iulia Popescu (Nina), Codruța Ureche (Doctorița), Bianca Zurovski (Tereza). Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 15.10.2007
Block Bach. Scenografia: Alexandru Dabija și Laura Paraschiv. Coregrafia: Răzvan Mazilu și Amir Kolben. Cu: Coca Bloos, CRBL, Emilia Dobrin, Răzvan Mazilu, Monica Petrică. Teatrul Odeon, București, 05.05.2007
Capra sau cine e Silvia?, de Edward Albee. Cu: Marcel Iureș (Martin Gray), Emilia Dobrin (Stevie Gray), Constantin Drăgănescu (Ross Tuttle), Marius Damian (Billy Gray). Teatrul Act, București, 27.04.2007
Ionesco – Cinci piese scurte, după Eugène Ionesco. Scenografia: Alexandru Dabija și Laura Paraschiv. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Antoaneta Zaharia (Doamna, Domnișoara, Menajera), Pavel Bartoș (Tânărul), Ionel Mihăilescu (Domnul, Academicianul, Bărbatul, Fata), Oana Ștefănescu (Domnișoara, Soția academicianului), Gelu Nițu (Vânzătorul, Clientul, Prietenul), Mircea Constantinescu (Doctorul, Domnul), Dorina Lazăr (Doamna). Teatrul Odeon, București, 31.03.2007
Nasul, de Gogol. Scenografie, light design și video: Andu Dumitrescu. Muzica și versurile: Ada Milea și Bogdan Burlăcianu. Cu: Ada Milea și Bogdan Burlăcianu. Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu, 16.03.2007

Călătoria domnului Perichon, de Eugene Labiche. Scenografia: Alexandru Dabija. Cu: Adrian Ancuța (Impiegatul), Karl Baker (Georges), Mihai Calotă (Armand Desroches), Constantin Cojocaru (Colonelul Mathieu), Ioan Coman (Domnul Perichon), Cristina Moldoveanu (Henriette), Roxana Moravec (Josepha), Otilia Pătrașcu (Vânzător ambulant, Casiera), Tudor Smoleanu (Marteau), Andrei Vasluianu (Savary), Raluca Zamfirescu (Doamna Perichon). Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 20.09.2006

Un tango mas, un spectacol de Răzvan Mazilu. Decorul: Alexandru Dabija. Costumele: Wilhelmina Arz. Coloana sonoră: Răzvan Mazilu și Daniel Mandiță. Cu: Amalia Iscu, Gilbert Iscu, Laurențiu Lungianu, Răzvan Mazilu, Cristina Pătru, Monica Petrică, Anisia Popescu, Lucian Stan, Monica Șurubariu. Teatrul Odeon, București, 12.05.2006

Molly Sweeney, de Brian Friel. Scenografia: Andu Dumitrescu. Cu: Lelia Ciubotariu (Molly Sweeney), Șerban Pavlu (Frank Sweeney), Victor Rebengiuc (Domnul Rice). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 15.02.2006
Telefonu’, omleta și televizoru’, basme populare românești însoțite de o istorie poloneză. Cu: Cristian Alexandrescu (Bârnușca), Laurențiu Stratan (Ciorba de om), Doru Zamfirescu (Floacă-ntoarsă), Florin Beciu (Șarpele), Raluca Păun (Soarele), Ramona Drăgulescu (Fata popii), Radu Constantinov (Cutia verde), Alina Mangra (Mortul), Vasile Marinoiu (acordeon și strigături). Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, 11.11.2006.
Aventurile lui Habarnam, de Nicolai Nosov. Dramatizarea: Mihaela Michailov. Scenografia: Constantin Ciubotariu. Muzica de scenă: Ada Milea. Cu: Mugur Arvunescu (Posibil, Probabil), Pavel Bartoș (Habarnam), Ioan Batinaș (Piuliță), Romulus Chiciuc (Piculina), Mircea Constantinescu (Pilulă), Ionuț Kivu (Acuarelă), Dorina Lazăr (Strop de miere), Laurențiu Lazăr (Gogoașă, Limonadă), Nicoleta Lefter (Floare de colț), Marian Lepădatu (Șurubel), Rodica Mandache (Fulg de nea), Ana Maria Moldovan (Iepurica), Cătălina Mustață (Ochi-albaștri), Paula Niculiță (Fir de pai), Gabriel Pintilei (Bombănel), Marius Stănescu (Știetot), Antoaneta Zaharia (Floare de colț), Dana Voicu (Bondocica). Teatrul Odeon, București, 11.12.2005

Omul cu valize, de Eugene Ionesco. Scenografia: Cristian Rusu. Cu: Cornel Răileanu (Primul Bărbat), Cristina Pardanschi, Anca Dămăcuș, Sebastian Marina, Narcisa Pintea, Leonard Viziteu, Cornel Miron, Ariana Presan, Adrian Cucu. Teatru Național „Aureliu Manea”, Turda, mai 2005

Vă pupă piticu’ din Franța, de Antoaneta Zaharia. Cu: Marius Cordoș (Adi), Gabriel Costea (Șerban), Iulia Popescu (Beatrice), Ligia Stan (Eva), Codruța Ureche (Andra). Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.09.2005

Pygmalion, de George Bernard Shaw. Scenografia: Cristian Rusu. Asistent scenografie: Ioana Olăhuț. Ilustrația muzicală: Alexandru Dabija. Lumini: Jenel Moldovan și Dorel Șimon. Cu: Ionuț Caras (Freddy, fiul doamnei Eynsford Hill), Eva Crișan (Clara, fiica doamnei Eynsford Hill), Ovidiu Crișan (Nepommuck), Miriam Cuibus (Doamna Eynsford Hill), Ramona Dumitrean (Eliza Doolittle), Silvia Ghelan (Doamna Higgings, mama lui Henry), Angelica Nicoară (Soția ambasadorului), Dragoș Pop (Colonelul Pickering), Victor Rebengiuc (Alfred Doolittle, tatăl Elizei), Cristian Rigman (Ambasadorul), Anton Tauf (Henry Higgins), Melania Ursu (Doamna Pearce). Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 23.01.2005
Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov. Scenografia: Ștefan Caragiu. Cu: Adrian Ancuța (Kulâghin), Karl Baker (Solionâi), Mihai Calotă (Tuzenbach), Constantin Cojocaru (Cebutâkin), Ioan Coman (Verșinin), Oxana Moravec (Olga), Alexandru Pandele (Ferapont), Elena Popa (Mașa), Nadiana Sălăgean (Natalia), Ada Simionică (Irina), Tudor Smoleanu (Andrei), Lucia Ștefănescu (Anfisa), Nicolae Urs (Cebutâkin). Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 15.10.2004

Așteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica de scenă: Dumitru Dabija. Cu: Mircea Andreescu (Estragon), Costache Babii (Vladimir), Mihai Bica (Lucky), Marius Cordoș (Pozzo), Sebastian Curta (Băiatul). Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.09.2004
Leonce și Lena, de Georg Büchner. Scenografia: Dragoș Asistenți de scenografie: Cristina Barbu și Vladimir Iuganu. Coregrafia: Carmen Coțofană. Ilustrație muzicală: Dumitru Dabija. Cu: Pavel Bartoș (Al doilea valet), Ioan Batinaș (Primul valet), Luiza Cocora (Lena), Constantin Cojocaru (Regele Peter), Marian Ghenea (Părintele), Sorin Leoveanu (Leonce), Rodica Mandache (Guvernanta), Paula Niculiță (Rozeta), Gelu Nițu (Prim ministrul), Gabriel Pintilei (Valerio), Carmen Coțofană. Teatrul Odeon, București, 19.04.2004

Praf în ochi, de Eugene Labiche. Scenografia: Vioara Bara. Cu: Richard Balint (Frederic), Marius Damian (Unchiul Robert), Georgiana Dinescu (Sophie), Petre Ghimbășan (Domnul Malineau), Sebastian Lupu (Domnul Ratinois), Elvira Platon Râmbu (Doamna Malineau), Dorin Presecan (Șeful de hotel), Mariana Presecan (Doamna Ratinois), Ion Ruscuț (Valetul), Alexandru Rusu (Tapițerul, Valetul), Anca Sigmirean (Emmeline). Teatrul „Regina Maria”, Oradea, 13.12.2003
Înșir’te mărgărite, de Victor Eftimiu. Decorul: Sică Rusescu. Costumele: Anca Marcu. Cu: Ioana Calotă (Sorina), Constantin Cotimanis (Alb Împărat, Moș Toader), Emilia Dobrin (Șura, Floarea-soarelui, Împărăteasa), Luminița Erga (Femeia, Kunda, Ileana Cosânzeana), Ion Grosu (Banul Pungă, Voie Bună, Ion Voievod, Făt Frumos, Murgilă), Ada Navrot (Vrăjitoarea), Daniel Popescu (Zmeul, Zorilă, Apă Dulce, Țara Bună), Valeriu Preda (Crainicul, Păcală), Răzvan Vasilescu (Zmeul, Zorilă, Apă Dulce, Țara Bună), Bogdan Vodă (Neam de Vodă, Banul Scamă, Buzudgan). Teatrul Nottara, București, 26.11.2003
Ultima bandă a lui Krapp, de Samuel Beckett. Cu: Marcel Iureș. Teatrul Act, București, 29.06.2003
Colonelul și păsările, de Hristo Boicev. Scenografia: Horațiu Mihaiu. Lumini: Dorel Șimon și Jenel Moldovan. Cu: Claudia Ardelean (Doctorița), Eva Crișan (Teresa), Carmen Culcer (Doctorița), Ramona Dumitrean (Meral), Elena Ivanca (Mata Hari), Angelica Nicoară (Nina), Victor Rebengiuc (Fetisov), Vasilica Stamatin (Doctorița), Irina Wintze (Titch). Teatrul Național, Cluj-Napoca, 04.03.2003
Aici nu se simte, de Lia Bugnar. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Cu: Dorina Chiriac (Ea), Daniel Popa (El). Teatrul Luni de la Green Hours, București, 07.01.2003
…Escu, de Tudor Mușatescu. Decorul: Puiu Antemir. Costumele: Anca Răduță. Cu: Aurelian Bărbieru (Platon Stamatescu), Dumitru Chesa (Generalul Stamatescu), Marius Drogeanu (Comisarul), Marius Florea Vizante (Bebe Damian), Vladimir Găitan (Decebal Necșulescu), Șerban Georgevici (Fane), George Grigore (Pișlică), Ion Lucian (Iorgu Langada), Mihaela Măcelaru (Mitzi), Delia Nartea (Nina), Gabriela Popescu (Miza), Eugen Racoți (Generalul Stamatescu, Comisarul), Dumitru Rucăreanu (Traian Necșulescu), Gheorghe Șimonca (Traian Necșulescu), Mihaela Teleoacă (Amelie). Teatrul de Comedie, București, 19.10.2002
București nicăieri, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman Patapievici. Cu: Marcel Iureș și Octavian Neculai. Teatrul Act, București, 14.06.2002
Gaițele, de Alexandru Kiriț Decorul: Vittorio Holtier. Costumele: Irina Solomon. Ilustrație muzicală: Alexandru Dabija. Cu: Pavel Bartoș (Ianache Duduleanu), Ioan Batinaș (Georges Duduleanu), Constantin Cojocaru (Zoia), Elvira Deatcu (Margareta Aldea), Mirela Dumitru (Zamfira), Dorina Lazăr (Aneta Duduleanu), Ionel Mihăilescu (Lena), Ana Maria Moldovan (Wanda Serafim), Virginia Rogin (Fraulein), Marius Stănescu (Mircea Aldea), Carmen Tănase (Colette Duduleanu). Teatrul Odeon, București, 28.05.2002
Creatorul de teatru, de Thomas Bernhard. Scenografia: Irina Solomon. Cu: Marcel Iureș (Bruscon), Valeria Seciu (Agathe), Constantin Drăgănescu (Hangiul), Afrodita Androne (Sarah), Vitalie Bantaș (Feruccio). Teatrul Act, București, 29.06.2001.
Colonelul Pasăre, de Hristo Boicev. Scenografia și luminile: Dragoș Cu: Dorin Andone (Kiril), Costel Cașcaval (Matei), Dana Dogaru (Pepa), Constantin Drăgănescu (Ilia), Silviu Geamănu (Doctorul), Victor Rebengiuc (Fetisov), Mircea Rusu (Davud), Răzvan Vasilescu (Haceo). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 27.09.2001
Frații, de Sebastian Barry. Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Coregrafia: Răzvan Mazilu. Cu: Mircea Albulescu (Josey), Constantin Cojocaru (Mick), Elvira Deatcu (Fata), Șerban Ionescu (Tatăl), Dorina Lazăr (Doamna Molloy), Rodica Mandache (Mama), Irina Mazanitis (Doamna Swift), Gelu Nițu (Domnul Reagan), dansatori: Mihai Danu, Sidonia Ganea, Răzvan Mazilu. Teatrul Odeon, București, 01.10.2000
Cehov… à la russe, după A.P. Cehov. Theatre Poème Bruxelles, 2000
Școala femeilor, de Moliè Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Asistent scenografie: Cosmin Ardeleanu. Muzica de scenă: Dumitru Dabija. Cu: Oana Albu (Agnes), Vitalie Bantaș (Alain), Coca Bloos (Georgette), Ruxandra Enescu (Agnes), Cristian Iacob (Horace), Ion Lupu (Notarul), Sorin Medeleni (Prologul, Enrique), Simona Mihăescu (Agnes), Petre Moraru (Oronte), Irina Movilă (Agnes), Liliana Pană (Agnes), Mitică Popescu (Chrysalde), Mihaela Rădescu (Agnes), Bogdan Talașman (Arnolphe). Teatrul Mic, București, 01.11.1999
Saragosa – 66 de zile, dramatizare de Alexandru Dabija după Manuscrisul găsit la Saragosa de Jan Potocki. Decorul: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Costumele: Janine Fashion Design. Aranjamente corale: Gabriel Popescu. Coregrafia: Malou Iosif. Pantomimă: Dan Puric. Mișcare scenică: Ionel Mihăilescu. Scrimă: Szoby Cseh. Măști de commedia dell arte: Liviu Bora. Dirijor: Gabriel Popescu. Cu: Viorel Aldea (Gemenii zodiacului), Dan Bădărău (Hierro, Marchizul Feltri, Carlos, Marchizul de Folencour), Ioan Batinaș (Velasquez, Preot inchizitor), Dimitrii Bogomaz (Preotul Velez, Cicio, Germanus), Ana Ciontea (Rebecca), Constantin Cojocaru (Enrique de Sa, Mamun, Enrique Velasquez, Sedechia), Mircea Constantinescu (Lopez, Felipe, Comandorul, Evreul, Fariseul), Elvira Deatcu (Blanca, Călugăr inchizitor), Mirela Dumitru (Rebecca), Marian Ghenea (Tatăl lui Alfons, Cabalistul), Cristian Iacob (Alfons), Șerban Ionescu (Călugăr dominican, Jidovul rătăcitor, Zoto, Pantalone) Laurențiu Lazăr (Hangiul, Călugăr inchizitor), Marian Lepădatu (Duelgiu, Arlechino), Marian Lepădatu (Mosquito), Camelia Maxim (Emina, Curvă, Inesilla, Infirmieră, Fiica lui Solomon), Ionel Mihăilescu (Colonelul francez, Eunuc, Monaldi, Brighella, Don Sancho, Evreu), Marin Moraru (Pustnicul, Șeicul), Maia Morgenstern (Zibelda, Curvă, Țigancă, Camilla, Infirmieră), Virginia Rogin (Laetitia, Inchizitorul, Infirmieră). Marius Stănescu (Pacheco, Masud tânăr), Oana Ștefănescu (Mama lui Alfons, Mama lui Masud), Liviu Timuș (Starostele țiganilor, Călugăr dominican, Călugăr inchizitor), Ciprian Tomușescu (Gemenii zodiacului), corul: Ștefan Barbu, Cezar Bălan, Ioana Calomfirescu, Andreea Ciornenchi, Claudia Deleanu, Irina Duță, Raluca Enea, Raluca Ioan, Daniel Jinga, Mihaela Milea, Maria Miron, Camelia Mocanu, Camelia Nistor, Liviu Petu, Nicoleta Radu, Mihnea Stănescu. Teatrul Odeon, București, 08.10.1999
Gâlcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni. Scenografia: Marfa Axenti. Coregrafia: Brândușa Mircea. Cu: Doru Aftanasiu (Toffolo), Vitalie Bichir (Portărelu), Anne Marie Chertic (Lucietta), Călin Chirilă (Beppo), Petru Ciubotaru (Jupân Toni), Teodor Corban (Titta-Nane), Pușa Darie (Canocchia), Ada Gârțoman (Pasqua), Tatiana Ionesi (Mătușa Libera), Liviu Manoliu (Jupân Vincenzo), Florin Mircea (Jupân Fortunato), Monia Pricopi (Orsetta), Eliza Rusu (Checca), Sergiu Tudose (Isidoro), Cezar Antal și Vasilica Oncioaia (soliști vocali). Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 27.02.1999
Orfanul Zhao, de Ji Junxiang. Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Muzica de scenă: Mircea Octavian. Cu: Afrodita Androne, Anca Bejenaru (Crainicul Surdomut), Dragoș Bucur (Han Iue), Marius Călugărița, Anda Caropol, Adrian Ciglenean, Marian Ciripan, Sorin Cociș (Crainicul), Constantin Codrescu (Kong Su), Ioana Cristescu, Mihai Danu (Orfanul Zhao – Chen Bo), Emilia Dobrin (Wei Jiang), Alexandru Drăgoi, Magda Frunză Țancă, Petre Fumuru, Ion Haiduc (Chen Ying), Elena Iofcea, Andreea Măcelaru (Prințesa), Mihaela Mihai, Daniela Minoiu (Slujitorul lui Kong Su), Angel Popescu, Daniel Popescu (Soldatul), Patrick Popliceanu, Marius Preda, Ion Siminie (Trimisul împăratului), Cristina Stoica, Rareș Stoica (Zhao Sun), Adrian Țăranu, Simona Tatu, Valentin Teodosiu (Du Anja). Teatrul Nottara, București, 16.12.1998
Lungul drum al zilei către noapte, de Eugene O’ Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Coregrafia: Mălina Andrei. Cu: Alexandru Jitea (Edmund Tyrone), Andreea Măcelaru (Cathleen), Stelian Nistor (James Tyrone Jr.), Valeria Seciu (Mary Cavan-Tyrone), Ștefan Sileanu (James Tyrone). Teatrul Nottara, București, 07.03.1998
Comedia erorilor, de William Shakespeare. Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Muzica de scenă: Dumitru Dabja. Coregrafia: Malou Iosif. Cu: Radu Bânzaru (Angelo), Magda Catone (Adriana), Ion Chelaru (Aegeon), Marinela Chelaru (Bucătăreasa), Tudor Chirilă (Balthazar), Gheorghe Dănilă (Dromio), Iarina Demian (Emilia), George Grigore (Antipholus), Șerban Ionescu (Antipholus), George Ivașcu (Dromio), Delia Nartea (Luce), Șerban Pavlu (Antipholus), Alexandru Pop (Al doilea negustor), Gabriela Popescu (Curtezana), Eugen Racoți (Pinch, Un negustor), Mihaela Teleoacă (Luciana). Teatrul de Comedie, București, 30.10.1997
Cutuma, de Amadou Koné. Decorul: Dragoș Buhagiar. Costumele: Irina Solomon. Cu: Daniel Beșleagă (Primul bătrân), Ana Ciontea (Fata), Ovidiu Crișan (Călătorul), Mihai Danu (Al doilea bătrân), Radu Duda (Prințul), Roxana Frunză (Al treilea bătrân), Tudor Tăbăcaru (Al doilea gardian), Liviu Timuș (Primul gardian). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 21.08.1997
Camino real, de Tennessee Williams. Academia Contemporană de Spectacole, Porto, Portugalia, 1997.
Mult zgomot pentru nimic, de William Shakespeare. Decorul: Dragoș Buhagiar. Costumele: Irina Solomon. Cu: Andrea Agni (Antonio), Afrodita Androne (Beatrice), Laura Anghel (Hero), Daniel Beșleagă (Don John), Loredana Botezatu (Servitorul lui Leonato), Paul Chirilă (Primul străjer), Mihai Danu (Claudio), Traian Grigoriu (Conrade), Gheorghița Iftimi (Leonato), Iurie Luncașu (Borchio), Radu Mateescu (Verges), Florin Mircea Jr. (Solul), Carmen Moruz (Ursula), Mihaela Munteanu (Margaret), Ion Murariu (Al doilea străjer), Cătălina Rusu (Beatrice), Pompiliu Ștefan (Benedick), Tudor Tăbăcaru (Dogberry), Liviu Timuș (Don Pedro), Petronela Zurba (Călugărul, Francis). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 28.09.1996
Jucăria de vorbe, de Alexandu Dabija după Cartea cu jucării de Tudor Arghezi. Scenografia: Adina Panaitescu. Lumini: Dorel Stră Cu: Afrodita Androne (Mițu), Ionuț Cucoară (Tătuțu), Mihai Danu (Baruțu), Liviu Timuș (Tătuțu). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 17.04.1996

Frații, de Sebastian Barry. Decorul: Dragoș Buhagiar. Costumele: Irina Solomon. Ilustrația muzicală: Romeo Chelaru. Coregrafia: Malou Iosif. Lumini: Dan Petrovici și Puiu Tuștean. Cu: Mircea Andreescu (Mick), Costache Babii (Josey), Vitalie Bichir, Luminița Blănaru (Fata), Măriuța Cătănoiu, Constanța Cisar, Marius Cisar, Constanța Comănoiu, Viorica Geantă-Chelbea (Doamna Swift), Ioan Georgescu (Tatăl), Virginia Itta Marcu (Mama), Eufrosin Mihăilă-Brașoveau, Melania Niculescu (Doamna Molloy), Gheorghe Pecican, Andronică Popa, Dorina Roman, Dan Săndulescu (Domnul Reagan), Magda Săullan, Mihail Zaharia, Dan Zorilă. Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov, 22.10.1995
Orfanul Zhao, de Ji Junxiang. Scenografia: Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Muzica de scenă: Mircea Octavian. Cu: Oana Albu, Afrodita Androne, Lelia Ciubotariu, Gina Gulai, Gheorghița Iftimi, Lucreția Mandric, Carmen Moruz (Cor fete), Paul Chirilă, Iurie Luncașu, Florin Mircea Jr., Tudor Tăbăcaru, Romeo Tudor (Cor băieți), Radu Băițan (Generalul Han Jue), Eliza Bercu Bodeanu (Wei Jiang), Daniel Beșleagă (Zhao Sun), Corneliu-Dan Borcia (Înțeleptul Gong Suchu), Loredana Botezatu (Prințesa), (Cor băieți), Mihaela Ciolan (Crainicul mut), Ionuț Cucoară (Slujitorul înțeleptului), Mihai Danu (Chen Bo), Traian Grigoriu (Trimisul), Ion Murariu (Soldatul lui Du), Ion Muscă (Doctorul Chen Ying), Liviu Timuș (Du Anjia). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 18.05.1995
Suită de crime și blesteme, scenariu de Alexandru Dabija după Scenografia: Dragoș Buhagiar. Costumele: Irina Solomon. Cu: Zoltan Butuc (Oedip, Adrastos, Lycos, Creon), Manuela Ciucur (Copil, Eunoda, Actor, Crainic, Cassandra), Mihai Constantin (Cor, Mos, Crainic), Constantin Drăgănescu (Cor, Ifis, Actor, Amphitrion, Teireisias), Luminița Gheorghiu (Copil, Cor, Kreusa, Lyssa, Cassandra), Emilia Popescu (Medeea, Cor, Actor, Corifeu, Antigona), Cornel Scripcaru (Crainic, Herakles, Polinike), Anca Sigartău (Copil, Cor, Actor, Iris, Andromaca, Glike), Claudiu Stănescu (Creon, Theseu, Actor, Eteocles). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 28.01.1994
Astă seară: Lola Blau (Haint in Uvndt Lola Blau), de Georg Kreisler. Scenografia: Puiu Antemir. Mișcare scenică: Adina Cezar. Soliști instrumentiști: Marius Popp și Andrei Mădescu; Cu: Maia Morgenstern (Lola Blau). Teatrul Evreiesc de Stat, București, 01.12.1993
Adunarea femeilor, de Aristofan. Scenografia: Marfa Axenti. Cu: Constantin Avădanei (Corifeul), Georgeta Burdujan, Adi Carauleanu (Vecinul), Petru Ciubotaru (Blepyrios), Doina Deleanu (Fat), Florin Mircea (Vecinul), Ion Sapdaru (Tânărul). Teatrul Național, Iași, 28.02.1993
Prostia e nemuritoare, după Ion Luca Caragiale. Scenografia: Mihai Ciupe. Lumini: Ion Vușcan. Cu: Dorin Andone, Petre Băcioiu, Emilian Belcin, Marius Bodochi, Petru Dondoș, Gelu Bogdan Ivașcu, Ion Marian, Viorica Mischilea, Ligia Moga, Virgil Muller, Ileana Negru, Victor Nicolae, Gheorghe Nuțescu, Maria Seleș, Vasilica Stamatin, Bucur Stan, Melania Ursu, Dorel Vișan. Teatrul Național, Cluj-Napoca, 05.12.1992
Democrația, de Joseph Brodsky. Asistent scenografie și afiș: Dumitru Chiriac. Cu: Doru Zamfirescu (Vasil Modestovici), Radu Constantin (Ivan Petrovici), Gheorghe Grâu (Gustav Adolfovici), Zina Zmeu (Cecilia), Eugenia Doina Migleczi (Matilda), Gabi Popescu (Mascota). Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, 11.10.1991
Ospățul lui Balthazar, de Benjamin Fondane. Scenografia: Sică Rusescu. Lumini: Cornel Nica. Dirijor: Izu Gott. Cu: Anca Bejenaru (Spiritul), Victoria Cociaș (Rațiunea), Emilia Dobrin (Nebunia), Bogdan Gheorghiu (Nebunia), Catrinel Paraschivescu (Rațiunea), Dragoș Pâslaru (Moartea), Cristian Șofron (Spiritul), Dorin Varga (Balthazar), Corul de copii al comunității evreiești din București. Teatrul Nottara, București, 20.04.1991
Omul, bestia și virtutea, de Luigi Pirandello. Cu: Marius Stănescu, George Constantin, Emil Hossu, Constantin Diplan, Emilia Dobrin, Catrinel Dumitrescu, Ruxandra Sireteanu. Teatrul Nostru, Galați, stagiunea 1990-1991.
Burghezul gentilom, de Moliè Scenografia: Sică Rusescu. Cu: George Alexandru (Maestrul de lupte), Victoria Cociaș (Lucille), George Constantin (Domnul Jourdain), Mircea Diaconu (Cleonte), Emilia Dobrin Besoiu (Dorimente), Diana Lupescu (Nicole), Stelian Nistor (Profesorul de muzică), Grigore Păscuță (Un lacheu), Dragoș Pâslaru (Dorante), George Păunescu (Maestrul croitor), Valeriu Preda (Covielle), Ion Siminie (Profesorul de filozofie), Valentin Teodosiu (Profesorul de dans), Traian Radu (Un lacheu), Rodica Sanda Țuțuianu (Doamna Jourdain). Teatrul Nottara, București, 11.11.1989
Taifun (Furtuna), de Cao Yu. Scenografia: Sică Rusescu. Asistent scenografie: Daniela Voicilă. Muzica: Mircea Octavian. Coregrafia: Raluca Ianegic. Cu: Elena Bog (Lu Shiping), Victoria Cociaș (Phoenix), Dana Dogaru (Zhou Pony), Emil Hossu (Zhou Ping), Dragoș Pâslaru (Lu Dahai), Ion Popa (Lu Kui), Ion Porsilă (Servitorul), Valeriu Preda (O umbră), Ștefan Radof (Zhou Puyan), Ruxandra Sireteanu (Lu Shiping), Cristian Șofron (Zhou Chong). Teatrul Nottara, București, 14.12.1988
Mireasa mută, de Ben Jonson. Scenografia: Sică Rusescu. Ilustrație muzicală: Alexandru Dabija. Lumini: Mircea Pelipian. Cu: Oana Albu (Ambigua), Avram Birău (Gaița), Gheorghe Birău (Posac), Paul Chiribuță (Clerimont), Constantin Ghenescu (Brici), Bogdan Gheorghiu (Rasăpură), Carmen Ionescu (Lady Moft), Ion Măcelaru (Capsec), Maia Morgenstern (Lady Staif), Ion Murariu (Mutulea), Ion Muscă (Vidră), Traian Pârlog (Preotul), Liviu Timuș (Spirt). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 05.03.1988
7 hohote de râs, de Tudor Popescu. Scenografia: Puiu Antemir. Muzica de scenă: Mircea Octavian. Cu: Carmen Ionescu (Reportera), Ion Muscă (Regizorul tehnic), Cornel Nicoară (Directorul), Tatiana Ionesi (Lena, Contesa), Liviu Timuș (Minel, Hoțul), Gheorghe Birău (Blându), Maria Filimon (Aglaia, Fifi), Avram Birău (Autorul), Bogdan Gheorghiu (Duda), Constantin Gheorghiu (Totu), Oana Albu (Fiica, Ortansa), Constantin Ghenescu (Pretendentul), Ion Murariu (Sufleorul), Traian Pârlog (Contele) Claudiu Istodor (Gogu). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 24.10.1987
Conu’ Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale. Scenografia: arh. Laurențiu Dumitraș Cu: Coca Bloos (Efimița), Constantin Ghenescu (Conu’ Leonida), Simona Măicănescu (Safta). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 30.04.1986
Ifigenia, de Mircea Eliade. Scenografia: Theodor T. Ciupe. Muzica de scenă: Csortan Marton și Simon Gabor. Cu: Ander Zoltan (Achile), Barkó György (Odise), Csiky András (Agamemnon), Czikéli László (Menelaos), Kerestesz Sandor (Patrocle), Nagy Dezso (Primul oștean), Panek Kati (Ifigenia), Sata Arpad (Al doilea oștean), Schaaser Richard (Kalchas), Sebok Klara (Clitemnestra), Vadasz Zoltan (Kilix), Vali Zita (Krisis). Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 22.02.1986
Scapino, de Moliè Scenografia: Sică Rusescu. Lumini: Dumitru Motoacă. Cu: George Alexandru (Silvestre), Anca Bejenaru (Hiacinte), Victoria Cociaș (Zerbinetta), Mircea Constantinescu (Geronte), Mircea Jida (Octav), Horațiu Mălăele (Scapino), Valeriu Preda (Leandro), Valentin Teodosiu (Argante), Camelia Zorlescu (Nerine). Teatrul Nottara, București, 28.11.1985
Orfeu în Câmpia Dunării, spectacol de poezie după Nichita Stănescu. Mișcare scenică: Raluca Ianegic. Cu: Elena Bog, George Constantin, Emilia Dobrin Besoiu, Lucia Mureșan, Catrinel Paraschivescu, Dragoș Pâslaru, Valeriu Preda, Alexandru Repan, Ruxandra Sireteanu, Cristina Tacoi, Raluca Ianegic (dansatoare). Teatrul Nottara, București, 29.10.1984

Baba Hîrca, de Matei Millo. Scenografia: arh. Laurențiu Dumitrașc. Ilustrație muzicală: Mircea Octavian. Cu: Gheorghe Birău (Gânju), Paul Chiribuță (Vlad), Paul Chirilă (Bulibașa), Dan Covrig (Gânju), Constantin Ghenescu (Baba Hârca), Simona Măicănescu (Viorica), Ion Muscă (Bârzu), Maria Teslaru (Chiosa), Oana Timuș (Îngerul). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 09.03.1984
Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian. Scenografia: Dragoș Georgescu. Ilustrație muzicală: Alexandru Dabija. Lumini: Dumitru Motoacă. Cu: Sanda Băncilă (Agnes), George Constantin (Domnul Bogoiu), Catrinel Paraschivescu (Corina), Dragoș Pâslaru (Jeff), Valeriu Preda (Vizitatorul), Alexandru Repan (Ștefan Valeriu), Val Săndulescu (Mariorul), Ruxandra Sireteanu (Madame Vintilă), Cristina Tacoi (Domnișoara Weber), Camelia Zorlescu (Vizitatoarea). Teatrul Nottara, București, 03.02.1984

Doi tineri din Verona, de William Shakespeare. Scenografia: Ion Popescu Udriște. Muzica de scenă: Mircea Octavian. Cu: Florin Anton (Proteus), Violeta Berbiuc (Ursula), Șerban Celea (Valentin), Theodor Cojocaru (Proscris), Gheorghe Dănilă (Lauce), Consuela Darie (Proscris), Sorin Gheorghiu (Antonio), Șerban Ionescu (Speed), Aurora Leonte (Silvia), Virginia Mirea (Iulia), Eugen Racoți (Panthino, Proscris), Dumitru Rucăreanu (Thurio), Liliana Țicău (Lucetta), Daniel Tomescu (Eglamour), Cornel Vulpe (Ducele Milanului). Teatrul de Comedie, București, 28.09.1983
Jucăria de vorbe, scenariu de Alexandru Dabija după Cartea cu jucării de Tudor Arghezi. Scenografia: Laurențiu Dumitraș Ilustrație muzicală: Alexandru Dabija. Cu: Ana Ciontea (Copiii), Gheorghe Dănilă (Tătuțu), Constantin Ghenescu (Copiii). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 03.02.1983
Insomnie, de Adrian Dohotaru. Scenografia: Tudor Ghimeș. Muzica: Mircea Octavian. Cu: George Buznea (Decanul), Viorel Comănici (Doctorul), George Constantin (Dumitran), Lucian Dinu (Eftimie), Emilia Dobrin Besoiu (Eugenia), Emil Hossu (Stuparu), Lucia Mureșan (Laura), Dragoș Pâslaru (Sabin), Petre Popa (Savu), Ion Porsilă (Tatăl), Valeriu Preda (Dascu), Ion Punea (Prim secretar), Alexandru Repan (Sabin Pop), Ion Siminie (Bedeleanu), Victor Ștrengaru (Nemescu), Cristina Tacoi (Mama), Dorin Varga (Dumitran), Camelia Zorlescu (Laura). Teatrul Nottara, București, 03.12.1982
Chirița în provincie, de Vasile Alecsandri. Scenografia: arh. Laurențiu Dumitrașc. Muzica de scenă: Alexandru Flechtenmacher. Dirijor: Mihai Vieru. Cu: Silvia Băleanu Popa (Musafir), Tamara Buciuceanu-Botez (Chirița), Ion Chelaru (Ion), Doina Deleanu (Luluța), Antoaneta Glodeanu (Musafir), Valentin Ionescu (Leonaș), Ion Lazu (Țăran), Liana Mărgineanu (Safta), Gheorghe Marinca (Țăran), Lidia Nicolau (Musafir), Virginia Raiciu (Safta), Constantin Sava (Bârzoi), Adrian Tuca (Bârzoi), Sergiu Tudose (Șarl), Puiu Vasiliu (Bârzoi), Dionisie Vitcu (Guliță), Gelu Zaharia (Țăran). Teatrul Național, Iași, 23.06.1981
D’ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale. Scenografia: Laurențiu Dumitrașc. Muzica de scenă: Leonard Boicu. Cu: Eugen Apostol (Ipistatul), Eugenia Balaure (Mița), Corneliu Dan Borcia (Pampon), Mariana Buruiană (Didina), Geta Cacevschi (O mască), Doina Covrig (O fată), Gheorghe Dănilă (Nae Girimea), Constantin Ghenescu (Crăcănel), Eugen Cristian Motriuc (Chelnerul), Ion Muscă (Iordache), Valentin Uritescu (Catindatul). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 02.11.1980
Cum vă place, de William Shakespeare. Scenografia: Theodor T. Ciupe. Muzica de scenă: Mircea Octavian. Cu: Petre Băcioiu (Silvius), Ion Banu (Le Beau), Stan Bucur (Adam), Petru Dondoș (Charles), Tudorel Filimon (Celia), Marcel Iureș (Jacques Melancolicul), Gelu Bogdan Ivașcu (Tocila), Octavian Lăluț (Oliver), Ion Marian (Corin), Monica Modreanu (Audrey), Ligia Moga (Phebe), Maria Munteanu (Rosalinda), Victor Nicolae (William), Anton Tauf (Orlando), Octavian Teucă (Ducele Frederic), Raluca Zamfirescu (Amiens). Teatrul Național, Cluj-Napoca, 20.12.1979
Schițe, de Ion Luca Caragiale. Scenografia: Theodor T. Ciupe. Cu: Tudorel Filimon (Nae), Gelu Bogdan Ivașcu (Lache), Octavian Lăluț (Mache), Ion Marian (Iancu), Victor Nicolae (Studentul tânăr), Coloman Totu (Studentul bătrân), Dorel Vișan (Panicardul). Teatrul Național, Cluj-Napoca, 29.09.1979
O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale. Scenografia: Alexandru Dabija. Cu: Corneliu Dan Borcia (Chiriac), Paul Chiribuță (Nae Ipingescu), Constantin Ghenescu (Rică Venturiano), Florin Măcelaru (Rică Venturiano), Dragoș Pâslaru (Spiridon), Carmen Petrescu (Veta), Virginia Rogin (Zița), Valentin Uritescu (Jupân Dumitrache). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 11.05.1979
Mihai Viteazul, de Paul Findrihan și Eugen Mandric. Scenografia: Laurențiu Dumitrașc. Muzica de scenă: Dorin Liviu Zaharia. Cu: Eugen Apostol (Pamfilie), Mircea Bibac (Malaspina), Gheorghe Birău (Basta, Raț), Corneliu Dan Borcia (Andrei Bathory, Avlona), Mihai Cafrița (Marcu Cercel), Paul Chiribuță (Stoica), Gheorghe Dănilă (Rudolf, Teodosie), Constantin Ghenescu (Iojica), Răzvan Ionescu (Burton, Mina), Florin Măcelaru (Sigismund Bathory), Maria Marina (Stanca), Eugen Cristian Motriuc (Bocskay, Gulsky), Ion Muscă (Comisarul imperial), Cornel Nicoară (Mihai), Carmen Petrescu (Maria Cristierna), Dragoș Pâslaru (Burton, Mina), Valentin Uritescu (Andreiaș, Mihalcea). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 03.03.1979
Avram Iancu, de Mihai Măniuțiu. Scenografia: Doru Păcurar. Asistent scenografie: Sorin Novac. Cu: Constantin Brânzea (Gheorghe), Mariana Buruiană (Fata de moț), Florin Călinescu (Nicolae Bălcescu), Ion Colan (Axente Sever), Mirela Gorea (Mama), Șerban Ionescu (Ion Buteanu), Marcel Iureș (Horea, Orbul), Constantin Eli Măguleanu (Baronul), Dinu Manolache (Franz Jozsef), Adrian Pintea (Avram Iancu), Valentin Teodosiu (Simion Balint), Adriana Trandafir (Maica Pelaghia), Nicolae Tuță (Popa Groza), Nicolae Urs (Duhul țarinii), Răzvan Vasilescu (Deputatul Dragoș). IATC, București, Studioul de Teatru Casandra, 12.05.1978
Răfuiala (Un nou mod de a plăti vechile datorii), de Philip Massinger. Scenografia: Laurențiu Dumitraș Cu: Eugen Apostol (Greedy), Eugenia Balaure (Froth), Mircea Bibac (Tapwell), Gheorghe Birău (Amble-Watchall), Geta Cacevschi (Servitoarea), Rozina Cambos (Lady Allworth), Paul Chiribuță (Marrall), Eronim Crișan (Furnace), Gheorghe Dănilă (Order), Constantin Ghenescu (Lord Lovell), Tatiana Ionesi (Camerista), Ion Muscă (Tom Allworth), Traian Pârlog (Welborn), Cătălina Popescu (Froth), Valentin Uritescu (Giles Overreach), Radu Voicescu (Willdo), Raluca Zamfirescu (Margaret). Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 02.12.1976

Regie de teatru radiofonic:

O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale. Adaptare radiofonică: Alexandru Dabija. Muzica: Ada Milea. Regia muzicală: Patricia Prundea. Cu: Marcel Iureș (Cațavencu), Valentin Teodosiu (Trahanache), Mihaela Teleoacă (Zoe), Șerban Pavlu (Tipătescu), Dragoș Huluba (Pristanda), Dorina Chiriac (Cetățeanul turmentat), George Mihăiță (Agamemnon Dandanache), Florin Dobrovici (Farfuridi), Eugen Racoți (Brânzovenescu), Dan Rădulescu (Popescu). Teatrul Național Radiofonic, București, 19.12.2012
Aniversare, de Harold Pinter. Regia muzicală: Patricia Prundea. Cu: Marcel Iureș (Chelnerul), Oana Ștefănescu (Julie), Oxana Moravec (Prue), Antoaneta Zaharia (Suki), Dorina Lazăr (Sonia), Marius Stănescu (Lambert), Răzvan Vasilescu (Matt), Ionel Mihăilescu (Russel), Vlad Ivanov (Richard). Teatrul Național Radiofonic, București, 15.06.2010
Ionesco – cinci piese scurte, de Eugène Ionesco. Cântece: Ada Milea. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Cu: Pavel Bartoș, Mircea Constantinescu, Dorina Lazăr, Ionel Mihăilescu, Gelu Nițu, Oana Ștefănescu, Antoaneta Zaharia. Teatrul Național Radiofonic, București, 20.11.2008
Victoria și crocodilul, de Costin Manoliu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Cu: Mihai Bica, Mihai Calotă, Cristian Iacob, Dorina Lazăr, Olga Tudorache. Teatrul Național Radiofonic, București, 23.12.2007
Pauza regelui, de Marius Damian. Adaptarea radiofonică: Alexandru Dabija. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Cu: Marcel Iureș, Emilia Dobrin, Cristian Iacob, Marius Damian, Constantin Drăgănescu. Teatrul Național Radiofonic, București, 10.12.2006

Regie de teatru de televiziune:

Proezia – poeme de Mihai Eminescu, PRO TV (2000)
Somnambul de Adrian Dohotaru, Televiziunea Română (1990)
Taifunul de Cao Yu, Televiziunea Română (1990)
Coana Chirița de Vasile Alecsandri, Televiziunea Română (1986)
Scapino de Molière, Televiziunea Română (1984)

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Filmografie

Filmografie:

Roluri în film

Sculptorul în Potemkiniștii, regia Radu Jude, 2022
Movilă în Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, regia Radu Jude, 2018
Sorin în Pescărușul, regia Alexandru Baciu și Maria Popistașu, 2018
Domnul Lazăr B. în Inimi cicatrizate, regia Radu Jude, 2016
Boier Iordache Cîndescu în Aferim!, regia Radu Jude, 2015
Florin Florescu în O umbră de nor, regia Radu Jude, 2013

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Scenografie

Scenografie:

Rosto, după Ion Luca Caragiale. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2021
Salba Dracului, de Vasile Alecsandri. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați, 2019
Viforul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 2018
Moș Nichifor, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2019
N-ai tu treabă!, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2017
Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?, după Marin Preda. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2014
Capra cu trei iezi – un studiu gastronomic, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2012
Absolut!, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2011
Acasă la tata. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2009
Camera de hotel – o trilogie, de Barry Gifford. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2008
Block Bach. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2007
Ionesco – Cinci piese scurte, de Eugène Ionesco. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2007
Capra sau cine e Silvia?, de Edward Albee. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2007
Călătoria domnului Perichon, de Eugene Labiche. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 2006
Un tango mas, un spectacol de Răzvan Mazilu. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2006
Ultima bandă a lui Krapp, de Samuel Beckett. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2003
București nicăieri. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2002
O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 1979

Ilustrație muzicală:

Două loturi, de Ion Luca Caragiale. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 2012
Absolut, după Ivan Turbincă de Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2011
Camera de hotel – o trilogie, de Barry Gifford. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2008
Pygmalion, de George Bernard Shaw. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Național „Lucian Blaga, Cluj-Napoca”, 2005
Gaițele, de Alexandru Kirițescu. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2002
Mireasa mută, de Ben Jonson. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 1988
Jucăria de vorbe, scenariu de Alexandru Dabija după Cartea cu jucării de Tudor Arghezi. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 03.02.1983
Răfuiala, de Philip Massinger. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 1976

Dramatizări și adaptări scenice:

Fugarii, după Anton Pavlovici Cehov. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2018
Moș Nichifor, după Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2019
13 tablouri cu oameni, după Anton Pavlovici Cehov. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Târgu-Jiu, 2014
F.R. – Cometa, copilul și cățelul, după Ion Luca Caragiale. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2012
Capra cu trei iezi – un studiu gastronomic, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2012
Pyramus & Thisbe 4 You, după William Shakespeare. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 2009
Oo!, după Ion Creangă. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 2007
Telefonu’, omleta și televizoru’, basme populare românești însoțite de o istorie poloneză. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, 2006
București nicăieri, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman Patapievici. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Act, București, 2002
Saragosa – 66 de zile, după Manuscrisul găsit la Saragosa de Jan Potocki. Regia: Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 1999
Jucăria de vorbe, după Cartea cu jucării de Tudor Arghezi. Regia: Adina Panaitescu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 1996

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Fotografii arhiva

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Fotografii din spectacole

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Convorbiri audio/video disponibile

INTERVIURI

Mona Sandu, Fantezia lui Alexandru Dabija stimulată de: „limba română, arta plastică contemporană și prostia omenească”, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2020, p. 106
Cristina Floroiu, Alexandru Dabija: „Nu îmi place pitorescul născut din mizerie”, în „dramateca.wordpress.com”, 11 mai 2019
https://dramateca.wordpress.com/2019/05/11/alexandru-dabija-nu-imi-place-pitorescul-nascut-din-mizerie/
Eugenia Sarvari, Alexandru Dabija: „Teatrul este un efort de echipă. Cântăm în taraf“, în „clujulcultural.ro”, 20 septembrie 2018
https://clujulcultural.ro/interviu-alexandru-dabija-teatrul-este-un-efort-de-echipa-cantam-in-taraf/
Agerpres, Regizorul Alexandru Dabija: Teatrul e câteodată şi o formă de boală; nu e ca o boală urâtă, ci ca o febră a organismului, în „agerpres.ro”, 25 februarie 2015
https://www.agerpres.ro/cultura/2015/02/25/interviu-regizorul-alexandru-dabija-teatrul-e-cateodata-si-o-forma-de-boala-nu-e-ca-o-boala-urata-ci-ca-o-febra-a-organismului-11-15-24
Ioana Petcu, „Teatrul e un loc al prieteniei” – o întâlnire cu regizorul Alexandru Dabija, în „altiasi.ro”, 2 februarie 2015

http://www.altiasi.ro/teatru/teatrul-e-un-loc-al-prieteniei-o-intalnire-cu-regizorul-alexandru-dabija

Luiza Vasiliu, Dăm totul cînd e să fim ridicoli – interviu cu Alexandru Dabija, în „Dilema Veche”, nr. 492, 18-24 iulie 2013

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/dam-totul-cind-e-sa-fim-ridicoli-interviu-cu-alexandru-dabija

Alex Savitescu, Actoria e o agresiune îngrozitoare împotriva felului tău de a fi, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 285, 9 octombrie 2012

https://suplimentuldecultura.ro/6085/interviu-cu-alexandru-dabija/

Dan Boicea, Alexandru Dabija, regizor: Vreau să joc alături de Marcel Iureș, în „adevarul.ro”, 10 februarie 2012

https://adevarul.ro/cultura/arte/alexandru-dabija-regizor-vreau-joc-alaturi-marcel-iures-1_50aebd4d7c42d5a6639fc589/index.html

Dana Ionescu, Alexandru Dabija: Nu am și nu vreau să am control rațional asupra a ceea ce fac, în „yorick.ro”, nr. 100, 21 noiembrie 2011

https://yorick.ro/alexandru-dabija-nu-am-si-nu-vreau-sa-am-control-rational-asupra-a-ceea-ce-fac/

Crenguța Manea, Alexandru Dabija: Ador repetițiile și de aceea fac meseria asta…, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 2010, p. 65-72

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62336-alexandru-dabija-ador-repetitiile-si-de-aceea-fac-meseria-asta–teatrul-azi–11-12-2010

Liviu Ornea, Meseria: regizor de teatru. Dialog cu Alexandru Dabija, în „Observator Cultural”, nr. 534, 23 iulie 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-meseria-regizor-de-teatru/

Marina Constantinescu, Alexandru Dabija: Pentru mine, Cehov este un însoțitor, în „România Literară”, nr. 16, 25 aprilie 2001, pp. 12-13
http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/alexandru_dabija_pentru_mine_cehov_este_un_nsoitor
Marina Constantinescu, Am un organ specializat în a citi extremele – interviu cu Alexandru Dabija, directorul Teatrului Odeon (II), în „România Literară”, nr. 49, 22 decembrie 1993
Marina Constantinescu, Cam așa a fost: am vrut să mă fac actor, am răgușit și am ajuns regizor – interviu cu Alexandru Dabija, directorul Teatrului Odeon (I), în „România Literară”, nr. 48, 15 decembrie 1993
Irina Coroiu, Alexandru Dabija: Șansa, tinerii!, în „Teatrul Azi”, nr. 11, 1991, p. 6-7

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51282-alexandru-dabija-sansa-tinerii–teatrul-azi–11-1991

Vasile Hâncu, Ce jucăm? De ce? Pentru cine? în „Teatrul Azi”, nr. 5, 1990, p. 20

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51091-ce-jucam-de-ce-pentru-cine-raspund-alexandru-dabija-mihai-maniutiu-ion-manzatu–teatrul-azi–5-1990

Ludmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă: Alexandru Dabija, în „Teatrul”, nr. 4, 1984, pp. 60-62

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Caiete program scanate

Caietul program al spectacolului Cum vă place, de W. Shakespeare. Teatrul Național Cluj-Napoca, 20.12.1979. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Linoleum, de Oleg și Vladimir Presniakov. Teatrul Național Cluj-Napoca, 08.05.2016. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Mein Kampf, de George Tabori. Teatrul Național Cluj-Napoca, 12.10.2014. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale. Teatrul Național Iași, 09.10.2010. Arhiva Teatrului Național Iași ©Teatrul Național Iași

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Prostia e nemuritoare, după Ion Luca Caragiale. Teatrul Național Cluj-Napoca, 05.12.1992. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Sânziana și Pepelea, de Vasile Alecsandri. Teatrul Național Cluj-Napoca, 06.10.2013. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Țiganiada, scenariu de Cătălin Ștefănescu, după Ion Budai-Deleanu. Teatrul Național Cluj-Napoca, 23.09.2018. Arhiva Teatrului Național Cluj ©Teatrul Național Cluj-Napoca

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Avram Iancu, de Mihai Măniuțiu. IATC, București, 12.05.1978. Arhiva UNATC ©Arhiva de Teatru UNATC

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Călătoria domnului Perichon, de Eugene Labiche. Teatrul Toma Caragiu, Ploiești, 20.09.2006. Arhiva Teatrului Ploiești ©Teatrul Toma Caragiu Ploiești

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Scapino, de Molière. Teatrul Constantin I. Nottara, București, 28.11.1985. Arhiva Teatrului Nottara ©Teatrul Nottara

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Telefonu’, omleta și televizoru’. Teatrul Anton Pann, Râmnicu Vâlcea, 11.11.2006. Arhiva Teatrului Râmnicu Vâlcea ©Teatrul Anton Pann Râmnicu Vâlcea

Descarcă PDF

Caietul program al spectacolului Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov. Teatrul Toma Caragiu, Ploiești, 15.10.2004. Arhiva Teatrului Ploiești ©Teatrul Toma Caragiu Ploiești

Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Afișe & alte materiale scanate din colecții personale

Afișe

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Cărți dedicate personalității

Miruna Runcan, Habarnam în orașul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010.
C. Buricea-Mlinarcic și Alina Moldovan (eds.), Alexandru Dabija, Suită de vorbe și imagini. Editura Zebra, 1999.

Capitole, eseuri, studii

Andreea Iacob, „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”, în Liviu Malița (coord.), Viața teatrală în și după comunism. Editura EFES, Cluj, 2006.
Miruna Runcan, „Istoria pe mutește” (eseu din 1995), în Modelul teatral românesc, Editura Unitext, 2000, p. 34 – 38.
Miruna Runcan și C.C. Buricea-Mlinarcic, Cinci divane ad-hoc. Editura Unitext, București, 1994.
George Banu, Convorbiri teatrale. Editura Nemira, București, 2016.

Articole semnate de personalitate:

Alexandru Dabija, Tînguire cu nădejde, în „Teatrul azi”, nr. 5-6, 1992, p. 4: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50919-tinguire-cu-nadejde–teatrul-azi–5-6-1992

Alexandru Dabija, Apariția Aspasiei, în „Teatrul”, nr. 4, 1989, p.17: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50319-aparitia-aspasiei–teatrul–4-1989

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Link-uri către spectacole radiofonice sau TV disponibile în mediul virtual

Dialog între generații: Cristian Ban & Alexandru Dabija

https://www.youtube.com/watch?v=uID4P8blffY&ab_channel=CompaniaLiviuRebreanuTNTGM

Înapoi la argument – Invitați Marcel Iureș și Alexandru Dabija

https://www.youtube.com/watch?v=gcV5W_Mwi20&ab_channel=MarianIrimia

Punctul pe I – Ionuț Dragotesc de vorbă cu Alexandru Dabija

https://www.youtube.com/watch?v=-dLEMU4kemc&ab_channel=DragotescIonut

Interviu audio despre spectacolul Moroi (2016)

https://www.youtube.com/watch?v=zvPIwkpIpWk&ab_channel=romaniacultural

Interviu audio despre spectacolul Rebarbor (2022)

http://www.romania-actualitati.ro/interviu_cu_regizorul_alexandru_dabija-165507

Scapino (Teatrul Nottara, 1992) – spectacol integral

https://www.youtube.com/watch?v=M-Vr62wZH04&ab_channel=GabrielAlionte

Orfanul Zhao (Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 1996) – fragmente din spectacol
https://www.youtube.com/watch?v=MjBv_coInzM&ab_channel=CorinaMagdalenaTudose
Gaițele (2002) – fragment

https://www.youtube.com/watch?v=DTFe2j3vhmA&ab_channel=TurdaNews

Nasul (2007) – fragment

https://www.youtube.com/watch?v=3Q0Wm28Zczw&ab_channel=habarnamc

Noaptea furtunoasă (2010) – fragment

https://www.youtube.com/watch?v=__ZPAu0-6Bg&ab_channel=HarunaCondurache

CFR – Cometa, copilul și cățelul (2012) – fragment, min 4:15

https://www.youtube.com/watch?v=zSEOU9X8Bb4&ab_channel=21ARTemotion

O… ladă (2013) – fragment
https://www.youtube.com/watch?v=uY5WmUm-nL4&ab_channel=vasilezarandan
Sânziana și Pepelea (2013) – fragment

https://www.youtube.com/watch?v=zSEOU9X8Bb4&ab_channel=21ARTemotion

O scrisoare pierdută (2012) – spectacol de teatru radiofonic (integral)

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ion-luca-caragiale-o-scrisoare-pierduta-2012/

Pauza regelui (2006) – spectacol de teatru radiofonic (integral)

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/marius-damian-pauza-regelui-2006/

Aniversare (2010) – spectacol de teatru radiofonic (integral)

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/harold-pinter-aniversare-2010/

Victoria și Crocodilul (2007) – spectacol de teatru radiofonic (integral)

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ion-costin-manoliu-victoria-si-crocodilul-2007/

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Cronici

Nicolae Prelipceanu, În lumea absurdă a oamenilor noi, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2022
Oltița Cîntec, Rebarbor, o recuperare, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 764, 1 martie 2022

https://suplimentuldecultura.ro/37303/datul-in-spectacol-180/

Liviu Ornea, Prostia umană în toată splendoarea ei – Rebarbor, în „LiterNet.ro”, martie 2022

https://agenda.liternet.ro/articol/26134/Liviu-Ornea/Prostia-umana-in-toata-splendoarea-ei-Rebarbor.html

Oana Stoica, Calul din Rebarbor, în „scena9.ro”, 18 februarie 2022

https://www.scena9.ro/article/monciu-sudinski-rebarbor-odeon-dabija-spectacol

Răzvana Niță, Piesa asta este hit. Omul Nou nu s-a-nvechit, în „razvananita.wordpress.com”, 7 februarie 2022

https://razvananita.wordpress.com/2022/02/07/piesa-asta-este-hit-omul-nou-nu-s-a-nvechit/

Cristina Smadea, Oameni și vieți dintr-o epocă de aur– Rebarbor, în „LiterNet.ro”, februarie 2022

https://agenda.liternet.ro/articol/26085/Cristina-Smadea/Oameni-si-vieti-dintr-o-epoca-de-aur-Rebarbor.html

Octavian Neculai, În zilele noastre… poate fi diferit –D-ale carnavalului, în „LiterNet.ro”, august 2021

https://agenda.liternet.ro/articol/25622/Octavian-Neculai/In-zilele-noastre-poate-fi-diferit-D-ale-carnavalului.html

Bedros Horasangian, „D-ale lui Dabija“ la TNB, în „Observator Cultural”, 9 iulie 2021
https://www.observatorcultural.ro/articol/d-ale-lui-dabija-la-tnb/
Oltița Cîntec, Lumea lui Caragiale, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 740, 7 iulie 2021

https://suplimentuldecultura.ro/35294/datul-in-spectacol-151/

Marina Constantinescu, Un manifest on sfoară, în „România Literară”, nr. 29, 2021

https://romanialiterara.com/2021/07/rosto-un-manifest-on-sfoara/

Mihai Brezeanu, E-o lume minunată – Rosto, în „LiterNet.ro”, iunie 2021

https://agenda.liternet.ro/articol/25401/Mihai-Brezeanu/E-o-lume-minunata-Rosto.html

Mircea Morariu, Dabija și iluzia sa comică, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2020, pp. 225-227
Raluca Tulbure, Îi place să „citească” opere clasice, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2020, pp. 227-228
Mircea Morariu, Teatru online. Dabija, râzând de tot și de toate, în „adevarul.ro”, 10 iulie 2020

https://adevarul.ro/cultura/teatru/teatruonline-dabija-razand-toate-1_5f0804235163ec4271d5a3b5/index.html

Nicolae Havriliuc, Explorări de rizibil, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2020, p. 214
Oana Stoica, Pelicanul sau babița, în „Dilema Veche”, nr. 839, 19 – 25 martie 2020

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/pelicanul-sau-babita

Oltița Cîntec, Dabija, Ștefănescu & Co, mecanismele umorului deștept, în „Observator Cultural”, nr. 1010, 13 martie 2020

https://www.observatorcultural.ro/articol/dabija-stefanescu-co-mecanismele-umorului-destept/

Ion Bogdan Lefter, Alexandru Dabija – „exeget scenic” al lui Creangă, în „Reporter Global”, 5 martie 2020

https://reporterglobal.ro/alexandru-dabija-exeget-scenic-al-lui-creanga/

Doina Papp, Afară, departe, pe câmp, un proiect de țară, marca Dabija, în „Revista 22”, 17 februarie 2020

https://revista22.ro/cultura/afara-departe-pe-camp-un-proiect-de-tara-marca-dabija

Mihai Brezeanu, Doar textele merg pe apă – Afară, departe, pe câmp, în „LiterNet.ro”, februarie 2020

https://agenda.liternet.ro/articol/24288/Mihai-Brezeanu/Doar-textele-merg-pe-apa-Afara-departe-pe-camp.html

Liviu Ornea, Teatru politic marca dabija, în „Observator Cultural”, nr. 996, 22 noiembrie 2019

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-politic-marca-dabija/

Iulia Popovici, Recuperarea moldovenismului, de la Galați la Cluj, în „Observator Cultural”, nr. 993, 30 octombrie 2019

https://www.observatorcultural.ro/articol/recuperarea-moldovenismului-de-la-galati-la-cluj/

Gina Șerbănescu, Țiganiada – Carul alegoric al rostirii, în „Dilema Veche”, 24 octombrie 2019

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/tiganiada-carul-alegoric-al-rostirii

Doina Papp, Cine sunt moldovenii și ce vor ei, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2019, pp. 261-264
Răzvan Rocaș, Epopeea unui popor mic – Ţiganiada la Festivalul de Teatru Povești, Alba Iulia, 2019”, în „LiterNet.ro”, mai 2019

https://agenda.liternet.ro/articol/23541/Razvan-Rocas/Epopeea-unui-popor-mic-Tiganiada-la-Festivalul-de-Teatru-Povesti-Alba-Iulia-2019.html

Nicolae Prelipceanu, Plin de vervă, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2019, pp. 154-157
Nicolae Prelipceanu, Moș Marcel Iureș Coțcariul, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2019, pp. 194-196
Doina Papp, Cine sunt moldovenii și ce vor ei sau În căutarea culorilor neamului. Premieră la Teatrul Fani Tardini din Galați, în „adevarul.ro”, 24 aprilie 2019

https://adevarul.ro/cultura/teatru/cine-moldovenii-vor-In-cautarea-culorilor-neamului-premiera-teatrul-fani-tardini-galati-1_5cc06c23445219c57ee7d333/index.html

Mircea Morariu, Pas important în vederea dobândirii condiției de trupă, în „yorick.ro”, nr. 448, 23 aprilie 2019

https://yorick.ro/pas-important-in-vederea-dobandirii-conditiei-de-trupa/

Marina Constantinescu, Codrul Grumăzeștilor și frica giupînesei Malca, în „România Literară”, nr. 12, 2019
https://romanialiterara.com/2019/04/codrul-grumazestilor-si-frica-giupinesei-malca
Iulia Popovici, Moș Nichifor în căutarea eternității, în „Observator Cultural”, nr. 959, 22 februarie 2019

https://www.observatorcultural.ro/articol/mos-nichifor-in-cautarea-eternitatii/

Oltița Cîntec, Ispita dublului sens, în „Observator Cultural”, nr. 959, 22 februarie 2019

https://www.observatorcultural.ro/articol/ispita-dublului-sens/

Alina Epîngeac, „Moș Nichifor”, acest Don Juan neaoș-sătesc, în „yorick.ro”, nr. 438, 12 februarie 2019

https://yorick.ro/mos-nichifor-acest-don-juan-neaos-satesc/

Mircea Morariu, Alexandru Dabija riscă iar și mizează pe Marcel Iureș și Ruxandra Maniu, în „adevarul.ro”, 30 ianuarie 2019

https://adevarul.ro/cultura/teatru/alexandrudabija-risca-mizeaza-marcel-iures-ruxandra-maniu-1_5c513288df52022f7527dff7/index.html

Elena Coman, Marcel Iureș is the new Moș Nichifor, în „yorick.ro”, nr. 436, 29 ianuarie 2019

https://yorick.ro/marcel-iures-is-the-new-mos-nichifor/

Mihai Brezeanu, Poveste de iubit viața –Moș Nichifor, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2019

https://agenda.liternet.ro/articol/23305/Mihai-Brezeanu/Poveste-de-iubit-viata-Mos-Nichifor.html

Corina Dima, Hai la măritiș sau ”Piatra din casă” (regia Al. Dabija), premieră la Teatrul Ploiești, în „ziarulmetropolis.ro”, 18 decembrie 2018

https://www.ziarulmetropolis.ro/hai-la-maritis-sau-piatra-din-casa-regia-a-dabija-premiera-la-teatrul-ploiesti/

Oana Medrea, Fuga ca teamă și irosire de sine, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 2018, pp. 240-242
Mircea Morariu, Cehov, absurdul, gogolianul, în „yorick.ro”, nr. 430, 27 noiembrie 2018

https://yorick.ro/cehov-absurdul-gogolianul/

Liviu Ornea, Fugarii – o dezamăgire, în „Observator Cultural”, nr. 948, 23 noiembrie 2018

https://www.observatorcultural.ro/articol/fugarii-o-dezamagire/

Adrian Țion, Țiganiada – „poeticească alcătuire” pre scenă rostogolită, în „Tribuna”, nr. 388, 1-15 noiembrie 2018, p. 34
https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2018/12/388_ne2t.pdf
Ion Bogdan Lefter, Jurnal cultural. Teatru la Cluj, în „Reporter Global”, 2 noiembrie 2018

https://reporterglobal.ro/jurnal-cultural-teatru-la-cluj/

Alina Epîngeac, „Țiganiada” noastră cea de toate zilele, în „yorick.ro”, nr. 424, 16 octombrie 2018

https://yorick.ro/tiganiada-noastra-cea-de-toate-zilele/

Mircea Morariu, Seara în care m-am reîntâlnit cu epopeea lui Ion Budai-Deleanu, în „yorick.ro”, nr. 423, 10 octombrie 2018

https://yorick.ro/seara-in-care-m-am-reintalnit-cu-epopeea-lui-ion-budai-deleanu/

Adrian Mihalache, Delavrancea – un Shakespeare român?, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2018, pp. 242-244
Nicolae Havriliuc, Istoria pe gradenele jocului, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2018, pp. 244-246
Florin Moldovan, „Țiganiada” deschide stagiunea Teatrului Național Cluj, în „Buletin de Mănăștur”, 24 septembrie 2018

https://manastur.info/tiganiada-deschide-stagiunea-teatrului-national-cluj/

Oana Stoica, Alexandru Dabija şi contemporaneizarea clasicilor, în „Dilema Veche”, nr. 757, 23-29 august 2018

https://www.dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/alexandru-dabija-si-contemporaneizarea-clasicilor

Nicolae Prelipceanu, De la parodie la tragedie, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2018, pp. 120-122
Ileana Lucaciu, Mult efort pentru… nimic, în „blogspot.com”, 13 mai 2018

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2018/05/fugarii-teatrul-odeon-sala-mare.html

Irina Zlotea, Teatru intensiv la Sfântu Gheorghe, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2018, pp. 20-21
Cristina Modreanu, Centenarul în teatru sau De ce Viforul?, în „revistascena.ro”, 17 aprilie 2018

https://revistascena.ro/cronica-saptamanii/centenarul-in-teatru-sau-de-ce-viforul/

Oana Stoica, Richamlet Vodă, în „Dilema Veche”, nr. 737, 5-11 aprilie 2018

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/richamlet-voda

Alina Epîngeac, Ștefăniță Vodă – singur în Viforul hazliu, în „yorick.ro”, nr. 399, 13 martie 2018

https://yorick.ro/stefanita-voda-singur-in-viforul-hazliu/

Monica Andronescu, Rătăciți în istoria Moldovei, în „yorick.ro”, nr. 399, 13 martie 2018

https://yorick.ro/rataciti-in-istoria-moldovei/

Ileana Lucaciu, Un mozaic, greoi încropit, în „blogspot.com”, 8 martie 2018

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2016/03/svejk-teatrul-odeon.html

Mihai Brezeanu, E ceva putred în Dorohoi! – Viforul, în „LiterNet.ro”, martie 2018

https://agenda.liternet.ro/articol/22562/Mihai-Brezeanu/E-ceva-putred-in-Dorohoi-Viforul.html

Mircea Morariu, Până la viitoarea aniversare, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2018, pp. 202-204
Mircea Morariu, Prepeleac se reinventează, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 2017, p. 40
Nicolae Prelipceanu, Marile adevăruri ale „Micului prinț” față cu micile adevăruri ale oamenilor mari, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 2017, pp. 184-185
Alina Epîngeac, N-am eu treabă, doar zic…, în „yorick.ro”, nr. 369, 11 iulie 2017

https://yorick.ro/n-am-eu-treaba-doar-zic/

Mircea Morariu, Egolatrie scenografică, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2017, pp. 125-128
Nicolae Prelipceanu, O parabolă dramatică, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2017, pp. 158-159
Maria Zărnescu, Un monolog în doi, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2017, pp. 160-161
Adrian Mihalache, Dănilă Prepeleac sau economia nimicului, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2017, pp. 208-210
Mircea Morariu, Alte trei spectacole românești la FITS 2017, în „adevarul.ro”, 16 iunie 2017

https://adevarul.ro/cultura/teatru/alte-treispectacole-romanesti-fits-2017-1_594375835ab6550cb82f9f55/index.html

Cătălina Miciu, Muzeul domnului Prepeleac, în „scena9.ro”, 3 mai 2017

https://www.scena9.ro/article/muzeul-domnului-prepeleac

Oana Medrea, Copilăria ca antidot pentru alienare, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2017, 171-173
Cristian Geambașu, Când Dracul este corporatist și Dănilă Prepeleac un hipiot bătrân –N-ai tu treabă!, în „LiterNet.ro”, martie 2017

https://agenda.liternet.ro/articol/21774/Cristian-Geambasu/Cand-Dracul-este-corporatist-si-Danila-Prepeleac-un-hipiot-batran-N-ai-tu-treaba.html

Doru Mareș, Promoterii și prepeleacul, în „yorick.ro”, nr. 354, 28 martie 2017

https://yorick.ro/promoterii-si-prepeleacul/

Alina Epîngeac, Despre relația „Șofer / Pictor”, în „yorick.ro”, nr. 352, 14 martie 2017

https://yorick.ro/despre-relatia-sofer-pictor/

Ileana Lucaciu, Regizorul dă viață textului, în „blogspot.com”, 4 martie 2016

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2016/03/recviem-teatrul-national-ilcaragiale.html

Mihai Brezeanu, Criogenia omoară România – N-ai tu treabă!, în „LiterNet.ro”, martie 2017

https://agenda.liternet.ro/articol/21730/Mihai-Brezeanu/Criogenia-omoara-Romania-N-ai-tu-treaba.html

Oana Bogzaru, Lefter Popescu în căutarea fericirii imposibile, în „yorick.ro”, nr. 349, 21 februarie 2017

https://yorick.ro/lefter-popescu-in-cautarea-fericirii-imposibile/

Silvia Dumitrache, Micul Prinț Mare, în „Observator Cultural”, nr. 860, 17 februarie 2017

https://www.observatorcultural.ro/articol/micul-print-mare/

Dragoș N. Savu, Desenează-mi Copilăria! Hai, te rog!, în „Dilema Veche”, 11 februarie 2017

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/deseneaza-mi-copilaria-hai-te-rog

Oana Stoica, La umbra șarpelui în floare, în „Dilema Veche”, nr. 677, 9-15 februarie 2017

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/la-umbra-sarpelui-in-floare

Ileana Lucaciu, Exhibiție… teatrală, în „blogspot.com”, 31 ianuarie 2017

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2017/01/micul-print-teatrul-de-comedie.html

Corina Dima, Micul prinț de Dabija își caută drumul, în „Ziarul Metropolis”, 30 ianuarie 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/micul-print-de-dabija-isi-cauta-drumul/
Doru Mareș, Cei ce văd elefantul și oaia, în „yorick.ro”, nr. 344, 17 ianuarie 2017

https://yorick.ro/cei-ce-vad-elefantul-si-oaia/

Dana Țabrea, Cadavrul ascuns sau despre morții vii, în „Ziarul de Iași”, 14 ianuarie 2017

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cadavrul-ascuns-sau-despre-mortii-vii–149407.html

Mircea Morariu, O glumă atroce, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 2016, pp. 160-161
Maria Zărnescu, Sunetul muzicii FNT, în „yorick.ro”, nr. 336, 8-14 noiembrie 2016

http://yorick.ro/sunetul-muzicii-fnt/

Corina Dima,Când ironia dă năvală. Despre Linoleum de Dabija, în „Ziarul Metropolis”, 30 octombrie 2016

https://www.ziarulmetropolis.ro/cand-ironia-da-navala-despre-linoleum-de-dabija/

Mihai Brezeanu, Dabija in black, comedia is back – Linoleum la FNT, 2016, în „LiterNet.ro”, 28 octombrie 2016

https://agenda.liternet.ro/articol/21534/Mihai-Brezeanu/Dabija-in-black-comedia-is-back-Linoleum-la-FNT-2016.html

Anda Ionaș, Despre împreunarea cu un vis – Moroi, în „LiterNet.ro”, octombrie 2016

https://agenda.liternet.ro/articol/21423/Anda-Ionas/Despre-impreunarea-cu-un-vis-Moroi.html

Ovidiu Pecican, Un joc al lamelor de cuțit, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2016, pp. 173-176
Anca Ioniță, Recviem – Naturalismul decorului și poezia spectacolului, în „Scena”, nr. 32(2), 2016, p. 35-36

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_32.pdf

Nicolae Prelipceanu, Cum se pregătește o defilare a morților patriei, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2016, pp. 118-121
Nicolae Prelipceanu, Svejk cocoțat pe scenă, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2016, pp. 133-136
Oana Cristea Grigorescu, Cine e mort, cine e viu, în „radiocluj.ro”, 12 mai 2016

http://www.radiocluj.ro/2016/05/12/cine-e-mort-cine-e-viu/

Răzvana Niță, La război, ca la război – bere și reumatism, în „port.ro”, 9 martie 2016
Ileana Lucaciu, Un mozaic, greoi încropit, în „blogspot.com”, 8 martie 2016
http://ileanalucaciu.blogspot.com/2016/03/svejk-teatrul-odeon.html
Monica Andronescu, „Svejk” și umorul răsuflat, în „yorick.ro”, nr. 303, 1 martie 2016

https://yorick.ro/svejk-si-umorul-rasuflat/

Mircea Morariu, Despre un anume mod de a sfârși, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2016, pp. 280-283
Alina Epîngeac, Svejk à la carte după rețetă, în „yorick.ro”, nr. 302, 23 februarie 2016

https://yorick.ro/svejk-a-la-carte-dupa-reteta/

Oana Stoica, Comedia morților, în „Dilema Veche”, nr. 625, 11-17 februarie 2016

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/comedia-mortilor

Monica Andronescu, „Ne-am căcat pe noi în fața morții” și manierismul, în „yorick.ro”, nr. 299, 2 februarie 2016

https://yorick.ro/ne-am-cacat-pe-noi-in-fata-mortii-si-manierismul/

Oltița Cîntec, Când regia e sub tonul dramaturgiei, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 511, 1 februarie 2016

https://suplimentuldecultura.ro/11064/datul-in-spectacol/

Oana Stoica, #degenerativ, în „Dilema Veche”, nr. 613, 12-18 noiembrie 2015

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/degenerativ

Oana Bogzaru, Variațiuni pe rețeta tocăniței de iepure, în „yorick.ro”, nr. 287, 3 noiembrie 2015

https://yorick.ro/variatiuni-pe-reteta-tocanitei-de-iepure/

Mihai Brezeanu, Mein Führer –Mein Kampf la FNT, 2015, în „LiterNet.ro”, octombrie 2015

https://agenda.liternet.ro/articol/20391/Mihai-Brezeanu/Mein-Fuhrer-Mein-Kampf-la-FNT-2015.html

Ioana Brăilescu, Mai bine să scrii din întâmplare decât să scrii mereu –13 tablouri cu oameni la Festivalul Pledez pentru tineri, Piatra Neamț, 2015, în „LiterNet.ro”, octombrie 2015

https://agenda.liternet.ro/articol/20381/Ioana-Brailescu/Mai-bine-sa-scrii-din-intamplare-decat-sa-scrii-mereu-13-tablouri-cu-oameni-la-Festivalul-Pledez-pentru-tineri-Piatra-Neamt-2015.html

Claudiu Groza, Un Cehov „politic” pe înțelesul copiilor, în „Tribuna”, nr. 314, 1-15 octombrie 2015, pp. 32-33

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2015/11/Tribuna_314_web-2.pdf

Călin Ciobotari, Jupân Dumitrache, un Don Quijote de Bârlad, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2015, pp. 258-260
Mircea Morariu, Despre Aferim!, Alexandru Dabija actor de film și alb-negrul care capătă nuanțe, în „Teatrul Azi” nr. 7-9, 2015, pp. 124-127
Maria Zărnescu, D’ale carnavalului în livada de vișini pierdută, în „yorick.ro”, nr. 282, 30 septembrie 2015

https://yorick.ro/dale-carnavalului-in-livada-de-visini-pierduta/

Monica Andronescu, Și dacă Hitler se făcea pictor, Auschwitz mai exista?, în „yorick.ro”, nr. 271, 8 iulie 2015

https://yorick.ro/si-daca-hitler-se-facea-pictor-auschwitz-mai-exista/

Mircea Morariu, Portretul lui Hitler la tinerețe!, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5-6, 2015, pp. 176-179
Călin Ciobotari, Mein Kampf, sau despre răzbunarea prin râs a istoriei, în „jurnalvirtual.ro”, 19 iunie 2015

https://www.jurnalvirtual.ro/2015/06/19/cronica-lui-calin-mein-kampf-sau-despre-razbunarea-prin-ras-a-istoriei/

Festivalul Reflex la Sfântu-Gheorghe, în „Observator Cultural”, nr. 767, 10 aprilie 2015
Sebastian Mihail, Uitarea, între semantică și imaginație – Variațiuni pe modelul lui Kraepelin, în „LiterNet.ro”, aprilie 2015

https://agenda.liternet.ro/articol/19646/Sebastian-Mihail/Uitarea-intre-semantica-si-imaginatie-Variatiuni-pe-modelul-lui-Kraepelin.html

Alexandra Dima, Dabija contra Soler, în „reflexfest.ro”, 28 martie 2015
Adrian Țion, Alchimia râsului – Mein Kampf, în „LiterNet.ro”, februarie 2015

https://agenda.liternet.ro/articol/19368/Adrian-Tion/Alchimia-rasului-Mein-Kampf.html

Eugen Cojocaru, „Sânziana și Pepelea”, ca Broadway-musical à la Balcani, în „Luceafărul de Dimineață”, nr. 2(1056), februarie 2015
Călin Ciobotari, Peisaj descompus cu iepuri și amintiri improbabile, în „jurnalvirtual.ro”, 20 februarie 2015

http://www.jurnalvirtual.ro/2015/02/20/cronica-lui-calin-peisaj-descompus-cu-iepuri-si-amintiri-improbabile/

Mircea Sorin Rusu, Sânziana, Pepelea, Ivan și Dabija – Sânziana și Pepelea și Absolut!, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2015

https://agenda.liternet.ro/articol/19315/Mircea-Sorin-Rusu/Sanziana-Pepelea-Ivan-si-Dabija-Sanziana-si-Pepelea-si-Absolut.html

Claudiu Groza, Teatru pe „Căile Libertății”, în „Tribuna”, nr. 296, 1-15 ianuarie 2015, p. 32

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2015/01/296denet.pdf

Doru Mareș, Timișoara 2014 – Timpul 1, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2014, pp. 34-40
Mircea Morariu, Firmă sigură, marfă garantată, în „adevarul.ro”, 2 decembrie 2014

https://adevarul.ro/cultura/teatru/firma-sigura-marfa-garantata-1_547d9690a0eb96501e496f79/index.html

Silvia Dumitrache, Mari clasici, reinventați prin ludic, în „Observator cultural”, nr. 489 (747) 6-12 noiembrie 2014

https://www.observatorcultural.ro/articol/mari-clasici-reinventati-prin-ludic/

Silvia Dumitrache, Mari clasici, reinventați prin ludic, în „Observator Cultural”, nr. 747, 7 noiembrie 2014

https://www.observatorcultural.ro/articol/mari-clasici-reinventati-prin-ludic/

Florin-Rareș Tileagă, Dabija, avocatul poveștii – Sânziana și Pepelea la FNT, 2014, în „LiterNet.ro”, 2 noiembrie 2014

https://agenda.liternet.ro/articol/19053/Florian-Rares-Tileaga/Dabija-avocatul-povestii-Sanziana-si-Pepelea-la-FNT-2014.html

Oltița Cîntec, Titanic vals, la Teatrul Odeon, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 459, 10 noiembrie 2014

https://suplimentuldecultura.ro/9822/datul-in-spectacol/

Ileana Lucaciu, O încântare!, în „blogspot.com”, 9 noiembrie 2014

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2014/11/sanziana-si-pepelea-teatrul-national.html

Claudiu Groza, Puzzle teatral la „Ariel”, în „Tribuna” nr. 292, 1-15 noiembrie 2014, pp. 33-34

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2014/11/292denet.pdf

Radu Constantinescu, Dabija, Tabori, Hitler, în „Ziarul de Duminică”, 24 octombrie 2014

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/dabija-tabori-hitler-de-radu-constantinescu-galerie-foto-13447327

Mircea Morariu, Titanicul pe canapea, în „adevarul.ro”, 16 octombrie 2014

https://adevarul.ro/cultura/teatru/titanicul-canapea-1_543f9c730d133766a8fbef8a/index.html

Cătălin Bogdan, Job’s humour, în „nineoclock.ro”, 12 octombrie 2014

https://www.nineoclock.ro/2014/10/12/job%e2%80%99s-humour/

Oana Cristea Grigorescu, Ein Man, ein Wort, la „radiocluj.ro”, 1 octombrie 2014

http://www.radiocluj.ro/2014/10/01/ein-man-ein-wort/

Horațiu Damian, El maalei rahamin, în „agerkult.ro”, 1 octombrie 2014

http://www.agerkult.ro/el-maalei-rahamim/

Mircea Morariu, Dabija & prietenii, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2014, pp. 79-80
Ileana Lucaciu, Un experiment…, în „blogspot.com”, 27 iulie 2014

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2014/07/contra-democratiei-teatrul-odeon-sala.html

George Banu, Teatrul pur, în „Dilema Veche”, nr. 542, 3-9 iulie 2014

https://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/teatrul-pur

Nicolae Prelipceanu, Drumul la gard, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2014, pp. 77-83
Nicolae Prelipceanu, Vesele cruzimi la teatru, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2014, pp. 86-89
Oltița Cîntec, Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule, de pe lumea „Ailaltă“?, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 446, 23 iunie 2014

https://suplimentuldecultura.ro/9523/datul-in-spectacol/

Natalia Stancu, O lectură teatrală distanțată și „altfel”, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2014, pp. 105-109
Nicolae Prelipceanu, „Titanic vals” marca Dabija, în „Teatrul Azi”, nr 3-4, 2014, pp. 109-111
Nicolae Prelipceanu, O ladă și mai multe babe, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2014, pp. 142-144
Mircea Morariu, Dabija & prietenii, în „adevarul.ro”, 29 aprilie 2014

https://adevarul.ro/cultura/teatru/dabija–prietenii-1_535f75480d133766a8314c6d/index.html

Monica Andronescu, „O prostie mare cu cântece răgușite…” sau vodevil fără umor, în „yorick.ro”, nr. 211, 15 aprilie 2014

https://yorick.ro/o-prostie-mare-cu-cantece-ragusite-sau-vodevil-fara-umor/

Oltița Cîntec, Alexandru Dabija și clasicii, la Gala Star, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 437, 14 aprilie 2014

https://suplimentuldecultura.ro/9309/datul-in-spectacol/

Oana Stoica, Ăsta-i nivelul, în „Dilema Veche”, nr. 527, 20-26 martie 2014

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/asta-i-nivelul

Maria Zărnescu, Stetoscopul punk, în „yorick.ro”, nr. 208, 25 martie 2014

https://yorick.ro/stetoscopul-punk/

Monica Andronescu, Un rege shakespearian rătăcit în Poiana lui Iocan, în „yorick.ro”, nr. 208, 25 martie 2014

https://yorick.ro/un-rege-shakespearian-ratacit-in-poiana-lui-iocan/

Ileana Lucaciu, Bucuria întâlnirii cu… valoarea, în „blogspot.com”, 4 martie 2014

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2014/03/pai-despre-ce-vorbim-aici-domnule.html

Liana Ornea, Festivalurile supraviețuiesc, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2014, pp. 95-97
Nicolae Prelipceanu, Suflete vii, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2014, pp. 98-100
Iulia Popovici, Contra politicului, în „Observator Cultural”, nr. 710, 14 februarie 2014

https://www.observatorcultural.ro/articol/contra-politicului-2/

Liviu Ornea, Cuplaj la Odeon, în „Observator Cultural”, nr. 710, 14 februarie 2014

https://www.observatorcultural.ro/articol/cuplaj-la-odeon-2/

Silvia Dumitrache, Ultimul vals al democrației, în „Observator Cultural”, nr. 710, 14 februarie 2014

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-ultimul-vals-al-democratiei-2/

Oana Stoica, Hainele noi ale democrației, în „Dilema Veche”, nr. 521, 6-12 februarie 2014

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/hainele-noi-ale-democratiei

Irina Budeanu, Când democrația ucide libertatea, în „cotidianul.ro”, 11 februarie 2014

https://www.cotidianul.ro/cand-democratia-ucide-libertatea/

Monica Andronescu, Democratic „contra democrației”…, în „yorick.ro”, nr. 202, 4 februarie 2014

https://yorick.ro/democratic-contra-democratiei/

Oana Stoica, Saga Necșuleştilor, în „Dilema Veche”, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/saga-necsulestilor

Daniela Staicu, Umor și emoție la Odeon în piesa Contra Democrației, în „koolhunt.ro”, 27 ianuarie 2014
Răzvana Niță, Trash the democracy, în „port.ro”, 27 ianuarie 2014
Monica Andronescu, Un vals „titanic”, cu pași nesiguri…, în „yorick.ro”, nr. 200, 21 ianuarie 2014

https://yorick.ro/un-vals-titanic-cu-pasi-nesiguri/

Oana Stoica, Poveștile lui Dabija, în „Dilema Veche”, nr. 517, 9-15 ianuarie 2014

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/povestile-lui-dabija

Alina Epîngeac, Canapeaua de fițe și pigmeii săi locatari. Titanic vals la Teatrul Odeon, în „yorick.ro”, nr. 199, 14 ianuarie 2014

https://yorick.ro/canapeaua-de-fite-si-pigmeii-sai-locatari-titanic-vals-la-teatrul-odeon/

Doru Mareș, E la nave…?, în „yorick.ro”, nr. 199, 14 ianuarie 2014

https://yorick.ro/e-la-nave/

Doina Papp, Gogol, contemporanul nostru, în „Revista 22”, 3 decembrie 2013

https://revista22.ro/cultura/gogol-contemporanul-nostru

Mircea Morariu, O urieșească harababură, în „Familia”, nr. 11-12, 2013, pp. 217-219

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/

Mircea Morariu, Generosul Alexandru Dabija, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 2013, pp. 38-42
Oltița Cîntec, Un spectacol de cea mai pură esență brechtiană, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 418, 18 noiembrie 2013

https://suplimentuldecultura.ro/8875/datul-in-spectacol/

Florian-Rareș Tileagă, Despre detalii – Nunta micilor burghezi la Festivalul Eurothalia, 2013, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2013

https://agenda.liternet.ro/articol/17531/Florian-Rares-Tileaga/Despre-detalii-Nunta-micilor-burghezi-la-Festivalul-Eurothalia-2013.html

Andrei Vornicu, Cicikov – o constantă umană – Suflete moarte la Festivalul de Teatru Toma Caragiu, Ploiești, 2013, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2013

https://agenda.liternet.ro/articol/17489/Andrei-Vornicu/Cicikov-o-constanta-umana-Suflete-moarte-la-Festivalul-de-Teatru-Toma-Caragiu-Ploiesti-2013.html

Oltița Cîntec, La praznic și la priveghi, în lumea lui Creangă și a lui Dabija, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 415, 28 octombrie 2013

https://suplimentuldecultura.ro/8815/datul-in-spectacol/

Oltița Cîntec, Alexandru Dabija reinterpretându-l pe Ion Creangă, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 414, 21 octombrie 2013

https://suplimentuldecultura.ro/8788/datul-in-spectacol/

Oltița Cîntec, O poveste cu „O… ladă”, în „Observator Cultural”, nr. 696, 25 octombrie 2013

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-o-poveste-cu-o-lada-2/

Simona Chițan, Bufoneria lui Pepelea de la Cluj, în „adevarul.ro”, 18 octombrie 2013

https://adevarul.ro/cultura/teatru/bufoneria-pepelea-cluj-1_52615bc2c7b855ff565107f9/index.html

Elisabeta Pop, „Atacuri rapide și reflecții adânci…” Bertolt Brecht, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2013, pp. 154-158
Ion Jurca Rovina, Nuntă ca la cabaret, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2013, pp. 160-162
Marinela Țepuș, Buturuga mică răstoarnă carul mare, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2013, pp. 162-165
Radu Țuculescu, Sfârșitul și începutul stagiunii Teatrului Național clujean!, în „Transilvania Reporter”, nr. 411, 24 septembrie 2013

https://transilvaniareporter.ro/cultura/cronica-teatrala-sfarsitul-si-inceputul-stagiunii-teatrului-national-clujean/

Radu Constantinescu, Sânziana, Pepelea și Dabija, în „Ziarul de Duminică”, 4 iulie 2013

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/sanziana-pepelea-si-dabija-de-radu-constantinescu-11086397

Mircea Morariu, Cronică de teatru. Un Brecht fără teorie și fără teorii, în „adevarul.ro”, 21 iunie 2013

https://adevarul.ro/cultura/teatru/un-brecht-teorie-teorii-1_51c41289c7b855ff56b21897/index.html

Daniela Magiaru, Spiritul decrepit, în „Orizont”, nr. 5(1568), mai 2013, p. 25

http://www.revistaorizont.ro/arhiva/mai2013.pdf

Mircea Morariu, Agresiuni la adresa firescului democratic, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2013, pp. 181-183
Nicolae Prelipceanu, Loteria lui Caragiale/Dabija, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2013, pp. 222-224
Mircea Morariu, Carnaval la Iași, în „Familia”, nr. 2, 2013, pp. 121-122

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/2013/2013februarie.pdf

Liviu Ornea, BIFURCAŢII. Două viziuni asupra lui Caragiale, în „Observator Cultural”, nr. 662, 22 februarie 2013

https://www.observatorcultural.ro/articol/bifurcatii-doua-viziuni-asupra-lui-caragiale-2/

Claudiu Groza, Restanțier… la FNT, în „Tribuna”, nr. 249, 16-31 ianuarie 2013, p. 33

http://www.revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/01/249de-net.pdf

Mircea Morariu, Sinteza anului teatral 2012. Ceea ce rămâne (3), în „adevarul.ro”, 5 ianuarie 2013

https://adevarul.ro/cultura/teatru/sinteza-anului-teatral-2012-ceea-ramane-3-1_50e87135596d7200917c0e87/index.html

Nicolae Prelipceanu, Un Don Juan slav pe scena de la Sibiu, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 2012, pp. 169-171
Mircea Morariu, Un concert scenic, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 2012, pp. 172-179
Călin Ciobotari, Teatru-muzeu, cu folclor inclus… în „Teatrul Azi”, nr. 12, 2012, pp. 187-189
Doru Mareș, Iașii în binale, în „Observator Cultural”, nr. 553, 3 decembrie 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-iasii-in-binale/

Oana Stoica, Un spectacol normal, în „Dilema Veche”, nr. 454, 25-31 octombrie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/un-spectacol-normal

Iulia Popovici, Ghinionistul domn Lefter Popescu, în „Observator Cultural”, nr. 646, 19 octombrie 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/ghinionistul-domn-lefter-popescu-2/

Oana Stoica, Închisoarea libertății, în „Dilema Veche”, nr. 453, 18-24 octombrie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/inchisoarea-libertatii

Maria Zărnescu, Banu-i ochiul dracului, în „yorick.ro”, nr. 143, 22 octombrie 2012

https://yorick.ro/banu-i-ochiul-dracului/

Monica Andronescu, Platonov sau comedia iubirii, în „yorick.ro”, nr. 143, 22 octombrie 2012

https://yorick.ro/platonov-sau-comedia-iubirii/

Dan Boicea, Senzațional!, în „adevarul.ro”, 12 octombrie 2012

https://adevarul.ro/cultura/istorie/senzational-1_50b9f31a7c42d5a663ad24e3/index.html

Cristina Modreanu, Horror Caragiale Show, în „Scena”, nr. 20(4), 2012, pp. 25-26

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_20.pdf

Nicolae Prelipceanu, Caragiale rescris la Odeon, în „Teatrul Azi”, nr. 5-7, 2012, pp. 26-28
Oana Stoica, Ca șoarecele în cursă, în „Dilema Veche”, nr. 440, 19-25 iulie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/ca-soarecele-in-cursa

Dan C. Mihăilescu, Caragiale expresionist, cuminte și coregrafic, în „Dilema Veche”, nr. 436, 21-27 iunie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/caragiale-expresionist-cuminte-si-coregrafic

Cătălin Ștefănescu, La țigănci, prin ochiul rău – sau viceversa, în „Dilema Veche”, nr. 435, 14-20 iunie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/la-tiganci-prin-ochiul-rau-sau-viceversa

Alina Epîngeac, F.R. – Caragiale Figurant Ridicol, în „yorick.ro”, nr. 122, 14 mai 2012

https://yorick.ro/c-f-r-caragiale-figurant-ridicol/

Mihai Buzea, Un tren cursă de persoane, în „catavencii.ro”, 14 mai 2012
Oltița Cîntec, Eu votez cu Dabija!, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 354, 7 mai 2012

https://suplimentuldecultura.ro/7487/datul-in-spectacol/

Mircea Morariu, Să râdem, dar nu cu orice preț!, în „Familia”, nr. 4, 2012, pp. 118-120

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/

Nicolae Prelipceanu, Umor negru a la Dabija, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2012, p. 174-176
Oana Stoica, Moartea lui Caragiale, în „Dilema Veche”, 24 aprilie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/moartea-lui-caragiale

Ileana Lucaciu, O glumiță pentru „școleri”, în „blogspot.com”, 18 aprilie 2012

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2012/04/cfr-cometa-copilul-si-catelul-teatrul.html

Iulia Popovici, Unde e comeata…?, în „Observator Cultural”, nr. 620, 12 aprilie 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-unde-e-comeata-2/

Silvia Dumitrache, La Caragiale, birjar!, în „Observator Cultural”, nr. 620, 12 aprilie, 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/la-caragiale-birjar-2/

Dan Boicea, Spectacolul-șpriț, în „adevarul.ro”, 6 aprilie 2012

https://adevarul.ro/cultura/teatru/spectacolul-sprit-1_50aeae647c42d5a6639f0b9e/index.html

Răzvana Niță, Nici prea-prea, nici foarte-foarte, în „port.ro”, 2 aprilie 2012
Cătălin Ștefănescu, Reconstituirea – cazul Capra cu trei iezi, în „Dilema Veche”, nr. 421, 8-14 martie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/reconstituirea-cazul-capra-cu-trei-iezi

Oana Stoica, Un thriller culinar –Capra cu trei iezi, în „LiterNet.ro”, martie 2012

https://agenda.liternet.ro/articol/14716/Oana-Stoica/Un-thriller-culinar-Capra-cu-trei-iezi.html

Mihai Brezeanu, În căutarea sensului pierdut –Capra cu trei iezi, în „LiterNet.ro”, februarie 2012

https://agenda.liternet.ro/articol/14254/Mihai-Brezeanu/In-cautarea-sensului-pierdut-Capra-cu-trei-iezi.html

Simona Flueraru, Un Tango Mas – 100 de reprezentații, în „Yorick.ro”, 5 februarie 2012
Iulia Popovici, Sarmalele ca parabolă a răzbunării, în „Observator Cultural”, nr. 609, 27 ianuarie 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-sarmalele-ca-parabola-a-razbunarii/

Doru Mareș, Omerta cea tenebros curgătoare, în „Observator Cultural”, nr. 609, 27 ianuarie 2012

https://www.observatorcultural.ro/articol/omerta-cea-tenebros-curgatoare/

Oana Stoica, Teatrul cruzimii ca artă culinară, în „Dilema Veche”, 23 ianuarie 2012

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/teatrul-cruzimii-ca-arta-culinara

Dana Ionescu, „Capra cu trei iezi” în exerciții de actorie, în „yorick.ro”, nr. 107, 23 ianuarie 2012

https://yorick.ro/capra-cu-trei-iezi-in-exercitii-de-actorie/

Dan Boicea, Lupul, victima sarmalelor în Capra cu trei iezi, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2012

https://agenda.liternet.ro/articol/14486/Dan-Boicea/Lupul-victima-sarmalelor-in-Capra-cu-trei-iezi.html

Mircea Morariu, Scenicitatea unui dialog liric și comic, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 2011
Mircea Morariu, Voluptatea jocului, în „Familia, nr. 11-12, 2011, pp. 258-260

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/

Anca-Maria Pănoiu, Absolut fantastic! –Absolut, cu Marcel Iureș, în „LiterNet.ro”, decembrie 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/14292/Anca-Maria-Panoiu/Absolut-fantastic-Absolut-cu-Marcel-Iures.html

Oana Stoica, Iureș?Absolut!, în „LiterNet.ro”, decembrie 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/14858/Oana-Stoica/Iures-Absolut.html

Ilinca Tamara Todoruț, Florența sunt eu, în „Scena”, nr. 15, octombrie-noiembrie 2011, p. 17

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_15.pdf

Cristina Rusiecki, Cine este exact Florența?, în „Cultura”, nr. 45 (350), 21 noiembrie 2011
Ileana Lucaciu, „Despre iubire la om” – Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, în „blogspot.com”, 16 noiembrie 2011

http://ileanalucaciu.blogspot.com/2011/11/despre-iubire-la-om-teatrul-sica.html

Oana Stoica, FNT 2011 – sinteze și paranteze (II), în „Dilema Veche”, 9 noiembrie 2011

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/fnt-2011-sinteze-si-paranteze-ii

Gruia Dragomir, Întîlnire cu Gellu Naum pe scena din Cluj, în „Dilema Veche”, 17 octombrie 2011

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/intilnire-cu-gellu-naum-pe-scena-din-cluj

Claudiu Groza, La joacă. Cu Gellu Naum, în „Tribuna”, nr. 219, 16-31 octombrie 2011, p. 33

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/219.pdf

Dana Ionescu, „Despre iubire la om” în pădurea de mesteceni, în „yorick.ro”, nr. 93, 3 octombrie 2011

https://yorick.ro/despre-iubire-la-om-in-padurea-de-mesteceni/

Liviu Ornea, O nouă scrisoare pierdută, în „Scena”, nr. 14, iulie-septembrie 2011, pp. 20-21

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_14.pdf

Irina Budeanu, Marcel Iureș, Absolut fabulos!, în „Scena”, nr. 14, iulie-septembrie 2011, p. 22

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_14.pdf

Mircea Morariu, Noaptea caragialiană și furtuna din critica românească, în „Familia”, nr. 7-8, 2011, pp. 272-274

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/

Oana Stoica, Decada de grație, în „Dilema Veche”, 7 iulie 2011

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/decada-de-gratie

Miruna Runcan, Dante, Bolliac, războiul și-o chichiță, în „ArtAct Magazine”, nr. 125, 6 iulie 2011
Cristina Modreanu, Final de stagiune à la Dabija, în „ArtAct Magazine”, nr. 125, 6 iulie 2011
Radu Constantinescu, Gellu Naum și Jules Perahim în premieră națională la Cluj, în „Ziarul de Duminică”, 1 iulie 2011

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/gellu-naum-si-jules-perahim-in-premiera-nationala-la-cluj-de-radu-constantinescu-8418044

Robert Bălan, O scrisoare ciudată, în „România Liberă”, 29 iunie 2011

https://romanialibera.ro/la-zi/international/o-scrisoare-ciudata-229753/

Monica Andronescu, Vânzătorul de iluzii, în „yorick.ro”, nr. 80, 27 iunie 2011

http://yorick.ro/vanzatorii-de-iluzii/

Paul Boca, Dante și-a noastră națiune / Se împacă de minunesau Florența sunt eu, în „ArtAct Magazine”, nr. 124, 30 iunie 2011
Oana Stoica, România într-un delir, ghici ciupercă ce-i?, în „Dilema Veche”, 22 iunie 2011

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/romania-intr-un-delir-ghici-ciuperca-ce-i

Monica Andronescu, Caragiale între „a fi” şi „a nu fi”, în „yorick.ro”, nr. 79, 20 iunie 2011

https://yorick.ro/caragiale-intre-a-fi-si-a-nu-fi/

Oana Stoica, Iureșul memoriei și Ivan_fără_de_moarte, în „Dilema Veche”, 8 iunie 2011

https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/iuresul-memoriei-si-ivan-fara-de-moarte

Doru Mareș, Există geniu, în „Observator Cultural”, nr. 577, 1 iunie 2011

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-exista-geniu/

Simona Chițan, O scrisoare inegală, în „LiterNet.ro”, iunie 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/13586/Simona-Chitan/O-scrisoare-inegala.html

Dana Ionescu, Despre actorie și alți „demoni”, în „yorick.ro”, nr. 76, 30 mai 2011

https://yorick.ro/despre-actorie-si-alti-demoni/

Dan Boicea, Absolutgenial!, în „LiterNet.ro”, mai 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/13483/Dan-Boicea/Absolut-genial.html

Oltița Cîntec, Și mă cere mamă, cere… – D’ale carnavalului, în „LiterNet.ro”, aprilie 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/13330/Oltita-Cintec/Si-ma-cere-mama-cere-Dale-carnavalului.html

Iulia Popovici, Caragiale – mod de întrebuințare, în „Scena”, nr. 12, februarie-martie 2011, p. 16

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_12.pdf

Doru Mareș, Pădurea, un personaj, în „Observator Cultural”, nr. 561, 4 februarie 2011

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-padurea-un-personaj/

Simona Chițan, Problematica cehoviană a cuplului –Despre iubire la om, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2011

https://agenda.liternet.ro/articol/12865/Simona-Chitan/Problematica-cehoviana-a-cuplului-Despre-iubire-la-om.html

Alice Georgescu, Sînt greu bătrînii de pornit, dar (și) de-i pornești…, în „Dilema Veche”, nr. 356, 9 – 15 decembrie 2010

https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/sint-greu-batrinii-de-pornit-dar-si-de-i-pornesti

Dana Ionescu, Grădina zoologică a lui Caragiale, în „yorick.ro”, nr. 53, 29 noiembrie 2010

https://yorick.ro/gradina-zoologica-a-lui-caragiale/

Liviu Ornea, Un Caragiale neconvențional, în „Observator Cultural”, nr. 552, 26 noiembrie 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-un-caragiale-neconventional/

Ionela Liță, Fă, te iubesc, să mor io!, în „Observator Cultural”, nr. 552, 26 noiembrie 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-fa-te-iubesc-sa-mor-io/

Cristiana Gavrilă, Jocul de-a Caragiale, în „yorick.ro”, nr. 52, 22 noiembrie 2010

https://yorick.ro/jocul-de-a-caragiale/

Oana Stoica, Vocea mitocanului naționale –O noapte furtunoasă, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/12505/Oana-Stoica/Vocea-mitocanului-nationale-O-noapte-furtunoasa.html

Simona Chițan, Un Caragiale dezinhibat –O noapte furtunoasă, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/12548/Simona-Chitan/Un-Caragiale-dezinhibat-O-noapte-furtunoasa.html

Marina Constantinescu, În măruntaiele unui text, în „România Literară”, nr. 43, 2010, pp. 18-19

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/n_mruntaiele_unui_text

Mircea Morariu, Întâmplările minciunii și ale adevărului, în „Teatrul Azi”, nr. 9-10, 2010, pp. 241-243

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62280-intamplarile-minciunii-si-ale-adevarului-in-vizita-de-roland-schimmelpfennig-teatrul-national-mihai-eminescu-timisoara–teatrul-azi–9-10-2010

Nicolae Prelipceanu, Vânătorul vânat, în „Teatrul Azi”, nr. 9-10, 2010, pp. 238-241

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62279-vanatorul-vanat-in-vizita-de-roland-schimmelpfennig-teatrul-national-mihai-eminescu-timisoara–teatrul-azi–9-10-2010

Ionuț Sociu, Casa moartă, în „Scena”, nr. 10, august-octombrie 2010, p. 23

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_10.pdf

Oltița Cîntec, Caragiale scabros, în „Observator Cultural”, nr. 548, 29 octombrie 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/caragiale-scabros/

Crenguța Manea, O imagine emblemă, în „Teatrul Azi”, nr. 6-8, 2010, p. 222-224
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61788-o-imagine-emblema–teatrul-azi–6-7-8-2010
Doina Papp, Al câtelea Adam sau despre suferințele omului contemporan într-o piesă de Ronald Schimmelpfennig, în „Revista 22”, 17 august 2010

https://revista22.ro/bucurestiul-cultural/bucurestiul-cultural-nr-96-al-catelea-adam-sau-despre-suferin355ele-omului-contemporan-intr-o-pies259-de-ronald-schimmelpfennig

Oltița Cîntec, Ministagiune în plină vară, în „Observator Cultural”, nr. 536, 6 august 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-ministagiune-in-plina-vara/

Doru Mareș, Etalonul Timișoara, în „Observator Cultural”, nr. 535, 28 iulie 2010

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-etalonul-timisoara/

Marina Constantinescu, Tristeți și caniculă, în „România Literară”, nr. 27, 23 iulie 2010, p. 17

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/tristeti_si_canicula

Dan Boicea, Marie-France și Valentin Ceaușescu – Ionesco – cinci piese scurte, în „LiterNet.ro”, iulie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/11691/Dan-Boicea/Marie-France-si-Valentin-Ceausescu-Ionesco-cinci-piese-scurte.html

Rodica Mandache, Cu Pyram în turneu, în „România Literară”, nr. 22-23, 2010, p. 25

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/cu_pyram_in_turneu

Mircea Morariu, La țintă, în „Teatrul Azi”, nr. 3-5, 2010, pp. 235-237

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61692-la-tinta-d-ale-carnavalului-de-i-l-caragiale-teatrul-tamasi-aron-sfantu-gheorghe–teatrul-azi–3-4-5-2010

Mihaela Michailov, Eu sunt leul – Pyramus & Thisbe 4 You, în „LiterNet.ro”, mai 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/11638/Mihaela-Michailov/Eu-sunt-leul-Pyramus-Thisbe-4-You.html

Monica Andronescu, Teatrul în lumea noastră și lumea din teatrul nostru…, în „yorick.ro”, nr. 22, 19 aprilie 2010

https://yorick.ro/teatrul-in-lumea-noastra-si-lumea-din-teatrul-nostru/

Dan Boicea, Epoca naivității – Cu dragostea nu-i de glumit, în „LiterNet.ro”, martie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/10948/Dan-Boicea/Epoca-naivitatii-Cu-dragostea-nu-i-de-glumit.html

Dan Boicea, Clișee remixate – OO!, în „Adevărul Literar și Artistic”, și „LiterNet.ro”, martie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/10996/Dan-Boicea/Clisee-remixate-OO.html

Mircea Morariu, Nu te supăra, frate!, în „Familia”, nr. 3, 2010, pp. 142-144

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/2010/familia%20martie.pdf

Mircea Morariu, Fără inhibiții, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2010, pp. 186-187

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61621-fara-inhibitii-cu-dragostea-nu-i-de-glumit-de-alfred-de-musset-teatrul-tineretului-piatra-neamt–teatrul-azi–1-2-2010

Dan Boicea, Moartea trece prin fața ferestrei – Gaițele, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2010

https://agenda.liternet.ro/articol/10485/Dan-Boicea/Moartea-trece-prin-fata-ferestrei-Gaitele.html

Ciprian Marinescu, Thisbe 4you, too…, în „Scena”, nr. 6, decembrie/ianuarie, 2009/2010, p. 18

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_06.pdf

Gabriela Lupu, Dabija și privirea sa ironică în oglindă, în „ArtAct Magazin”, 13 ianuarie 2010
Claudiu Groza, Teatrul românesc în fața națiunii (II), în „Tribuna”, nr. 176, 1-15 ianuarie 2010, p. 31

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/176.pdf

Mihai Lungeanu, Mulțumesc!:„Pyramus & Thisbe 4 you” de William Shakespeare, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 2009, pp. 195-197

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61524-multumesc-pyramus-thisbe-4-you-de-william-shakespeare-teatrul-odeon–teatrul-azi–11-12-2009

Dan Boicea, Trei universuri neterminate, în „adevarul.ro”, 22 decembrie 2009

https://adevarul.ro/cultura/teatru/trei-universuri-neterminate-1_50abbbcd7c42d5a6637f6b26/index.html

Marina Constantinescu, Homo ludens!, în „România Literară”, nr. 44, 2009

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/homo_ludens

Oana Stoica, Joaca de-a teatrul – Pyramus & Thisbe 4 You, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/10112/Oana-Stoica/Joaca-de-a-teatrul-Pyramus-Thisbe-4-You.html

Iulia Popovici, Pyramus & Thisbe la tot poporul – Pyramus & Thisbe 4 You, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/10410/Iulia-Popovici/Pyramus-Thisbe-la-tot-poporul-Pyramus-Thisbe-4-You.html

Oana Stoica, Salutări de la Lehliu –Acasă la tata, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/10022/Oana-Stoica/Salutari-de-la-Lehliu-Acasa-la-tata.html

Oltița Cîntec, Trio cu Cîntăreaţa cheală, în „Observator Cultural”, nr. 500, 12 noiembrie 2009

https://www.observatorcultural.ro/articol/trio-cu-cintareata-cheala/

Cristina Modreanu, Se caută un incendiu, în „Scena”, nr. 5, noiembrie 2009, p. 19

http://revistascena.ro/wp-content/uploads/2018/08/scena_05.pdf

Doina Papp, Un spectacol pamflet – Pyramus & Thisbe 4 You, în „LiterNet.ro”, octombrie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/9987/Doina-Papp/Un-spectacol-pamflet-Pyramus-Thisbe-4-You.html

Alice Georgescu, Meșterii. Un coșmar –Pyramus & Thisbe 4 You, în „Dilema Veche” și „LiterNet.ro”, octombrie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/10071/Alice-Georgescu/Mesterii-Un-cosmar-Pyramus-Thisbe-4-You.html

Cristina Modreanu, Sensul pozitiv al sarcasmului, în „ArtAct Magazin”, 21 octombrie 2009
Mihaela Michailov, Ieși afară din leul meu!, în „ArtAct Magazin”, nr. 39, 14 octombrie 2009
Cristina Rusiecki, Dați convenția la smotoceală!, în „ArtAct Magazin”, nr. 38, 8 octombrie 2009
Gabriela Lupu, Dabija face un mișto nebun de teatru, în „Cotidianul”, 8 octombrie 2009
Robert Bălan, Timpul liber – Distracție 4 you, în „România Liberă”, 8 octombrie 2009
Dan Boicea, Patru formule ale comediei, în „Adevărul”, 7 octombrie 2009
Maria Sârbu, Râsul, la teatru, în „jurnalul.ro”, 7 octombrie 2009
Alina Boboc, Shakespeare, la Teatrul „Odeon”, în „Cronica Română”, 2 octombrie 2009
Ludmila Patlanjoglu, Pentru voi, Shakespeare, în „Ziua”, 2 octombrie 2009
Gabriela Lupu, Râsul năvalnic al lui Dabija împotriva teatrului comercial, în „Cotidianul”, 21 septembrie 2009
Mircea Morariu, Disecând distopiile ionesciene, în „Teatrul Azi”, nr. 5-7, 2009, pp. 233-234

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61307-disecand-distopiile-ionesciene-cantareata-cheala-de-eugen-ionescu-teatrul-german-de-stat-timisoara–teatrul-azi–5-6-7-2009

Ion Jurcă Rovina, Claritate și țintă, în „Teatrul Azi”, nr. 5-7, 2009, pp. 235-236

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61308-claritate-si-tinta-cantareata-cheala-de-eugen-ionescu-teatrul-german-de-stat-timisoara–teatrul-azi–5-6-7-2009

Nicolae Prelipceanu, Cehov cu happy-end, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2009, pp. 160-162

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61179-cehov-cu-happy-end-un-duel-dupa-cehov-teatrul-national-bucuresti–teatrul-azi–3-4-2009

Doina Papp, Un duella malul mării, în „LiterNet.ro”, aprilie 2009

https://agenda.liternet.ro/articol/8947/Doina-Papp/Un-duel-la-malul-marii.html

Liviu Ornea, Un duel de idei, în „Observator Cultural”, nr. 465, 12 martie 2009

https://www.observatorcultural.ro/articol/un-duel-de-idei/

Eugenia Anca Rotescu, Duel Cehov-Dabija la Național, în „Observator Cultural”, nr. 465, 12 martie 2009

https://www.observatorcultural.ro/articol/duel-cehov-dabija-la-national/

Constantin Paraschivescu, Nuntă la subsol, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2009, pp. 235-236

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61115-nunta-la-subsol-pretul-iubirii-nunta-cerere-in-casatorie-de-cehov-teatrul-toma-caragiu-ploiesti–teatrul-azi–1-2-2009

Ion Bogdan Lefter, Sibiu restant, în „Tribuna”, nr. 145, 16-30 septembrie 2008, p. 32

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/145.pdf

Alice Georgescu, Viața trupei – Camera de hotel, în „Ziarul de Duminică”, august 2008
Ileana Lucaciu, Despre destine ciudate, în „România Liberă”, 7 aprilie 2008
Roxana Vintilă, Absurdă, actuală… „Camera de hotel”, în „Jurnalul Național”, 30 martie 2008
Monica Andronescu, „Șmecherii” de la 603, în „Ziua”, 21 martie 2008
Gabriela Lupu, Ce au în comun Lynch și Dabija, în „Cotidianul”, 18 martie 2008
Magdalena Boiangiu, „Necunoscutul de lângă noi -Camera de hotel”, în „LiterNet.ro”, martie 2008
https://agenda.liternet.ro/articol/6868/Magdalena-Boiangiu/Necunoscutul-de-langa-noi-Camera-de-hotel.html
Angela Turculeț, Cronica unui spectacol-capcană, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2008, p. 92-94
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60634-piatra-neamt-cronica-unui-spectacol-capcana–teatrul-azi–1-2-2008
Angela Turculeț, Din laboratorul unui spectacol, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2008, p. 95-96
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60637-piatra-neamt-din-laboratorul-unui-spectacol–teatrul-azi–1-2-2008
Claudiu Groza, Scene românești, scene europene (II), în „Tribuna”, nr. 127, 16-31 decembrie 2007, p. 30

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/127.pdf

Marina Constantinescu, Cucurigu! Boieri mari!, „România Literară”, nr. 48, 2007

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/cucurigu_boieri_mari

Oltița Cîntec, O poveste pentru oameni mari – OO!, în „Teatrul Azi” și „LiterNet.ro”, decembrie 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/6072/Oltita-Cintec/O-poveste-pentru-oameni-mari-OO.html

Ionuț Sociu, Decojind capra – Capra sau Cine-i Sylvia, în „LiterNet.ro”, octombrie 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/6009/Ionut-Sociu/Decojind-capra-Capra-sau-Cine-i-Sylvia.html

Luminița Vartolomei, Sacralizarea cotidianului urban, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, 2007, pp. 201-203
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60472-sacralizarea-cotidianului-urban-block-bach-teatrul-odeon–teatrul-azi–8-9-2007
Gina Șerbănescu, Block Bach și paradoxul sălășluirii, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, 2007, pp. 203-205
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60473-block-bach-si-paradoxul-salasluirii-block-bach-teatrul-odeon–teatrul-azi–8-9-2007
Doina Papp, Cine se teme de capră, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, 2007, pp. 160-161
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60450-cine-se-teme-de-capra-capra-sau-cine-e-sylvia-de-edward-albee-teatrul-act–teatrul-azi–8-9-2007
Alice Georgescu, La maturitate, în „Ziarul de Duminică”, 21 septembrie 2007

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/la-maturitate-3068323

Doru Mareș, Frisonul inefabilului, în „Observator Cultural”, nr. 390, 20 septembrie 2007

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-frisonul-inefabilului-2/

Oana Stoica, Breakfast with God –Block Bach la Odeon, în „LiterNet.ro”, septembrie 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/5560/Oana-Stoica/Breakfast-with-God-Block-Bach-la-Odeon.html

Liviu Ornea, Să dăm Bach la tot cartierul, în „Observator Cultural”, nr. 379, 5 iulie 2007

https://www.observatorcultural.ro/articol/sa-dam-bach-la-tot-cartierul-2/

Alice Georgescu, Excepțional, în „Ziarul de Duminică”, 8 iunie 2007

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/exceptional-3024756

Liana Tugearu, O lume închegată din fărâme, în „România Literară”, nr. 20, 25 mai 2007, p. 22

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/o_lume_nchegat_din_frme

Liviu Ornea, Placet qui absurdum –Ionesco – Cinci piese scurte, în „LiterNet.ro”, mai 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/4530/Liviu-Ornea/Placet-qui-absurdum-Ionesco-Cinci-piese-scurte.html

Oana Stoica, Cum miaună cubul Rubik –Ionesco – Cinci piese scurte, în „LiterNet.ro”, mai 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/4295/Oana-Stoica/Cum-miauna-cubul-Rubik-Ionesco-Cinci-piese-scurte.html

Andreea Dumitru, Despre povești topindu-se ca zăpada, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2007, pp. 213-215
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60264-despre-povesti-topindu-se-ca-zapada-telefoni-omleta-si-televizoru-teatrul-anton-pann-ramnicu-valcea–teatrul-azi–3-4-2007
Andreea Dumitru, Time out – Game over, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2007, pp. 229-230
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60272-time-out-game-over–teatrul-azi–3-4-2007
Marina Constantinescu, Vă place Bach?, în „România Literară”, nr. 21, 2007

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/v_place_bach

Eugenia Anca Rotescu, Nasul, între teatru și muzică, în „Observator Cultural”, nr. 366-367, 5 aprilie 2007
https://www.observatorcultural.ro/articol/nasul-intre-teatru-si-muzica-2/
Oana Stoica, Cîteva zile din viața unui nas cîntător –Nasul, în „LiterNet.ro”, aprilie 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/4254/Oana-Stoica/Citeva-zile-din-viata-unui-nas-cintator-Nasul.html

Andreea Răsuceanu, Viața ca o coadă la supermarket – Ionesco – Cinci piese scurte, în „LiterNet.ro”, aprilie 2007

https://agenda.liternet.ro/articol/4267/Andreea-Rasuceanu/Viata-ca-o-coada-la-supermarket-Ionesco-Cinci-piese-scurte.html

Mihaela Michailov, Teatralitatea absurdului, în „Suplimentul de Cultură”, nr. 124, aprilie 2007

https://suplimentuldecultura.ro/1437/teatralitatea-absurdului/

Mihaela Michailov, Să oniricăm împreună, în „România Liberă”, 12 aprilie 2007
Marina Constantinescu, Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia, în „România Literară”, nr. 13, 2007

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/nasul_maiorului_kovaliov_de_pe_sadovaia

Nicolae Prelipceanu, Ploieștiul în trei spectacole, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2007, pp. 142-144
Ion Ghinoiu, Credințe populare, tradiții, semne, în „Jurnalul Național”, 11 noiembrie 2006
Luminița Vartolomei, De la Borges la Mazilu, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2006, pp. 194-195
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59988-de-la-borges-la-mazilu-un-tango-mas-teatrul-odeon–teatrul-azi–7-8-9-2006
Gina Șerbănescu, Tangoul și regândirea pașilor, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2006, p. 195-197
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59989-tangoul-si-regandirea-pasilor-un-tango-mas-teatrul-odeon–teatrul-azi–7-8-9-2006
Alice Georgescu, Lecție de dans și teatru, în „Ziarul de Duminică”, 28 iulie 2006

https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/lectie-de-dans-si-teatru-2884387

Mircea Ghițulescu, Vederea oarbă, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 2006, pp. 105-106
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59891-vederea-oarba-molly-sweeney-de-brian-friel-teatrul-bulandra–teatrul-azi–5-6-2006
Liviu Ornea, Că vinovat e tot făcutul, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, p. 2006, pp. 107-108
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59892-ca-vinovat-e-tot-facutul-molly-sweeney-de-brian-friel-teatrul-bulandra–teatrul-azi–5-6-2006
Liana Tugearu, Un tango mas, în „România Literară”, nr. 21, 26 mai 2006, p. 23
http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/un_tango_mas
Cătălina George, Mazilu lovește și consolează la Odeon, în „Cotidianul”, 19 mai 2006
Cătălin Ștefănescu, Dream-team –Telefonu’, omleta și televizoru’, în „Man.In.Fest” și „LiterNet”, mai 2006

https://agenda.liternet.ro/articol/3913/Catalin-Stefanescu/Dream-team–Telefonu-omleta-si-televizoru.html

Marina Constantinescu, În căutarea lui Godot, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2006, pp. 21-25
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59797-in-cautarea-lui-godot–teatrul-azi–3-4-2006
Ion Cazaban, Imaginea scenică a visului, în „Teatrul Azi”, nr. 3-4, 2006, pp. 140-142
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59832-imaginea-scenica-a-visului-omul-cu-valizele-de-eugen-ionescu-teatrul-municipal-turda–teatrul-azi–3-4-2006
Cristiana Gavrilă, Ultima bandă a lui Krapp, în „LiterNet.ro”, aprilie 2006

https://agenda.liternet.ro/articol/2908/Cristiana-Gavrila/Ultima-banda-a-lui-Krapp.html

Cristina Modreanu, Tinerii bătrâni –Vă pupă piticu’ din Franța, în „Gândul” și „LiterNet”, aprilie 2006

https://agenda.liternet.ro/articol/2958/Cristina-Modreanu/Tinerii-batrani-Va-pupa-piticu-din-Franta.html

Cristina Rusiecki, Balenele, caprele iraniene și albina etiopiană se descurcă fără noi! – Molly Sweeney, în „Adevărul” și „LiterNet.ro”, martie 2006

https://agenda.liternet.ro/articol/2646/Cristina-Rusiecki/Balenele-caprele-iraniene-si-albina-etiopiana-se-descurca-fara-noi-Molly-Sweeney.html

Liviu Ornea, O săptămână luminoasă, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2006, pp. 16-21
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59716-o-saptamana-luminoasa–teatrul-azi–1-2-2006
Marina Constantinescu, Alb și negru, „România Literară”, nr. 10, 2006

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/alb_i_negru

Oana Stoica, Omul care are doar trecut – Ultima bandă a lui Krapp, în „LiterNet.ro”, februarie 2006

https://agenda.liternet.ro/articol/2544/Oana-Stoica/Omul-care-are-doar-trecut-Ultima-banda-a-lui-Krapp.html

Marina Constantinescu, Orașul de basm, în „România Literară”, nr. 4, 2006

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/oraul_de_basm

Anca Hațiegan, Dreptatea lui Habarnam, în „Bucureștiul Cultural”, nr. 1, 2006
Miruna Runcan Coridorul, traversa și experimentul „recitirea”, în „Studia Dramatica”, 1, 2006
Elena Vlădăreanu, Habarnam se ia la trântă cu Harry Potter, în „Averea”, 16 decembrie 2005
Mircea Morariu, Parada semnelor de întrebare, în „Familia”, nr. 11-12, 2005

http://www.revistafamilia.shopia.ro/arhiva/

Mircea Morariu, În zona abținerilor, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 2005, pp. 90-91
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59694-in-zona-abtinerilor-va-pupa-piticu-din-franta-de-antoaneta-zaharia-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–11-12-2005
Claudiu Groza, Blaga, Shakespeare, Ionesco, în „Tribuna”, nr. 67, 16-30 iunie 2005, p. 34

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/067.pdf

Doru Mareș, Gulliver în țara amintirilor, în „Observator Cultural”, nr. 271, 2 iunie 2005
https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-gulliver-in-tara-amintirilor-2/
Elisabeta Pop, O șansă pentru clujeni, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5, 2005, pp. 86-89

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59404-o-sansa-pentru-clujeni-pygmalion-de-g-b-shaw-teatrul-national-cluj–teatrul-azi–4-5-2005

Andreea Dumitru, Un om al muncii, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5, 2005, pp. 78-80

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59402-un-om-al-muncii–teatrul-azi–4-5-2005

Oana Cristea Grigorescu, Profesor Higgins la școala de cartier, în „Teatrul Azi”, nr. 4-5, 2005, p. 90

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59405-profesor-higgins-la-scoala-de-cartier-pygmalion-de-g-b-shaw-teatrul-national-cluj–teatrul-azi–4-5-2005

Adrian Țion, Valizele cu iluzii, în „Tribuna”, nr. 65, 16-31 mai 2005, p. 33

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/065.pdf

Nicolae Prelipceanu, Alexandru Dabija cu Cehov la Ploiești, în „Teatrul Azi”, nr. 1-3, 2005, p. 84-87

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59335-alexandru-dabija-cu-cehov-la-ploiesti-trei-surori-de-a-p-cehov-teatrul-toma-caragiu-ploiesti–teatrul-azi–1-2-3-2005

Andreea Dumitru, Sălbaticul recent, în „Adevărul Literar și Artistic”, 15 februarie 2005 (de scanat)
Claudiu Groza, Shaw pentru public, în „Ziarul Clujeanului”, 24 ianuarie 2005 (de scanat)
Adrian Țion, Plăcut fără miză – Pygmalion, în „LiterNet.ro”, ianuarie 2005

https://agenda.liternet.ro/articol/1455/Adrian-Tion/Placut-fara-miza-Pygmalion.html

Adrian Mihalache, Omenescul aproape halucinant, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 2004, pp. 108-110
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59239-omenescul-aproape-halucinant-asteptandu-l-pe-godot-de-samuel-beckett-teatrul-sica-alexandrescu-brasov–teatrul-azi–11-12-2004
Marina Constantinescu, Ce să-i spun domnului Godot?, „România Literară”, nr. 38, 2004

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/ce_s-i_spun_domnului_godot

Cristina Modreanu, Musca de pe peretele lui Dabija: „Leonce şi Lena” de Georg Büchner, Teatrul Odeon”, în „Teatrul Azi”, nr. 6-8, 2004, p. 132-135
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59103-musca-de-pe-peretele-lui-dabija-leonce-si-lena-de-georg-buchner-teatrul-odeon–teatrul-azi–6-7-8-2004
Adrian Mihalache, De la ironie la cinism, în „Teatrul Azi”, nr. 6-8, 2004, pp. 130-132
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59102-de-la-ironie-la-cinism-leonce-si-lena-de-georg-buchner-teatrul-odeon–teatrul-azi–6-7-8-2004
Florica Ichim, Leonce și Lena la Odeon / O fărâmă dintr-un demers regizoral, în „România Liberă” și „LiterNet.ro”, mai 2004

https://agenda.liternet.ro/articol/945/Florica-Ichim/Leonce-si-Lena-la-Odeon-O-farama-dintr-un-demers-regizoral.html

Mihaela Michailov, Istoria unor montări, în „Observator Cultural”, nr. 217, 20 aprilie 2004

https://www.observatorcultural.ro/articol/istoria-unor-montari-2/

Iulia Popovici, Musca pe perete și teatrul de după teatru – Leonce şi Lena, în „LiterNet.ro”, aprilie 2004

https://agenda.liternet.ro/articol/881/Iulia-Popovici/Musca-pe-perete-si-teatrul-de-dupa-teatru-Leonce-si-Lena.html

Adrian Mihalache, Între Cordelia și Scarlett O’Hara, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2004, pp. 77-79
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55384-intre-cordelia-si-scarlett-o-hara-insir-te-margarite-de-victor-eftimiu-teatrul-nottara–teatrul-azi–1-2-2004
Elisabeta Pop, Labiche altoit pe …Ionesco…, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 2004, pp. 80-82
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55385-labiche-altoit-pe-ionesco-praf-in-ochi-de-eugene-labiche-teatrul-de-stat-din-oradea-trupa-iosif-vulcan–teatrul-azi–1-2-2004
Claudiu Groza, Labiche și ardelenii, în „Tribuna”, nr. 32, 1-15 ianuarie 2004, p. 22

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/032.pdf

Marina Constantinescu, Ce zic bobii?, în „România Literară”, nr. 50, 2003
https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/ce_zic_bobii
Marina Constantinescu, Krapp versus Krapp, în „România Literară”, nr. 42, 2003

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/krapp_versus_krapp

Sorin Crișan, Colonelul și păsările, în „Teatrul Azi”, nr. 9-10, 2003, pp. 99-100
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55274-colonelul-si-pasarile-colonelul-si-pasarile-de-hristo-boicev-teatrul-national-din-cluj–teatrul-azi–9-10-2003
Nicolae Prelipceanu, Marcel Iureș în Ultima bandă a lui Krapp, în „LiterNet.ro”, iulie 2003

https://agenda.liternet.ro/articol/420/Nicolae-Prelipceanu/Marcel-Iures-in-Ultima-banda-a-lui-Krapp.html

Marina Constantinescu, Eu sunt un pescăruș!, în „România Literară”, nr. 14, 9 aprilie 2003
http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/eu_snt_un_pescru
Miruna Runcan, Înainte de desprimăvărare: așteptăm păsările…, în „Observator Cultural”, nr. 162, 1 aprilie 2003

https://www.observatorcultural.ro/articol/inainte-de-desprimavarare-asteptam-pasarile/

Mircea Morariu, Gaițele, ca un cuib de molii, în „Tribuna”, nr. 13, 16-31 martie 2003, p. 21

https://revistatribuna.ro/wp-content/uploads/2013/12/013.pdf

Iulia Popovici, Colonelul și păsările pe scena Naționalului clujean, în „LiterNet.ro”, martie 2003

https://agenda.liternet.ro/articol/100/Iulia-Popovici/Colonelul-si-pasarile-pe-scena-Nationalului-clujean.html

Eugenia Anca Rotescu, Marca Alexandru Dabija, în „Observator Cultural”, nr. 154, 4 februarie 2003
https://www.observatorcultural.ro/articol/marca-alexandru-dabija/
Miruna Runcan, Plecând de la Gaițele. Note de lectură, în „Observator Cultural”, nr. 154, 4 februarie 2003

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-plecind-de-la-gaitele/

Marina Constantinescu, Mici drame?, în „România Literară”, nr. 3, 22 ianuarie 2003

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/mici_drame

Mihaela Michailov, Tatomania cu parfum de mahala, în „Observator Cultural”, nr. 152, 21 ianuarie 2003

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-tatomania-cu-parfum-de-mahala/

Marina Constantinescu, Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme, „România Literară”, nr. 51-51, 2002
https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/cuvinte_i_semne_brfe_i_blesteme
Florica Ichim, Gaițele la Odeon, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2002

https://agenda.liternet.ro/articol/5167/Florica-Ichim/Gaitele-la-Odeon.html

Andreea Dumitru, Sabatul celebrat cu tescovină, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2002, pp. 74-74
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54997-sabatul-celebrat-cu-tescovina-gaitele-de-alexandru-kiritescu-teatrul-odeon–teatrul-azi–10-11-12-2002
Ion Cazaban, Covoarele lui Holtier, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2002, pp. 77-78
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54999-covoarele-lui-holtier–teatrul-azi–10-11-12-2002
Constantin Paraschivescu, Plăcerea jocului, în „Teatrul Azi”, nr. 10-12, 2002, pp. 91-92
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55008-placerea-jocului-escu-de-tudor-mulatescu-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–10-11-12-2002
Claudia Lipan, Cuibul de viespi, în „Teatrul Azi”, nr. 6-9, 2002, pp. 94-95
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54938-cuibul-de-viespi-gaitele-de-al-kiritescu-teatrul-odeon–teatrul-azi–6-7-8-9-2002
Mihaela Michailov, Orașul tăcutelor bizarmonii, în „Observator Cultural”, nr. 123, 2 iulie 2002

https://www.observatorcultural.ro/articol/orasul-tacutelor-bizarmonii/

Marina Constantinescu, Orașul de nicăieri, în „România Literară”, nr. 26, 2002

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/oraul_de_nicieri

Florica Ichim, Un nou spectacol la Teatrul ACT –Bucureşti, nicăieri, în „LiterNet.ro”, iunie 2002

https://agenda.liternet.ro/articol/5142/Florica-Ichim/Un-nou-spectacol-la-Teatrul-ACT-Bucuresti-nicaieri.html

Ion Cazaban, Pasărea soldatului, în „Teatrul Azi, nr. 11-12, 2001, pp. 94-95
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54024-pasarea-soldatului-colonelul-pasare-de-hristo-boicev-teatrul-bulandra–teatrul-azi–11-12-2001
Florica Ichim, La Teatrul Act, Marcel Iureș – Creatorul de teatru, în „LiterNet.ro”, noiembrie 2001

https://agenda.liternet.ro/articol/5151/Florica-Ichim/La-Teatrul-Act-Marcel-Iures-Creatorul-de-teatru.html

Marina Constantinescu, Exercițiul delirului, în „România Literară”, nr. 45, 2001

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/exerciiul_delirului

Nicolae Prelipceanu, O soluție pentru Balcani – Colonelul-pasăre la Teatrul Bulandra, în „LiterNet.ro”, octombrie 2001

https://agenda.liternet.ro/articol/5149/Nicolae-Prelipceanu/O-solutie-pentru-Balcani-Colonelul-pasarela-Teatrul-Bulandra.html

Claudia Lipan, Bufoneria unor neajunsuri, în „Teatrul Azi”, nr. 8-10, 2001, pp. 121-122
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53967-bufoneria-unor-neajunsuri-creatorul-de-teatru-de-thomas-bernhard-teatrul-act–teatrul-azi–8-9-10-2001
Alice Georgescu, Creatorul de iritări, în „Scena”, nr. 7, iulie 2001, pp. 19-20
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63534-creatorul-de-iritari-creatorul-de-teatru-de-thomas-bernhard-teatrul-act–scena–lie-7-2001
Doru Mareș, Arta autoportretului autoreferențial, în „Observator Cultural”, nr. 71, 3 iulie 2001

https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-arta-autoportretului-autoreferential/

Claudia Lipan, „Iarba verde de acasă”, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 2000, p. 74
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53683-iarba-verde-de-acasa-fratii-de-sebastian-barry-smart-si-teatrul-odeon–teatrul-azi–12-2000
Adrian Mihalache, Iarba verde de acasă, în „Scena”, nr. 11, 2000, p. 23
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63343-iarba-verde-de-acasa-fratii-de-sebastian-barry-teatrul-odeon-si-smart–scena–iembrie-11-2000
Marina Constantinescu, Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu, „România Literară”, nr. 42, 25 octombrie 2000

http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/legturile_vzute_i_nevzute_ale_unui_altfel_de_cuplu

Florica Ichim, „Școala femeilor” de Moliere, Teatrul Mic, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 1999, pp. 10-12
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53370-scoala-femeilor-de-moliere-teatrul-mic–teatrul-azi–12-1999
Natalia Stancu, Forța inițiatică și vitalitatea teatrului, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 1999, pp. 75-78
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53394-forta-initiatica-si-vitalitatea-teatrului-saragosa-66-de-zile-teatrul-odeon-si-select-management-art–teatrul-azi–12-1999
Marina Constantinescu, 1001 de nopți în 66 de zile, în „România Literară”, nr. 43, 1999

https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/1001_de_nopti_n_66_de_zile

Magdalena Boiangiu, Frumusețea uitată: „Saragosa – 66 de zile” dramatizare de Alexandru Dabija după Jan Potocki, Teatrul Odeon, în „Scena”, nr. 18, octombrie 1999, p. 22

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63044-frumusetea-uitata-saragosa-66-de-zile-dramatizare-de-alexandru-dabija-dupa-jan-potocki-teatrul-odeon–scena–tombrie-18-1999

Ștefan Oprea, Rafinamentul Goldoni, în „Teatrul Azi”, nr. 5-6, 1999, pp. 55-56
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53276-rafinamentul-goldoni-galcevile-din-chioggia-de-carlo-goldoni-teatrul-national-din-iasi–teatrul-azi–5-6-1999
Adrian Mihalache, Trecerea în conservare, în „Scena”, nr. 9, ianuarie 1999, pp. 21-22
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62732-trecerea-in-conservare-orfanul-zhao-de-ji-junxiang-teatrul-nottara–scena–nuarie-9-1999
Victor Parhon, Ispita echivalențelor scenice, în „Scena”, nr. 9, ianuarie 1999, p. 22

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62733-ispita-echivalentelor-scenice-jucaria-de-vorbe-de-alexandru-dabija-teatrul-odeon–scena–nuarie-9-1999

Marina Constantinescu, Cherchez la femme, în „România Literară”, nr. 49, 9 decembrie 1998
Alice Georgescu, Șase personaje în unul singur, în „Scena”, nr. 7, 1998, p. 26
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62647-sase-personaje-in-unul-singur-scoala-femeilor-de-moliere-teatrul-mic–scena–iembrie-7-1998
Oana Borș, Spre victoria feminității, în „Teatrul Azi”, nr. 3-6, 1998, p. 83
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53114-spre-victoria-feminitatii-scoala-femeilor-de-moliere-teatrul-mic–teatrul-azi–3-4-5-6-1998
Natalia Stanciu, Valeria Seciu în „Lungul drum al zilei către noapte”, în „Curierul Național”, 26 martie 1998, p. 12
Marina Constantinescu, Fin de partie, în „România Literară”, nr. 11, 25 martie 1998
Alice Georgescu, O alegere îndrăzneață, în „Rampa”, 25 martie 1998
Florica Ichim, Discurs despre vulnerabilitate la „Nottara”, în „România Liberă”, 24 martie 1998
Irina Coroiu, Lungul drum al zilei către noapte, în „Revista 22”, nr. 11, 17-23 martie 1998
Gabriela Măgirescu, O dublă reconciliere, în „Curentul”, nr. 62, 17 martie 1998
Cristina Dumitrescu, Spectacolul teatral, ca subtilă artă de a povesti cu imagini, în „Cotidianul”, nr. 61, 16 martie 1998, p. 8
Victor Scoradeț, Teatru bun la Nottara, în „Libertatea”, nr. 2311, 9 martie 1998, p. 11
Alice Georgescu, Lungul drum… O’Neill Ciulei Dabija, în „Privirea”, nr. 113, 8-14 martie 1998
Cristina Dumitrescu, Cu maximă discreție, în „Scena”, nr. 1, 1998, p. 27
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62404-cu-maxima-discretie-lungul-drum-al-zilei-catre-noapte-de-eugene-o-neill-teatrul-nottara–scena–i-1-1998
Alice Georgescu, Comedie în albastru, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 1997, pp. 27-28
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52996-comedie-in-albastru-comedia-erorilor-de-william-shakespeare-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–12-1997
Alice Georgescu, Pretențiunile Evropii, în „Teatrul Azi”, nr. 10-11, 1997, pp. 34-35
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52957-pretentiunile-evropii-cutuma-de-amadou-kone-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul-azi–10-11-1997
Marina Constantinescu, Comedie în albastru, în „România Literară”, nr. 46, 19 noiembrie 1997
Doina Papp, O ipoteză shakespearologică, în „Teatrul Azi”, nr. 1-2, 1997, pp. 27-28
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52713-o-ipoteza-shakespearologica-mult-zgomot-pentru-nimic-de-william-shakespeare-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul-azi–1-2-1997
Gabriela Hurezan, „Comedia erorilor” sau Dabija în perioada albastră, în „Național”, 3 noiembrie 1997
Marina Constantinescu, Portret al teatrului la tinerețe, în „România Literară”, nr. 48, 4 decembrie 1996
Marina Constantinescu, Rondul de noapte, în „România Literară”, nr. 41, 16 octombrie 1996
Magdalena Boiangiu, Un joc elegiac: „Jucăria de vorbe” de Alexandru Dabija, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în „Teatrul Azi”, nr. 8-9, 1996, p. 22

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52637-un-joc-elegiac-jucaria-de-vorbe-de-alexandru-dabija-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul-azi–8-9-1996

Victor Parhon, Un spectacol necesar, în „Teatrul Azi”, nr. 3, 1996, pp. 10-11
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52483-un-spectacol-necesar-fratii-de-sebastian-barry-teatrul-sica-alexandrescu-din-brasov–teatrul-azi–3-1996
Marina Constantinescu, O poveste cu tâlc, în „România Literară”, nr. 1, 10 ianuarie 1996
Alice Georgescu, Rafinament oriental, în „Teatrul Azi”, nr. 11-12, 1995, pp. 28-29
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54734-rafinament-oriental-orfanul-zhao-de-ji-junxiang-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul-azi–11-12-1995
Marina Constantinescu, Iarba verde de acasă, în „România Literară”, nr. 48, 6 decembrie 1995
Marina Constantinescu, O operație în doi timpi sau stagiunea 94-95, în „România Literară”, nr. 30, 2 august 1995
Marina Constantinescu, „Orfanul Zhao” la Piatra Neamț – micro-interviu cu regizorul Alexandru Dabija, în „România Literară”, nr. 19, 17 mai 1995
Marina Constantinescu, Încă un seism în teatrul românesc, în „România Literară”, nr. 30, 10 august 1994
Ludmila Patlanjoglu, Astă seară, Maia Morgenstern, în „Teatrul Azi”, nr. 4-6, 1994, pp. 25-26
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54615-asta-seara-maia-morgenstern-asta-seara-lola-blau-de-georg-kreisler-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul-azi–4-5-6-1994
Alice Georgescu, Accidente regretabile: „Suită de crime şi blesteme” scenariu de Alexandru Dabija, în „Teatrul Azi”, nr. 4-6, 1994, p. 21-22

https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54610-accidente-rgretabile-suita-de-crime-si-blesteme-scenariu-de-alexandru-dabija–teatrul-azi–4-5-6-1994

Marina Constantinescu, Bună seara, Lola Blau!, în „România Literară”, nr. 11, 23 martie 1994
Miruna Runcan, La Mogoșoaia în dialog cu antichitatea greacă, în „România Literară”, nr. 34, 8 septembrie 1993, p. 16
Marina Constantinescu, Jos bărbații, în „România Literară”, nr. 13, 9 aprilie 1993
Marina Constantinescu, În anul grației 1992, în „România Literară”, nr. 39, 2 decembrie 1992, p. 16
Vlad Andrei Orheianu, Moartea, iubita tiranilor, în „Vatra”, nr. 5, 1 mai 1992, p. 19
Valentin Silvestru, Trei teatre noi, în „România Literară”, nr. 4, 13 februarie 1992, p. 16
Victor Parhon, „Democrația” de Iosif Brodski, în „Teatrul Azi”, nr. 12, 1991, p. 25
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51586-in-cautarea-identitatii-democratia-de-iosif-brodski-teatrul-anton-pann-din-rimnicu-vilcea–teatrul-azi–12-1991
Gheorghe Stamate, Ultimul drum spre adevăr, „Evenimentul”, 18 octombrie 1991
Ion Parhon, Satirica politica redivivus!, în „Realitatea”, 18 octombrie 1991
Valentin Silvestru, Dramaturgul necunoscut B. Fundoianu, în „România Literară”, nr. 27, 4 iulie 1991, p. 16
Dan Predescu, Burghezul gentilom din Iepoca de Aur, în „Jertfa”, nr. 1, 20 mai 1990
Ludmila Patlanjoglu, „Burghezul gentilom”, în „România Literară”, nr. 6, 8 februarie 1990, p. 16
Miruna Runcan, Valoroase interpretări actoricești în „Taifun” de Cao Yu la Teatrul Nottara, în „Teatrul”, nr. 3, 1989, pp. 42-49
http://revistateatrul.cimec.ro/1989/Nr.3.anul.XXXIV.martie.1989/imagepages/image24.html
Victor Parhon, Redescoperirea actorului, redescoperirea simplității discursului scenic, în „Teatrul”, nr. 3, 1989, pp. 17-21
http://revistateatrul.cimec.ro/1989/Nr.3.anul.XXXIV.martie.1989/imagepages/image11.html
Valentin Silvestru, „Taifun” de Cao Yu, o piesă chineză la Teatrul Nottara, în „Tribuna României”, martie 1989
Ileana Berlogea, Un spectacol de referință în repertoriul bucureștean, în „Informația Bucureștiului”, 27 februarie 1989
Vlad Andrei Orheianu, O lume fascinantă, în „Familia”, februarie 1989
Miruna Runcan, A construi un stil, în „Teatrul”, nr. 2, 1989, pp. 59-61
http://revistateatrul.cimec.ro/1989/Nr.2.anul.XXXIV.februarie.1989/imagepages/image32.html
Valentin Silvestru, Frumusețe și gravitate, în „Flacăra”, 20 ianuarie 1989
Ludmila Patlanjoglu, Frumusețe fără exotism, în „România Literară”, nr. 2, 12 ianuarie 1989
Ileana Lucaciu, Un eveniment… (II), în „Săptămâna”, 30 decembrie 1988
Ileana Lucaciu, Un eveniment… (I), în „Săptămâna”, 23 decembrie 1988
Cristina Dumitrescu, Cum stăm cu comedia?, în „Teatrul”, nr. 7, 1988, pp. 34-36

http://revistateatrul.cimec.ro/1988/Nr.7.anul.XXXIII.iulie.1988/imagepages/image20.html

Carmen Mihalache Popa, Pas la pas prin teatre: O farsă cam posacă, în „Teatrul”, nr. 6, 1988, pp. 86-88
http://revistateatrul.cimec.ro/1988/Nr.6.anul.XXXIII.iunie.1988/imagepages/image46.html
Radu Bădilă, Din mai multe comedii, una…, în „România Literară”, nr. 26, 23 iunie 1988, p. 16
Victor Parhon, Hohote de rîs la Piatra Neamț, în „Teatrul”, nr. 12, 1987, pp. 43-44
http://revistateatrul.cimec.ro/1987/Nr.12.anul.XXXII.decembrie.1987/imagepages/image24.html
Ludmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă, în „România Literară”, nr. 35, 28 august 1986, p. 16
Cristian Livescu, Conu’ Leonida față cu reacțiunea, în „Ceahlăul”, nr. 2557, 28 iunie 1986
Mircea Ghițulescu, „Ifigenia” de Mircea Eliade, în „Teatrul”, nr. 4, 1986, pp. 62-64
http://revistateatrul.cimec.ro/1986/Nr.4.anul.XXXI.aprilie.1986/imagepages/19390.1986.04.pag062-pag063.html
Tania Radu, Comedia în sine, în „Amfiteatru”, 21 martie 1986
Daniela Cristescu, Șansa jocului, în „Flacăra”, 21 martie 1986
Paul Cornel Chitic, „Scapino” de Molière, în „Teatrul”, nr. 1, 1986, pp. 56-58

http://revistateatrul.cimec.ro/1986/Nr.1.anul.XXXI.ianuarie.1986/imagepages/19228.1986.01.pag056-pag057.html

Marian Popescu, Premiere bucureștene. Scapino, în „România Literară”, nr. 51, 19 decembrie 1985, p. 16
Miruna Ionescu, Scapin sau Scapino?, în „Scînteia tineretului”, 15 decembrie 1985
Gheorghe Tomozei, Poezia în stagiune permanentă, în „Flacăra”, nr. 10(1551), 8 martie 1985
S. Crohmălniceanu, Recitaluri: Orfeu în câmpia Dunării, în „Teatrul”, nr. 1, 1985, pp. 54-55

http://revistateatrul.cimec.ro/1985/Nr.1.anul.XXX.ianuarie.1985/imagepages/18600.1985.01.pag054-pag055.html

Natalia Stancu, Mesajul poeziei, în „Scînteia”, 6 decembrie 1984
George Arion, Orfeu în Câmpia Dunării, în „Flacăra”, noiembrie 1984
Radu Cârneci, Poezia ca spectacol, în „Contemporanul”, 9 noiembrie 1984
Marius Robescu, Orfeu în Câmpia Dunării, în „România Literară”, nr. 45, 8 noiembrie 1984, p. 16
Dinu Kivu, „Baba Hîrca” de Vasile Alecsandri, în „Teatrul”, nr. 7-8, 1984, pp. 125-126

http://revistateatrul.cimec.ro/1984/Nr.7.anul.XXIX.iulie-august.1984/imagepages/18327.1984.07-08.pag124-pag125.html

Valentin Silvestru, Nostima Vrăjitorie, în „România Literară”, nr. 24, 14 iunie 1984, p. 16
Alice Georgescu, „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, în „Teatrul”, nr. 4, 1984, pp. 19-21
http://revistateatrul.cimec.ro/1984/Nr.4.anul.XXIX.aprilie.1984/imagepages/18113.1984.04.pag018-pag019.html
Radu Anton Roman, Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în „România Literară”, nr. 15, 12 aprilie 1984, p. 16
Corina Șuteu, Cornul abundenței, în „Scînteia Tineretului”, nr. 10842, 7 aprilie 1984, p. 2
Adrian Dohotaru, O viziune regizorală amendabilă?, în „Flacăra”, 30 martie 1984
Miruna Ionescu, Tentația vulgarității, în „Scînteia tineretului”, 11 martie 1984
Corina Șuteu, Domnișoara Corina aproape de lumea dezlănțuită, în „Scînteia Tineretului”, nr. 10817, 9 martie 1984, p. 2
Ileana Lucaciu, De la Mozart la Zavaidoc, în „Săptămâna”, 9 martie 1984
Aurel Bădescu, Jocul de-a vacanța, în „Contemporanul”, 2 martie 1984
Constantin Radu-Maria, „Doi tineri din Verona” de Shakespeare, în „Teatrul”, nr. 10, 1983, pp. 31-33
http://revistateatrul.cimec.ro/1983/Nr.10.anul.XXVIII.octombrie.1983/imagepages/17801.1983.10.pag030-pag031.html
Marius Robescu, Întrebări shakespeariene, în „România Literară”, nr. 42, 20 octombrie 1983, p. 16
Ileana Lucaciu, Shakespeare și tineretul, în „Săptămâna”, 7 octombrie 1983
Margareta Bărbuță, Doi tineri din Verona, în „Informația Bucureștiului, 5 octombrie 1983
Alice Georgescu, „Jucăria de vorbe”, după Tudor Arghezi, în „Teatrul”, nr. 7-8, 1983, pp. 55-56

http://revistateatrul.cimec.ro/1983/Nr.7-8.anul.XXVIII.iulie-august.1983/imagepages/17667.1983.07-08.pag054-pag055.html

Valeria Ducea, Focșani. Festivalul spectacolelor pentru copii, 24-27 martie, în „Teatrul”, nr. 5, 1983, p. 3-4
http://revistateatrul.cimec.ro/1983/Nr.5.anul.XXVIII.mai.1983/imagepages/17535.1983.05.pag002-pag003.html
Valentin Silvestru, Actorul, față-n față cu personajul, în „România Literară”, nr. 6, 10 februarie 1983, p. 16
Valentin Silvestru, Dramaturgia adevărului. Insomnie de Adrian Dohotaru (Nottara), în „România Literară”, nr. 2, 13 ianuarie 1983, p. 16
Constantin Radu-Maria, „Insomnie” de Adrian Dohotaru, în „Teatrul”, nr. 1, 1983, pp. 73-74

http://revistateatrul.cimec.ro/1983/Nr.1.anul.XXVIII.ianuarie.1983/imagepages/17350.1983.01.pag072-pag073.html

Victor Parhon, „Insomnie” de Adrian Dohotaru, în „Familia”, decembrie 1992
Ileana Lucaciu, Despre dreptate, în „Săptămâna”, 29 decembrie 1982
Aurel Bădescu, Insomnie, în „Contemporanul”, 17 decembrie 1982
Valeria Ducea, „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri la Teatrul Național din Iași, în „Scînteia”, nr. 12167, 4 octombrie 1981, p. 4
Călinescu, „Chirița în provincie”, de Vasile Alecsandri, în „Teatrul”, nr. 10, 1981, pp. 43-44

http://revistateatrul.cimec.ro/1981/Nr.10.anul.XXVI.octombrie.1981/imagepages/16552.1981.10.pag042-pag043.html

Valentin Silvestru, O nouă „Chiriță” la Iași, în „România Literară”, nr. 30, 23 iulie 1981, p. 16
Mariana Brăescu, O Chiriță la scara 1 pe 1, în „Scînteia Tineretului”, nr. 9997, 17 iulie 1981, p. 4
Valeria Ducea, Turnee în capitală: Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în „Teatrul”, nr. 5, 1980, pp. 60-61

http://revistateatrul.cimec.ro/1980/Nr.5.anul.XXV.mai.1980/imagepages/15654.1980.05.pag060-pag061.html

Paul Tutungiu, Săptămâna teatrului scurt (II), în „Teatrul”, nr. 4, 1980, p. 29
http://revistateatrul.cimec.ro/1980/Nr.4.anul.XXV.aprilie.1980/originalimages/15577.1980.04.pag028-pag029.jpg
Ileana Berlogea, Evenimente istorice în remarcabile creații artistice: Teatrul Tineretului din Piatra Neamț „Mihai Viteazul”, în „Scînteia”, nr. 11449, 14 iunie 1979, p. 4
Paul Tutungiu, „Mihai Viteazul” de Eugen Mandric şi Paul Findrihan, în „Teatrul”, nr. 4, 1979, pp. 32-33
http://revistateatrul.cimec.ro/1979/Nr.4.anul.XXIV.aprilie.1979/imagepages/14940.1979.04.pag032-pag033.html
Radu Anton Roman, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț: „Mihai Viteazul”, în „România Literară”, nr. 17, 1979, p. 16
Ion Manea, „Mihai Viteazu” în premieră pe țară, în „Scînteia”, nr. 11376, 20 martie 1979, p. 2
Valeria Ducea, Rezultat: 29+2, în „Teatrul”, nr. 7, 1978, pp. 71-73

http://revistateatrul.cimec.ro/1978/Nr.7.anul.XXIII.iulie.1978/imagepages/14482.1978.07.pag070-pag071.html

Valentin Silvestru, Festivalul spectacolelor de teatru pentru copii și tineret, în „România Literară”, nr. 45, 10 noiembrie 1977
Mira Iosif, Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret și copii ediția a V-a, în „Teatrul”, nr. 11, 1977, pp. 13-17
http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.11.anul.XXII.noiembrie.1977/imagepages/14029.1977.11.pag012-pag013.html
Ioan Ieremia, Cei mai tineri regizori, în „România Literară”, nr. 34, 25 august 1977
Mira Iosif, „Răfuiala”, de Philip Massinger, în „Teatrul”, nr. 1, 1977, pp. 45-46

http://revistateatrul.cimec.ro/1977/Nr.1.anul.XXII.ianuarie.1977/imagepages/13515.1977.01.pag044-pag045.html

Natalia Stancu-Atanasiu, Turneul Teatrului Tineretului – din Piatra Neamț, în „Scînteia”, nr. 10687, 29 decembrie 1976
Valentin Silvestru, Tinerețea serioasă și creatoare, în „România Literară”, nr. 47, 18 noiembrie 1976

Ludmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă: Alexandru Dabija, în „Teatrul”, nr. 4, 1984, pp. 60-62

Descarcă PDF

Irina Coroiu, Alexandru Dabija: Șansa, tinerii!, în „Teatrul Azi”, nr. 11, 1991, p. 6-7

Descarcă PDF

Marina Constantinescu, Cam așa a fost: am vrut să mă fac actor, am răgușit și am ajuns regizor – interviu cu Alexandru Dabija, directorul Teatrului Odeon (I), în „România Literară”, nr. 48, 15 decembrie 1993

Descarcă PDF

Marina Constantinescu, Am un organ specializat în a citi extremele – interviu cu Alexandru Dabija, directorul Teatrului Odeon (II), în „România Literară”, nr. 49, 22 decembrie 1993

Descarcă PDF

Marina Constantinescu, Alexandru Dabija: Pentru mine, Cehov este un însoțitor, în „România Literară”, nr. 16, 25 aprilie 2001, pp. 12-13

Descarcă PDF

Cristina Modreanu, Regizorul Alexandru Dabija provoacă tânăra generație, în „Adevărul Literar și Artistic, 18 noiembrie 2003, pp. 8-9

Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul